Muzeul copilăriei – Antipa

TIPĂREȘTE

În luna februarie anul curent am reușit, după câțiva ani de la reamenajare, să vizitez celebrul Muzeu Național de Istorie Naturală Grigore Antipa. Alături de Muzeul Satului, acest muzeu a ocupat un loc important în sufletul meu. Nu trecea an fără a păși măcar o dată pe ușa masivă a clădirii în imperiul animalelor; în multe cazuri îl vizitam de câteva ori pe an, la care se adăugau participările la conferințele pe diverse teme ținute iarna în amfiteatrul instituției (pe atunci gratis). Cu această ocazie ascultam cercetători povestind aventuri pe târâmuri îndepărtate și vizionam filme despre viața animalelor ori fotografii din orașe celebre. Era vremea când canalele de televiziune dedicate încă nu erau prea prezente pe piața audiovizualului românesc.

Așa cum spuneam într-un articol mai vechi, am tot așteptat o zi de iarnă geroasă, cu viscol și ninsoare, pentru a evita aglomerația din muzeu. Totuși ziua de februarie aleasă a fost destul de călduță și fără zăpadă, muzeul fiind destul de animat de vizitatori. Trecuseră ceva ani de la reinaugurarea din septembrie 2011, după ce timp de 3 ani s-a lucrat intens la consolidare și redefinirea expoziției de bază, așa că am decis să vizităm muzeul.

Clădirea a fost construită la insistențele marelui savant Grigore Antipa, director al muzeului timp de peste 50 de ani. Cei care au lucrat la impresionanta clădire au fost: ing. Mihail Rocco care proiectează construcția (ținând cont de sfaturile lui Antipa) și arhitectul Grigore Cerchez care a făcut planurile fațadei. Regele Carol I inaugurează în anul 1908 muzeul în prezența familiei regale și a mai multor miniștri. Muzeul avea pe atunci 16 săli cu exponate și patru diorame unice în lume, ce au constituit model pentru alte muzee din afara țării. În 1914 Regele Carol I participă la extinderea muzeului inaugurând alte 11 săli și noi diorame.

Prima schimbare observată începe chiar din fața muzeului unde este amplasată începând din toamna lui 2011 girafa în mărime naturală. Animalul a devenit un fel de simbol al muzeului de la redeschiderea acestuia pentru public. Intrăm în holul muzeului unde suntem întâmpinați de o doamnă care ne va ajuta să ne procurăm de la automatele speciale biletele de acces. Plătim 20 ron pentru un adult și 10 ron taxă foto (o sumă mai mult decât rezonabilă). Pentru a nu fi întrebați mereu de supraveghetori dacă am plătit taxa foto ni se lipește pe breteaua genții (ori pe haină, presupun) un mic bonuleț ștampilat. Am observat că multe persoane fac fotografii, mai ales cu telefonul mobil, dar mă îndoiesc că toți au plătit această taxă foto. În dreapta intrării se află un stand cu suveniruri, pliante și vederi, precum și casete pentru depozitat obiecte. Circuitul de vizitare începe de la subsol.

Ca impresie generală pot spune că am fost impresionat de transformările efectuate, modernizarea modului de expunere și tehnologizarea introdusă. Timpul de parcurgere a circuitului muzeal mi s-a părut mai scurt (poate am privit cu alți ochi acum față de copilărie) și chiar numărul exponatelor mi s-a părut mai redus. Mi-am dat seama apoi că multe din vitrinele cu animale prezentate separat în trecut au fost acum unite în diorame noi, foarte bine realizate. Totuși înclin să cred că partea de insecte și fluturi, precum și ființele conservate în formol au mai fost triate și nu mai sunt expuse toate. Înainte de reamenajare sala cu vitrine cuprinzând insecte și fluturi era uriașă; alergam printre vitrinele aliniate în șiruri căutând cele mai ciudate, mai mari ori mai colorate insecte/fluturi.

Dioramele sunt spectaculoase, prezentarea animalelor în mediul lor natural creează posibilitatea înțelegerii mai complete a locului fiecăruia în ecosistemul natural specific. Fiecare vitrină beneficiază de un ecran tactil care oferă informații minimale despre animalele prezentate; de asemenea, un panou cu reprezentările grafice numerotate ale animalelor/păsărilor/peștilor din dioramă ne ajută să identificăm numele și denumirea științifică a fiecărui exponat. Mici panouri metalice cu texte în Braille sunt plasate pe perete lângă diorame (facilitate pentru nevăzători, la care se adaugă lifturile speciale pentru cei greu deplasabili). Sunt amplasate și stickere cu numere pentru cei care închiriază audio-ghid. Din loc în loc se află panouri mari cu texte explicative și cu ecrane pe care se derulează imagini ori filme documentare (ex. Bogăția naturală a României); alte texte și grafice explică diverse fenomene ori procese (ex. Cântecul balenei).

Mi-au plăcut foarte mult cele două zone dedicate lui Grigore Antipa și Emil Racoviță. Amenajat sub forma unei biblioteci, chiar există cărți pe rafturi, colțul dedicat savantului Antipa conține fotografii, truse de analiză, un microscop, biroul personal, precum și un bust. Omul de știință Emil Racoviță beneficiază de o miniexpoziție în apropierea peșterii artificiale. Vitrina conține fotografii de epocă, lucrări de specialitate, diverse truse (foto, colectat insecte), alte obiecte.

Peștera artificială este unul din punctele de atracție, mai ales pentru copii. Întunericul difuz te înconjoară, formațiunile formate pe tavan ori podea îți atrag discret privirea prin iluminare orientată. Dacă aștepți câteva minute pentru a fi singur în „peșteră” auzi picăturile de apă ce cad din tavan, precum și țipetele liliecilor (nou introduse cred, cu senzori de prezență). Sunt amenajate câteva colțuri cu oase ale ursului de peșteră (probabil) precum și cu rămășițe străvechi ale „omului cavernelor”.

Animăluțele conservate în soluții au fost grupate în tuburi de sticlă verticale, iluminate individual, o soluție foarte practică. Panouri explicative ne oferă informații despre mediul natural în care trăiesc: mări calde, mări reci, etc. Insectele și fluturii sunt grupate într-o singură sală, modern amenajată, cu un tavan deosebit și monitoare pe un perete.

Secțiunea dedicată pietrelor de tot felul, florilor de mină și mineralelor beneficiază de o prezentare interesantă; într-un colț mai întunecat le observăm pe cele fluorescente. Urmează o exemplificare frumoasă a sistemului solar – o cupolă pe care sunt proiectate stele și planete. De o reamenajare completă a beneficiat și secțiunea dedicată animalelor preistorice: pasarelele care ne poartă peste săpături, platforme de sticlă, mulaje în relief. Drăguț punctul amenajat aici cu simularea atacului unui dinozaur (pe un ecran).

Pe alocuri se mai află bănci pentru odihnă, interesante coșuri de gunoi iar în holul principal chiar un aparat cu șocuri electrice pentru resuscitare. Muzeul Antipa a intrat prin intermediul renovării și modernizării în rândul celor mai importante muzee europene de profil, situându-se pe locul 5 între muzeele de istorie naturală din Europa. Numărul de vizitatori este mare, depășind câteva sute de mii de persoane anual (394 mii vizitatori în 2012).

Mi-a plăcut!!! Mergeți la muzeu, copii și adulți.

---

VIZUALIZĂRI: 3004 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI