Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi

TIPĂREȘTE

Zilele trecute, m-am intalnit cu o amica pe care nu o mai vazusem de mult; imbratisari, intrebari despre familie, prieteni comuni si despre "diverse". La acest capitol imi spune ca a fost sa viziteze cel mai nou muzeu din Bucuresti, unic in tara; Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi. Cum nu auziem de el, cer amanunte si dupa cateva zile uite-ma pe str. Londra (zona Dorobanti) curioasa sa vad ce expune colectia. Cum este o zona rezidentiala, nu va asteptati sa gasiti o parcare amenajata; fiecare se descurca cum poate la margine de trotuar.

Poate este un muzeu relativ mic, fiind amenajat intr-o vila, dar in cele 16 sali pot fi admirate, sau studiate, peste 600 de exponate si inca 300 sunt depozitate nefiind loc suficient pentru expunerea lor. Putin fata de alte muzee, dar daca ne gandim ca cele mai multe au apartinut familiei Nastase, atunci e alta poveste. Politicianul a donat toata colectia sa si s-a ocupat personal de realizarea acestui muzeu, ulterior contribuind cu cateva exponate si B. C. R.

Am intrat si am asistat mai intai la o mica prezentare. La parter, vizitatorii sunt invitati sa intre in atmosfera, prin studierea unui mare glob pamantesc. Este un cadou primit de Ion Iliescu din partea lui Francois Mitterand, dar pe care acesta l-a donat muzeului. Dupa ce am privit globul, si am trecut la privit hartile, am realizat o data in plus, dinamica granitelor statelor si imperiilor si ca nimic, dar nimic pe lumea asta nu a ramas neschimbat de cand s-a dat omul jos din copac si pana a ajuns pe luna. Nici o tara mica sau imperiu, nu a ramas ca acum 2000,1000 sau 500 de ani. Nici un mare om de stat din cei decedati, daca ar invia, nu si-ar mai recunoaste tara.

Hartile sunt un alt fel de intoarcere in timp; un alt mod de a prezenta istoria; poate mai aproape de realitatea decat o faceau scriitorii si poetii de curte. Hartile expuse au toate dimensiunile posibile; de la cele mai mici, de calatorie ce pot incapea in buzunar, pana la altele mari, de razboi, cu multe desene si simboluri. Cele mai multe sunt expuse in rame, pe pereti. Cateva piese vechi de mobilier se incadreaza perfect in atmosfera. Intr-o vila veche, nici nu s-ar fi potrivit un decor minimalist. Tot pentru a intregi atmosfera ce te duce cu gandul la lungi si interesante calatorii, sunt expuse si busturi ale catorva exploratori, cartografi si cercetatori celebri.

De cand exista civilizatii, oamenii au creat harti; la inceput erau simple linii simbolice pentru regiuni mici. Apoi, odata cu explorarea zonei de bastina, cu cucerirea de noi teritorii, totul trebuia consemnat; si consemnarile au devenit nu doar literare, epice, ci si cartografice. Asta pentru ca se dorea o usoara orientare pe teren si prin informatiile aduse de iscoade, se puteau face planuri pentru vitoarele cuceriri.

Hartile sunt dovada scrisa a cuceririlor; cuceriri politice, economice, culturale si geografice. Unele harti vechi sunt usor de inteles si de un novice; altele sunt pline de simboluri si mici desene, mai greu de interpretat si de inteles.

Avem si noi romanii, cativa inaintasi care au facut ceva in acest sens; al descoperirilor, al calatoriilor lungi si grele si a informatiilor atat de utile pentru generatiile urmatoare. Cei mai cunoscuti sunt spatarul Milescu care in sec. XVII, a facut o lunga calatorie in China si Emil Racovita care a participat la una din primele expeditii in Antarctica. Vizitand acest muzeu, am aflat ca Iulius Popper, cu o viata demna de un roman, a cartografiat pentru prima dată Ţara de Foc, tiparind cu acest prilej şi primul timbru particular din lume.

Ce am vazut in acest mezeu? Am vazut harti despre a caror existenta in Romania nu aveam nici cea mai mica idee. Credeam ca li s-a pierdut urma, sau ca exista doar raspandite in alte muzee ale lumii. Cea mai veche harta expusa, este din 1525. Am vazut harti ale Daciei, ce provin din vechi atlase geografice din sec. XVII, pe una din ele fiind indicat pare-se locul in care Decebal si-a ingropat comoara de aur. Apoi am vazut harti ale imperiului Roman, cu indicatii clare ale Daciei si ale celorlalte provincii anexate, harti realizate dupa insemnarile lui Ptolemeu. Legat de istoria acestui imperiu, am vazut gravuri din aceeasi perioada ce reprezinta toate scenele de pe Columna lui Traian. Exista cateva harti ale Pontului Euxin (Marea Negra) cu toate teritoriile si popoarele din jurul ei, asa cum era impartita lumea in antichitate; unele popoare au disparut, altele au fost asimilate altora sau pur si simplu si-au schimbat numele.

Continuand in ordine cronologica, in muzeu sunt expuse harti cu tarile din Balcani, in care se vad granitele Principatelor Romane. Exista cateva harti cu traseul Dunarii de la izvoare si pana la varsarea in Marea Neagra, cu teritoriile pe care le strabate, harti realizate la inceputul sec. XVIII. pe care se vede si o parte din Imperiul Otoman. Fiecare harta are un cartus cu explicatii, cartus care si el ne da cateva indicii despre situatia politica a lumii din epoca pe care o prezinta. Astfel in jurul unui cartus, de exemplu, este infatisat Imparatul Imperiului German de o parte si Sulatnul Imperiului Otoman de cealalta parte. Astfel se sugereaza ca Dunarea imparte lumea in doua, din punct de vedere al religiei; crestini si otomani.

Pe una din harti, cea care reprezinta teritoriul Valahiei, am observat cat de diferita de cum o stiu eu de pe hartile actuale, este Delta Dunarii. Atunci mi-am pus intrebarea cat de exacte sunt aceste harti; caci daca delta nu seamana... foarte posibil ca nici celelate granite si teritorii sa nu fie prea aproape de realitate.

O harta destul de usor de inteles mi s-a parut cea realizata in timpul domniei tarinei Ecaterina cea Mare, ce include si Crimea in Marele Imperiu Rus. Defapt sunt cateva harti care au ca subiect Imperiul Rus, cel Otoman si Europa asa cum era ea impartita de cele doua puteri.

O alta sectiune a muzeului este dedicata hartilor cu Principatele Romane. Unele par pe cat de simplu reprezentate pe atat de ciudate si de greu de descifrat. Una din cele mai colorate dar si mai obositoare mi s-a parut harta Transilvaniei de sec, XVII. Am sesizat ca pe unele harti apare numele tarii noastre, Romania, inainte ca unirea principatelor sa fi avut loc. Ma gandesc ca nu este o eroare de proportii catastrofale, ci mai curand o forma de recunoastre a unicitatii neamului, care era acceptat ca un intreg, inainte de a fi consemnata unirea in documente oficiale.

Privind toate aceste harti vechi, unele alb-negru, altele colorate, am sesizat cat de mult s-a schimbat simbolistica in grafica, incat cuiva din zilele noastre ii este greu sa intelega, o astfel de reprezentare. Sunt piese rare, vechi de catva sute de ani, care pe langa informatiile isorice, reprezinta si o istoriei a cartogafiei. De la o linie serpuita ce reprezenta un rau, la sistemele prin satelit din zile noastre, a fost cale lunga. Recunosc ca si eu la multe ma uitam cam "in gol ". La cateva, cartusul explicativ, este el insusi o mica poveste de istorie.

Am trecut apoi la sectiunea harti ale oraselor romanesti. Sunt expuse harti ale Timisoarei, ale Cluj-ului, ale Cetatii Gherla, important nod de aparare in perioada medievala. Alte cateva piese expuse, sunt harti sau gravuri ale Bucurestiului. Cel mai mult mi-a placut o gravura cu Hanul lui Manuc.

Dar cum nimic nu este perfect pe lume sa va spun si ce nu mi-a placut; nu mi-a placut ca fotografiatul este interzis, ca supravegherea este stricta si ca tot timpul o doamna se tinea dupa mine cu cea mai buna intentie dealtfel, pentru a-mi da oricate lamuriri as fi cerut. Numai ca prezenta ei ma impiedica sa imi exercit nebunia de a fotografia chiar si in locuri interzise (ce vreti... fiecare are cate un pitic spanzurat la mansarda; al meu sta cu camera foto in mana...).

A... si este un lucru pe care nu il inteleg; daca nu mai este spatiu si pentru colectiile de carti vechi, oare de ce nu se modifica numele muzeului, sa ramana doar referirea la harti.

In rest... toata admiratia pentru existenta acestui muzeu.

De ce trebuie sa fim mandri de existenta lui? Pentru ca este pe locul 1 in Europa ca numar de exponate si pe locul 4 in lume.

---

VIZUALIZĂRI: 2966 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI