Muzeul Național al Literaturii Române din București în casă nouă

TIPĂREȘTE

În anul 2014 citeam cu stupoare despre retrocedarea Casei Scarlat Krețulescu de pe bulevardul Dacia nr. 12, la trei pași de Piața Romană în care muzeul a expus opere literare naționale timp de peste 40 de ani. Aveam să văd apoi timp de mai multe zile camioane în care se încărcau cutii, și iar cutii... Patrimoniul evaluat la sute de milioane de euro avea să stea timp de peste doi ani de zile depozitat în spații improprii în Casa Presei Libere. La începutul anului 2017 muzeul începe o nouă viață: o parte din tezaurul de manuscrise și obiecte sunt depozitate într-o clădire de pe Calea Griviței, iar expoziția principală primește în dar un nou sediu în apropierea Căii Victoriei.

La 21 martie 2017 cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei este inaugurat noul sediu al Muzeului Național al Literaturii Române. Acesta este situat pe strada Nicolae Crețulescu nr. 8 – ce ironie a sorții: au plecat din Casa Crețulescu și au ajuns pe strada cu același nume de familie. Pentru orientare țineți minte că noul sediu se află în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei.

Am profitat de evenimentul „Noaptea Muzeelor 2017” și am mers în vizită la MNLR. Muzeul este găzduit de o clădire restaurată, cu două aripi și o grădină interioară. Expozițiile se întind pe patru nivele, incluzând aici atât subsolul, cât și mansarda. La ora 21.30-22.00 aici nu era coadă până afară, dar suficient de multe persoane care se perindau continuu prin labirinticul traseu al expoziției. Pentru că așa ai impresia: ești într-un labirint de camere mici, urci-cobori pe scara principală mărginită de balustradă de fier decorată ori pe scara îngustă de seviciu, admiri sala din subsol în care s-au păstrat pereții și bolta din cărămidă originală etc.

Împărțirea expoziției permanente este efectuată astfel: la Subsol – Galeria Bucureștiul literar și artistic (mi-au plăcut desenele lui Ioan Cârdei reprezentând clădiri și colțuri pitorești din Capitală), la Parter – Poezie, la Etajul 1 – Proză, critică, eseistică, la Mansardă – Teatru. În multe locuri sunt amplasate plăcuțe indicatoare și informative care îți indică categoria în care se încadrează sala respectivă (de ex.: Mari romancieri, Enciclopediști-Memorialiști).

Am fost plăcut surprins de modul modern în care a fost aranjată expoziția, precum și stilul de abordare interactiv în care ne sunt prezentate anumite exponate. Există un fel de rafturi-sertar care ascund coperți de cărți ale autorului respectiv, planșe rotative, pereți semicirculari dotați cu ferestre rotunde luminate sau cu forme geometrice rotative (pe ale căror fațete sunt inscripționate portrete, afișe, fragmente din opere literare, personaje de film), monitoare care redau fragmente din filme, interviuri, reportaje, un sistem de iluminat modern și funcțional, vitrine de expunere noi, plăcuțe explicative clare (culorile alese și poziționarea le fac uneori greu de citit). Am văzut multiple ecrane touchscreen care ne oferă informații și imagini suplimentare despre autorii prezentați în sala respectivă (numit proiectul MuseON – promovarea operelor și biografiilor literare și culturale cu ajutorul documentelor multimedia).

Anul acesta al Muzeului Național al Literaturii Române împlinește 60 de ani de la înființare; am petrecut circa o oră în acest spațiu cu multiple valențe culturale, dar în acest muzeu nu sunt suficiente nici 2 sau 3 ore (mai ales dacă beneficiezi de un ghid pasionat). Mi-a făcut plăcere să văd pagini manuscris din „Amintirile din copilărie” ale lui Ion Creangă, fotografia lui Tudor Arghezi alături de Zdreanță, lucrări ale lui Anton Pann, documente semnate de Mihai Eminescu, un frumos tablou în ulei al Veronicăi Micle, colorate afișe Dada, setul de șah și ceasul de perete aparținând lui Mihail Sadoveanu, cărțile populare ilustrate din secolele trecute (ex. Floarea Darurilor), calendarul din bronz al lui G. Dem. Teodorescu sau câteva ediții liliputane. Vitrinele găzduiesc numeroase opere literare, fotografii, scrisori ori obiecte personale ale autorilor români (călimări, tocuri, cuțitașe pentru scrisori, tabachere, aparate foto etc.).

Dacă (încă) iubiți cartea, dacă doriți să vă aduceți aminte de celebri autori români, dacă vreți să vedeți manuscrise originale și obiecte personale nu ezitați să vizitați noul sediu al Muzeului Național al Literaturii Române din București.

---

VIZUALIZĂRI: 1851 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI