Muzeul Chihlimbarului

TIPĂREȘTE

La Colți, în județul Buzău, există Muzeul Chihlimbar ului.

Vizita la muzeu face parte dintr-un program în care am cuprins mai multe locuri ce merită văzute în Subcarpații de Curbură și în Munții Buzăului precum și o extraordinară plimbare prin zona asta atât de pitorească.

Muzeul de la Colți este amenajat într-o frumoasă vilă din lemn și piatră, pe un deal, într-o curte largă și înierbată și totul foarte frumos îngrijit și amenajat. Toată localitatea este așezată pe teren vălurit, cu pante, înclinări, dealuri, văi și coame. Însăși curtea muzeului este în pantă, treci de poartă apoi urci. Poarta are cadru din lemn prin care treci iar deasupra capului, un panou din lemn îți urează binețe.

Parcarea este mai sus de clădirea muzeului, care-i în mijlocul satului, printre case. Astfel, coborând spre muzeu, prima dată văd din drum spatele clădirii, apoi mă las în vale, pe trotuar, pe lângă gard și nu mai văd în curte apoi fac dreapta, procedez o semi-piruetă și o iau din nou la deal, de data asta prin curtea muzeului.

Din spate, primul lucru pe care l-am văzut e toaleta. Astfel, e fix primul obiectiv vizitat. Spațios și foarte curat.

După prima bifă, trecem la lucruri mai academice.

Chihlimbar ul este rășină fosilă. I se mai spune și ambră. În vechime era la mare căutare. Se găsește atât în bulgări mari cât și mici. Se folosește la confecționat podoabe. Podoabele care se vând la chioșcul din fața curții muzeului pot fi naturale sau artificiale. Cele naturale sunt mai scumpe. Astfel, unele coliere pot ajunge la prețul de 700 lei. Cele mai ieftine sunt, în realitate, artificiale. Bulgării de chihlimbar natural pot avea prins în interior diverse materiale vegetale, ace de brad sau chiar insecte.

Multe bijuterii din chihlimbar au fost colectate de la localnici, unele dintre ele fiind prelucrate manual, cum ar fi inele, pandantive, cercei, brățări, mărgele.

De-a lungul timpului, chihlimbar ul s-a folosit și la tratarea diverselor afecțiuni cum ar fi cele gastrice sau probleme renale. Se făcea pulbere și se administra în combinație cu alcool sau cu miere de albine.

Muzeul de la Colți a fost redeschis în anul 2020 după ce a parcurs un amplu proces de modernizare. De la deschidere a fost vizitat de aproximativ 6.000 vizitatori.

Chihlimbar ul se regăsește în mai multe culori și nuanțe, cum ar fi galben auriu, verde sau albastru.

La noi în țară găsim chihlimbar întunecat, brun, cu irizații colorate.

În Republica Dominicană se regăsește chihlimbar cu nuanțe albastre verzui, în exemplare rare și foarte scumpe.

Deși mai este numit ambră, totuși, chihlimbar ul nu este ambră adevărată. În realitate, ambra este o substanță aromatică de origine animală, de culoare gri, cu aspect de ceară care se formează în intestinul unor specii de cașalot. Pentru a evita vânarea excesivă a acestora, prețul ambrei a crescut excesiv și se folosește un înlocuitor sintetic numit ambroxan.

Chihlimbar ul, în schimb, este exclusiv de origine vegetală.

În Europa, există surse de chihlimbar în Spania și Polonia. Peșteră El Soplao din Cantabria conține cel mai mare zăcământ de chihlimbar din Europa în timp ce în Polonia, pe țărmul Mării Baltice, se spune că se poate culege chihlimbar după fiecare furtună mai intensă dar în special la solstițiul de vară.

În România, singura exploatare de chihlimbar a fost la Colți, în Buzău.

Legenda spune că fiul Soarelui și-a dorit foarte mult să conducă, pe bolta cerească, carul de foc care determină curgerea timpului peste zi și, după multe insistențele, cu mare greutate, a primit îngăduie pentru asta dar, neîndemânatic fiind iar carul fiind greu de stăpânit, a scăpat frâiele carului și a căzut în râul Eridan în apa căruia a produs puzderie de mărgele de diferite mărimi și de culoarea mierii, acesta fiind chihlimbarul.

Grecii credeau despre chihlimbar că este rupt din soare.

Vizita la muzeu a costat 7 lei și am avut ghid local care ne-a prezentat o mulțime de lucruri despre chihlimbar.

Întreaga locație se prezintă extraordinar de îngrijit, nou și frumos amenajat, și clădirea și curtea muzeului cât și mica construcție de alături în care este amenajat un magazin din care oricine poate cumpăra obiecte de podoabă din chihlimbar.

De-a lungul timpului, chihlimbarul a fost folosit și ca obiect de cult.

Se știe că țărina Ecaterina a primit ca și dar de la Petru cel Mare o cameră de chihlimbar ce conținea podoabe de chihlimbar în greutate de 1857 kg. Aceasta a dispărut în totalitate în al doilea război mondial. De atunci este cea mai căutată comoară din lume.

Accesul la locație este facil, drumul e bun, asfaltat, deși foarte îngust dar și de o frumusețe copleșitoare, cu peisaje mirifice.

Împrejurimile sunt absolut superbe.

A fost frumos.

---

VIZUALIZĂRI: 1451 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI