Muzeul “ Flori de mina “ - frumusetea din adancuri

TIPĂREȘTE

Din cate moduri iti poti petrece timpul in statiunea Cheia, unul din ele este sa vizitezi expozitia permanenta cu cristale naturale.

In una din cele doua zile petrecute in statiune am vizitat si eu aceasta expozitie, fiind o mare admiratoare si colectionara de astfel de “ frumuseti subpamantene”. Expozitia (sau muzeul, cum i se mai spune) este amenajata in ceea ce cred eu ca a fost, caminul cultural al localitatii. Usor de gasit, cladirea este chiar la intrarea in statiune, pe parte dreapta, dupa Muzeul de Antropologie Francisc I. Rainer. Cladirea are trei incaperi, doua micute la intrare, unde este amenajat magazinul si unde se achita si biletul de intrare (3 lei si 5 lei taxa foto) si cea de a treia, mare unde este expozitia. In cateva vitrine cubice si doua vitrine rotunde sunt expuse cca. 300 de roci si cristale naturale; gips rosu, cuarţ, pirită, calcit, stibină, ochi de tigru, ametist, baritină etc. De pe panourile aflate in magazin, oricine poate invata cateva notiuni elementare despre clasificarea, cristalelor, despre proprietatile lor, despre locurile de unde provin si chiar despre beneficiile pe care le aduc in functie de zodii.

Florile de mina, sunt minerale (franturi de minerale) extrase din adancurile pamantului, ce sunt deosebit de apreciate datorita frumuseti unice ce o poseda fiecare astfel de floare. Pot fi alcatuite dintr-un singur mineral sau din mai multe. Marea lor majoritate sunt sulfuri metalice si carbonati.

Florile de mina expuse la Cheia, provin din zona orasului Baia Mare.

Florile de mina au o frumusete unica, fascinanta, datorata formelor, culorilor, stralucirii sau din contra a suprafetei mate, a acelor sau a suprafetei catifelate, a culorii unice sau a curcubeului ce se naste in ele.

Asa cum era de astepat, afland provenienta lor, cele mai multe exponate sunt cuarturile, numite si diamante de Maramures. Cristalele se formeaza in multe mii de ani, atunci cand conditiile geologice sunt optime.

Cristalele au multe caracteristici si in functie de aceste se impart dupa mai multe criterii.

Greutatea lor se exprima in grame/cmc. Duritatea este rezistenta pe care o opune un cristal cand pe suprafata neteda a lui, un varf ascutit incearca sa il zgarie. Clivajul este proprietatea lor de a se sparge intr-un anumit fel, determinat de simetria cristalelor din compozitie. Transparenta este data de trecerea luminii prin cristal.

Unele minerale sunt folosite in industria chimica ca si materie prima (pentru acidul sulfuric de exemplu materia prima este marcasita).

Cuartul (SiO2- oxid de siliciu) sau cristalul de stanca a carui nume vine din limba greaca „krustallos”, are duritate 7, pe o scara de la 1 la 10, poate fi incolor, alb sau poate avea orice alta culoare si este folosit atat la confectionarea bijuteriilor cat si in industrie.

Exista destul de multe varietati de cuart. Astfel amestistul este violet datorita fierului din cuart iar cuartul roz are mangan. Toate aceste lucruri sunt prezentate in sala de expozitie, pe panourile explicative, sau le puteti afla de la ghida expozitiei.

Despre cristale s-a vorbit si se va vorbi mereu; se stie inca din antichitate ca au proprietatea de a captra si de a elibera energii si de aceea au fost si sunt folosite in tratarea anumitor afectiuni sau pur si simplu sunt purtate ca talismane. Cristalelor le sunt atribuite propietati protectoare si aducatoare de noroc. Se spune ca pentru protectie generala sunt recomandate; calcedonia, ametistul, lapis lazuli, cristalul de stanca, jadul, malahitul, ochi de tigru, piatra lunii si aventurin iar pentru succes financiar, noroc la bani; amazonitul, aventurinl, citrinul, hematitul, jadul, malahitul, ochi de tigru si ochi de pisica.

Indiferent daca cineva crede sa nu in aceste puteri miraculoase, ramane frumusetea lor naturala. Nu am intalnit pe nimeni insensibil la curcubeul nascut dintr-un cristal sau la diversitatea lor. Cristalele sunt frumoase, sunt unice, sunt incantatoare oriunde le avem; pe mana ca bratari si inele, la gat sau pe mobila ca obiecte de decor. Cineva le asemana cu coralii din adancurile marilor; da…ar putea fi numite si corali din adancul muntilor.

Daca in sala, de jur imprejur sunt expuse cristale in vitrine, cu dimensiuni medii (30 /40 cm, sau 20/30 cm), in capatul salii sunt expuse cateva jumatati de geode, de ametist si de citrin, cu inaltime intre 1m si 1,5m.

Am admirat cu placere exponatele, am recunoscut multe din ele si desigur mi-au stanit dorinta de a mai cumpara ceva de la magazinul expozitiei.

---

VIZUALIZĂRI: 6591 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI