Ziua Regalității în Sala Tronului

TIPĂREȘTE

Încă de acum câteva zile am auzit vorbindu-se pe anumite canale media, destul de anemic, despre Ziua Independenței de Stat a României, Ziua Proclamării Regatului, Ziua Regalității – 10 mai. După ce aseară am văzut știrile privind deschiderea Palatului de la Săvârșin pentru public (parcul, grădinile, Satul Regal - colecția auto a Regelui Mihai I – rfi.ro/social-132716-dome ... deschide-public) dimineață am aflat informația că Spațiile Istorice din cadrul Palatului Regal din București se vor putea vizita gratuit în ziua de 10 mai.

Nu am stat pe gânduri și după prânz am mers pe Calea Victoriei, loc unde este situat fostul Palat Regal vis-a-vis de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (fosta Fundatiune Universitară „Carol I” ) și Ateneul Român. Mărginit pe de o parte de Piața George Enescu și Piața Revoluției iar de celălaltă parte de Sala Palatului, actuala formă a clădirii datează din perioada domniei Regelui Carol al II-lea (detalii despre Palat găsiți în numeroase surse pe web, cade exemplu aici: historia.ro/sectiune/gene ... nta-si-monarhie).

Azi clădirea găzduiește Muzeul Național de Artă al României, corpul central găzduind așa-numitele Spații Isorice: Sufrageria Regală, Scara Voievozilor și Sala Tronului (plus câteva scurte bucăți de hol). Prin curtea de onoare frumos amenajată cu statui valoroase se îndreaptă în permanență spre intrarea în Palat numeroși vizitatori. Trecem pe sub frumoasa copertină de inox marcată cu monograma Regelui Carol al II-lea și pătrundem în spațiile care preced intrarea în Sufrageria Regală – aici primim bilete gratuite personalizate.

Sufrageria Regală e impresionantă, privirea fiindu-mi atrasă de plafonul cu casete cupolate, dar și de marmura de import de pe jos și stâlpii de marmură laterali. Ne oprim în fața picturilor de dimensiuni mari, opere ale unor pictori interbelici cunoscuți: Petrecere la țară/ Pierrot și Colombina de Iosif Iser și Roadele pământului/Vânatul de Rudolf Schweitzer. Spațiul nu emană o senzație de opulență, ci o eleganță rafinată, soluțiile arhitectural-decorative fiind foarte bine alese. În dreapta Sufrageriei, într-o bucată de hol sunt expuse piese de artă valoroase, unele făcând parte din obiectele/decorațiile vechiului Palat Regal: o ramă de șemineu, o masă, scaune cu mânere sculptate. De asemenea, vedem tablouri, schițe, fotografii, precum și o stemă regală care s-a aflat pe una din ușile exterioare ale palatului.

Scara Voievozilor face legătură cu spațiul de reprezentare al Regalității; așteptăm un moment în care nu se află nici o persoană pe treptele monumentale pentru a surprinde câteva cadre foto. Ansamblul din marmură de Carrara debutează cu două coroane din bronz, apoi în fața ochilor apare colonada ce înconjoară casa scării și pictura de pe plafon: Unirea – scena alegorică a Unirii din 1918, frescă realizată de Arthur Verona. Cu ochii pe sus admir și medalioanele voievozilor/regilor sculptate de Cornel Medrea. Palierul scării cuprinde coloane duble monumentale, candelabre atârnate între coloane, oglinzi de cristal. În holul din fața Sălii Tronului se află mai multe panouri cu picture ale lui Ion Teodorescu-Sion (femei din popor, imagini din Constanța și Balcic). În stânga intrării e deschisă o sală mică, semirotundă, cu un fundal decorativ verzui și oglinzi pe perete - Salonul Oval.

Sala Tronului are un aspect grandios, cum stă bine unui asemenea spațiu regal, dar în același timp elegant. Tavanul alb casetat cu rozete îți fură privirea din prima, apoi spațiul imens, destul de luminos te face să te simți liber, să te rotești, să întinzi mâinile să cuprinzi totul într-o îmbrățișare. Deasupra intrării se află stema regală a României, doi lei afrontați susțin vulturul cruciat între aripile căruia se află scutul cu stemele provinciilor românești, nu lipsește coroana de oțel și deviza regală: Nihil Sine Deo. Tot cu ochii după elementele arhitecturale deosebite ajungem în alveola care găzduiește esplanada/platforma tronului regal. În acest material puteți citi despre evenimentele care aveau loc în Sala Tronului: familiaregala.ro/stiri/ar ... al-statalitatii.

Tronul Regelui Carol I a fost adus de la Complexul Muzeal Golești, din conacul Goleștilor (l-am văzut acolo în 2017 – vezi imaginea P12 din articol: vezi impresii). Tronul cu pernă a ajuns în anii ' 70 ai epoii comuniste la Golești și a rămas acolo, alături de alte obiecte aparținând Casei Regale (adevarul.ro/locale/pitest ... eeec/index.html).

Un element deosebit este fresca monumentală intitulată Artele sub Carol al II-lea – realizată de Cecilia Cuțescu-Storck. Pictura sub formă rotundă prezintă în stil alegoric dezvoltarea artelor în epoca lui Carol al II-lea: Istoria, Timpul, Pictura, Tragedia, Astronomia, Dansul etc.

Ultima încăpere vizitată se află în dreapta Sălii Tronului și conține alte exponate deosebite: tablouri ale Regilor României, coloanele baldachinului regal, coroana de oțel a Regelui Carol I, scaune venețiene etc.

În concluzie, Spațiile Istorice din fostul Palat Regal reprezintă o filă din istoria țării noastre și asemenea ocazii (Ziua Regalității) adună mulțimi de curioși, pasionați și, de ce nu, specialiști. Recomand o vizită în acest punct istoric al Bucureștiului și adevărat „templu” al artelor.

Călătorii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 327 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI