„Florile” din adâncul Terrei (Expoziția „Flori de mină” – Cheia, Prahova)

TIPĂREȘTE

Dacă suntem convinși că flori, în adevăratul sens al cuvântului, putem admira doar la suprafața pământului, iată că natura ne demonstrează contrariul: „flori” descoperim și în străfundurile întunecoase ale scoarței terestre. Este vorba despre așa-zisele flori de mină, minerale felurite cu forme diverse, albe sau colorate, fragmente mici ori de mărimi apreciabile. Weekendul trecut am fost fascinat de culorile și formele acestor flori subterane – am vizitat Expoziția permanentă „Flori de mină” din localitatea Cheia, județul Prahova.

Amplasare muzeu. Pentru a vizita această colecție de flori de mină trebuie să ajungeți în stațiunea montană Cheia, o mică localitate ascunsă la poalele Ciucașului. Distanța dintre București și Cheia este de circa 140 km dacă se urmărește integral DN 1A sau se merge pe DN 1 până la Ploiești. Deși între Ploiești – Vălenii de Munte – Cheia sunt mai multe localități și uneori pe aici se deviază traficul auto de pe Valea Prahovei, starea carosabilului este bună și se circulă fluent. După ce se intră în localitatea Cheia, dinspre Vălenii de Munte, se traversează podul peste pârâul Gropșoarele și se virează stânga către centrul așezării. După nici 350 m vom zări clădirea lungă care adăpostește colecția muzeală, semnalizată corespunzător printr-un banner și o firmă destul de mare.

Scurt istoric. Micul muzeu, ce aparține administrativ de Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, adăpostește colecția de flori de mină intitulată „Mihai Viteazul”. Eșantioanele mineralogice provin din minele situate în județul Maramureș și au fost organizate sub forma acestui mini-muzeu în toamna anului 2002.

Informații acces. Programul de funcționare este afișat în mai multe locuri; turiștii au acces în expoziție de marți până duminică între orele 09.00-17.00 (luni e închis). Tarifele sunt mai mult decât modice: 3 lei/adult, grupurile organizate și copiii între 3-14 ani plătind doar 2 lei. Pentru a face fotografii se mai plătește o taxă de 5 lei, iar pentru filmat 10 lei.

Descriere expoziție. Primele două camere sunt mici ca dimensiuni și îndeplinesc rolul de magazin de suveniruri și casă de bilete. În prima încăpere există mai multe vitrine care conțin diferite obiecte decorative oferite spre comercializare (cele mai multe nu au legătură cu tematica muzeului), materiale informative, hărți etc. În cea de-a doua cameră se află biroul custozilor, desk-ul de unde se achiziționează biletele și din nou rafturi cu obiecte decorative de vânzare. O doamnă custode ne-a însoțit (de la distanță) prin sala de expoziție, chiar i-am adresat câteva întrebări.

Expoziția propriu-zisă este amplasată într-o sală dreptunghiulară, lungă de vreo 30 m, prevăzută cu ferestre pe o latură și luminatoare în tavanul înalt (alături de câteva neoane, ferestrele asigură lumina necesară vizionării mineralelor; deși am văzut cabluri electrice la fiecare vitrină). Exponatele sunt așezate în 22 de vitrine de sticlă (din care două circulare), pe ambele laturi ale sălii. Geamurile de sticlă ale vitrinelor au îngreunat efectuarea unor fotografii reușite. Între vitrine existau panouri cu informații utile despre lumea mineralelor. În capătul sălii era amenajat un spațiu de expunere cu geode gigant – roci de dimensiuni mari care ascund în cavități interioare diverse minerale. La Cheia sunt expuse geode de peste 1,5 m înălțime, majoritatea fiind geode de ametist și citrin – sunt impresionante aceste minerale colorate cu forme tăiate perfect, lucioase.

Am trecut pe la fiecare vitrină în parte, am privit cu interes culorile și formele amețitoare uneori, am fotografiat florile de mină care mi-au plăcut. Panourile cu texte și fotografii te ajută să înțelegi mai bine anumite caracteristici ale mineralelor. Citim despre cele 7 sisteme cristalografice (triclinic, monoclinic, ortorombic, romboedric, hexagonal, pătratic, cubic), despre scara durității a lui Mohs (de la mineralul cel mai slab, la cel mai dur: adică de la talc la diamant) sau proprietățile care se iau în calcul atunci când se clasifică un mineral (culoare, transparență, luciu, duritate etc.).

Care sunt exponatele pe care le-am admirat cel mai mult: pirita cu „pretenții” de diamant, citrinul cu scânteieri portocalii, gipsul roșu, diversele variante de calcit și cuarț, malachitul verde ca o piele lucioasă de broască, cuarțul negru ori alb care mi-a adus aminte de cristalele lui Superman, baritina formată din așchii mici adunate într-un conglomerat, „viermișorii” roz de rodonit, fluorina cu nuanțe slabe verzui, stibina cu miile sale de ace gri-negre, ca să nu mai vorbim de frumusețea ametistului și agatului. Culorile și formele exponatelor sunt infinite.

Lumea florilor de mina este fascinantă! Vizitați expoziția florilor de mină din Cheia dacă drumurile vă aduc în această zonă. Timp de 30 de minute veți pătrunde în lumea colorată a scoarței terestre. Un clip interesant și imagini de calitate puteți viziona aici: tvrplus.ro/editie-romania ... -muzeale-154209.

---

VIZUALIZĂRI: 2767 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI