Unde e comoara tarii - Muzeul BNR

TIPĂREȘTE

Tentative. Reusite.

In anul 2015 ne-am propus sa ajungem sa vizitam muzeul BNR. Auzisem numai lucrurile interesante despre acest muzeu special si in acelasi timp prea putin cunoscut.

O prima impresie despre interiorul Palatului BNR aveam de la diferitele ocazii in care am ajuns pe linie de servici in aceasta cladire spectaculoasa.

In noaptea muzeelor am avut prima tentativa de a veni cu mic, cu mare, sa vizitam Muzeul BNR. Era un “want see”, nu un “must see”, pentru ca ne asteptam sa fie cozi la majoritatea muzeelor. Si am intalnit, intr-adevar, cozi, nu gluma! La BNR, coada, de format tipic romanesc, ca molul de la rugby (dupa mine cea mai bine stapanita tehnica de atac a nationalei frunzei de stejar, dar am derapat de la subiectul nostru, scuze!) se intindea pe aproape doua laturi ale perimetrului exterior al imensei cladiri a Palatului BNR. Aceasta stare de fapt ne-a indemnat sa ne oprim la o taverna sa mancam ceva (pregatire pentru Grecia vezi impresii), in loc sa vizitam muzeul BNR sau alte muzee.

Aceasta tentativa esuata a fost de fapt de bun augur! Ei aici, chiar ca v-am derutat! Pai, cum sa te bucuri Dane ca nu ai vizitat muzeul pe care doreai sa il vizitezi? Pai, iac-asa! Daca cititi pana la capat, veti gasi raspunsul….

Prima vizita real life la muzeu aveam sa o fac impreuna cu colegi si parteneri de afaceri in luna noiembrie. Pentru ca mi-a placut foarte mult si mie si altor vizitatori din grup si pentru ca altii care doreau sa ajunga, nu au putut ajunge, am programat a doua vizita real life, in decembrie. Din pacate la aceasta a doua vizita nu au putut onora cu prezenta ceilalti mebri ai familiei mele din ""motive stomacale"" pentru ca avea sa fie la o zi dupa “”Casa Diham”” vezi impresii asa ca pentru mine va mai exista si o a treia vizita real life la muzeul BNR…... Si daca la sfarsitul acestui articol v-am captat interesul si vreti sa vizitam impreuna muzeul, ma ofer sa ma ocup de … …...

Organizare. Inscrieri. Liste. Validare. Orar.

E nevoie de cele scrise in acest subtitlu, daca vreti a vizita Muzeul BNR. Muzeul BNR se viziteaza gratuit, cu ghid. Intentia de vizitare se anunta la adresa muzeul@bnro.ro, cu indicare numelui, CNP-ului, datei si orei dorite. Programul de vizitare este de luni pana vineri intre orele 9 – 15. Intentia de vizitare sau listele cu doritori, daca sunt mai multi se trimite cu cel putin 48 ore inainte de data solicitata si trebuie validata si confirmata de reprezentantii BNR.

Si acum va invit sa intram in cladirea bancii, pe str. Doamnei 8. AIci, mai intai, ghidul si ajutorul acestuia face prezenta, iar cei validati pe liste pot pofti a intra prin usa rotativa unul cate unul, deschiderea usii fiind actionata de un card magnetic de acces. Se mai verifica „”metalele”” cu care fiecare intra in cladire (ca la aeroport), iar hainele se pot lasa la garderoba. De aici incepand veti beneficia de un ghidaj de nota 10 plus! In ambele ture de vizitare efectuate, desi am avut doi ghizi diferiti, ambii au fost la inaltime. Maxima!

Palatul nou

Mai intai se traverseaza holul larg de la parterul Palatului Nou. Deja am divulgat indirect ca exista si un Palat Vechi, unde este gazduit de fapt muzeul. Cele doua palate sunt lipite, lasand rosturile de dilatatie necesare intre cele doua constructii.

Palatul nou a aparut din nevoia de a concentra activitatea bancii cu toate deprtamentele ei ce au inceput sa se dezvolte in perioada interbelica. Astfel s-a ales locul acestei constructii impresionante de 5 etaje, lipit de cea veche intre strazile Lipscani, Doamnei, pe de o parte, Smardan si Eugeniu Carada, pe de alta. Constructia inceputa in anul 1940 s-a finalizat abia in 1950 datorita anilor de razboi. Intrucat in 1940 Romania a fost zguduita de un important cutremur de pamant, in acei ani au aparut si normative in constructii care sa oblige proiectantii de cladiri sa tina cont de protectia antiseismica, Palatul Nou fiind una din impozantele cladiri bucurestene construite cu respectarea acestor norme. In palat se evidentiaza marmura rosiatica de Ruschita.

Fie spus, pe perioada vizitei, ghidul va evidentia si cat de bine a rezistat Palatul Vechi la cutremurul din 1940, aratand doar cateva fisuri superficiale, care nu au afectat rezistenta vechiului palat.

In pardoseala, din loc in loc, precum si intercalate armonios in arhitectiura cladirii, se remarca sigla BNR.

Palatul Vechi

Din Palatul Vechi pasim in Palatul Nou, aproape fara sa ne dam seama, daca ghidul nu ne-ar atrage atentia. SI totusi, daca privim cu atentie vom remarca decoratiuni mai bogate si mai multe decat in Palatul Nou, chiar daca stilul architectural este asemanator, cel eclectic. Sa va insir cate ceva despre cum a luat fiinta Palatul Vechi al BNR.

In anii 1881-1882 s-a decis achizitionarea de catre BNR a terenului pe care se afla Hanul Serban Voda, construit in secolul al XVII-lea, in timpul domniei lui Serban Cantacuzino, care era la vremea respecvtiva cel mai cunoscut han bucurestean.

Intrucat BNR a fost si este considerata o institutie emblema pentru un stat modern trebuiau definite standardele pentru constructia acestui palat, astfel incat constructia sa denote prin arhitectura sa puterea si prestigiul institutiei bancare.

In anul 1882 s-a incheiat un contract cu Cassien Bernard, elevul lui Charles Garnier, autorul Operei din Paris, precum si cu Albert Galleron, pentru executarea anteproiectului constructiei palatului BNR. S-a decis ca fatada constructiei sa fie pe strada Lipscani si s-a trecut apoi la planul si devizul de lucrari.

In anul 1883, s-a decis daramarea cladirilor vechiului Han Serban Voda, iar in 1884 a avut loc inaugurarea oficiala a lucrarilor, prilej cu care in fundaţia cladirii s-a depus un document in care erau menţionati regele Carol I, prim-ministrul I. C. Bratianu, membrii guvernului, conducerea BNR.

Arhitectul sef al lucrarii a fost N Cerkez. Monumentalitatea cladirii, arhitectura, structura de rezistenta, materialele folosite, instalatiile integrate, toate au fost „”în deplină concordanţă cu tehnica cea mai modernă a sfârşitului de secol XIX" (N. Lascu).

In jurul BNR s-au dezvoltat societati de asigurare si alte banci, formandu-se in acest perimetru un adevarat centru financiar-bancar, completand astfel noul chip european din bronz si din piatra al capitalei, alaturi de cladirea Universitatii, de statuile lui Mihai Viteazul si Ion Heliade Radulescu, de Palatul Regal, Ateneul Roman, Palatul de Justitie, Fundatiile Culturale Regale, Ministerul Agriculturii, Palatul Postei si Facultatea de Medicină.

„”Una din cele mai frumoase clădiri ale Bucureştiului, aşa cum o prezenta o voce autorizată a arhitecturii româneşti, precum aceea a lui Ion Mincu, Palatul vechi al BNR a deschis seria clădirilor monumentale prin care instituţiile moderne româneşti nou create îşi asociau o imagine concretă ce le asigura vizibilitatea necesară pentru a se impune. „”

Proiectul conceput de arhitecti francezi si pus in practica de arhitecti şi ingineri romani trebuia sa corespunda unor multiple conditionări, determinate de destinatiile speciale ale spatiilor unei cladiri bancare. Asa a aparut spatiul pentru relatiile cu publicul (holul ghiseelor); spatiul pentru activitatea functionarilor (birourile); spatiul tezaurului; spatiul imprimeriei şi al tuturor anexelor necesare. Gruparea acestora trebuia sa se realizeze astfel incat traficul persoanelor sa nu afecteze masurile de siguranta si protectie ale valorilor bancii. (sursa: site-ul bancii)

S-a folosit stilului eclectic de factura academica cu elemente din arhitectura a Renasterii si a Clasicismului francez. Palatul are forma dreptunghiulara cu latura mare de 73 m (de-a lungul strazii Lipscani) si cu cea mica de 52 m (pe strada Smardan).

Sala imensa (sala de marmura) de la parterul Palatului Vechi era destinata ghiseelor (Holul ghiseelor). Dimensiunile salii vorbesc despore grandoarea sa: 12,5 m latime, 21 m lungime şi 15 m inaltime Aici un rol important il aveau coloanele si detaliile arhitectonice astfel alese incat sa se asigure in mod intentionat perturbarea sunetului la nivelul de jos, al ghiseelor, dar neperturbarea acestuia la nivelul de sus, al etajului, de unde sefii puteau urmari tranzactiile si simti pulsul zilei bancare. Fie spus ca acelasi arhitect a realizat Ateneul Roman, unde calitatea sunetului, ca si in cazul BNR, are un rol esential.

Coloanele salii sunt impresionante, la fel si dimensiunile imense ale holului principal, de forma patrata. Dupa ce traversam imensa sala / hol de la parter, intram in vestibul, unde se gasesc doua sculpturi care reprezinta personaje feminine tinand cu ambele maini, deasupra capului, cate un corp de iluminat. De aici se desprind in stanga si in dreapta scari care urca la etaj.

Urcam pe scara din dreapta cum am venit, pe o mocheta rosie, deosebit de pufoasa. Sistemul de iluminare este cel original, la lampi putandu-se remarca sistemul de alimentare cu gaz al acestora, solutie folosita la acea data. Statui impresionante orneaza scarile.

La jumatatea scarilor, care isi schimba cu 180 grade directia de urcare, se afla un monument inchinat eroilor BNR cazuti in razboi.

Cele două scari monumentale asigura accesul la etajul I, care este nivelul nobil al Palatului. Aici se aflau: Holul de onoare, Sala Consiliului de administratie, Biroul guvernatorului, birourile altor membri ai conducerii bancii si salile de receptie.

Intrarea în Sala de Consiliu este flancata de alte doua coloane. De o parte si de alta a peretelui ce corespunde Salii de Consiliu sunt practicate doua nise in care sunt amplasate statui asemanatoare cu cele de la parter, realizate de acelasi autor, simbolistica lor fiind cea a ramurilor economiei romanesti. Usa propriu-zisa are un fronton in forma de semicerc, in care se afla un ceas si o decoratie în basorelief.

Sala Consiliului de administraţie este perla Palatului Vechi din punct de vedere al decoratiunilor si continutului sau. Se pastreaza stilul eclectic, dar apar si elemente baroce. Capitelurile sunt aurite. Usile vitrate sunt incadrate de o ornamentatie bogată, cu elemente decorative de natura vegetala in stil neoclasic, fiecare avand un ancadrament puternic profilat, terminat cu frontoane. Chenare de mari dimensiuni impart peretele dinspre Holul de onoare, precum si partea centrala a celor laterali. In chenare se află patru tablouri de dimensiuni foarte mari, comandate de Consiliul de administratie al BNR, in anul 1890, celor mai importanti artisti plastici ai momentului: Nicolae Grigorescu, G. D. Mirea, Eugen Voinescu. Tablourile sunt de-a dreptul fascinante si nu vreau sa stric descrierea lor cu cuvintele mele sarace, astfel ca va invit sa le remarcati in fotografii (imi pare uaru ca am pierdut vreo 100 de foto!) sau si mai bine sa le vizitati personal.

Pictura din stanga (2,5 m x 3,5 m) se intituleaza „”La secerat”” sau „”Rodica”” si apartine celebrului nostru pictor Nicolae Grigorescu. Pictura din dreapta, la fel de mare, apartine amatorului E. Voinescu si reprezinta o scena marina de exceptie. Artistul a reusit sa redea in pictura sa transparenta apei intr-un mod unic.

Peretii laterali sunt ocupati de picturi reprezentand pe Mercur şi Prometeu, cu elemente de influenta baroca. Sub acestea se gasesc doua seminee, lucrate in lemn cu grilaje metalice.

De plafon este atarnat un imens si valoros candelabru.

Impresionanta este si masa cu scaune din Sala de Consiliu care au pastrat patina timpului din care provin.

Dupa ce iesim din Sala de Consiliu, si admiram Holul ghiseelor de la inaltime, din niste incaperi gen balcon, ne vom indrepta catre … …

Coridorul guvernatorilor

Este un coridor in forma literei L, unde intalnim tablourile cu chipurile tuturor guvernatorilor BNR din istorie. Unele sunt chiar picturi realizate de artisti de valoare ai timpului.

Din 1880 si pana astazi BNR a fost condusa de-a lungul anilor de 26 guvernatori (sau functie omologa pe timpul comunistilor, partial). Primul guvernatior a fost Ion Campineanu (cu 2 mandate ne-consecutive). Alte nume marcante au fost Anton Carp, Theodor Rosetti, Mihail Sutzu, Mihail Manolescu, Mitrita Constantinescu, Tiberiu Mosoiu, Florea Dumitrescu, Decebal Urdea si Mugur Isarescu, actualul guvernator al BNR, cu unul din mandatele cele mai lungi. Despre acest subiect puteti citi detalii si aici: bnr.ro/Guvernatorii-BNR--1060.aspx.

Despre bani

Am povestit atatea pana acum si nu am pomenit pana acum de leu, de vreo moneda, de vreo bancnota. Si totusi...

Muzeul prezinta o remarcabila colectie numismatica, bani care in principal au circulat pe teritoriul tarii noastre, dar nu numai.

Modul de prezentare al colectiei numismatice este de laudat. Colectia este insotita de un sistem de prezentare de informatii foarte bogat, bine pus la punct si scos in evidenta. In mod normal sunteti condusi pe axa timpului, pe care o veti gasi marcata la majorotatea vitrinelor sau panourilor de expunere a monezilor. Monezile in sine sunt la randul lor si dovezi de necontestat ale existentei stramosilor nostri, dar arata si evolutia in timp a acestora functie de influentele vremurilor.

Astfel regasim monezile cetatilor grecesti din secolul al V-lea i. H., alte monezi antice. Nu putem sa nu ne bucuram sa vedem celebrul koson dacic din aur. Continuam cu monezi din perioada medievala si ajungem si la „”leeuwendaalder”” (leul-taler).

Aflam si informatii despre falsificarea monezilor si masurile luate pentru a combate acest fenomen prin adaugarea unor forme sau gauri greu de reprodus de sarlatani.

Scurt istoric al banilor nostri - partea I

Sistemul monetar national a luat fiinta in anul 1867, istoria monedei noastre din aceasta perioada avand rezervat un loc special.

In timpul domniei lui Cuza s-a pus problema introducerii unei monezi nationale echivalente francului francez. S-a propus pentru aceasta denumirea de „roman”. Proiectul nu a obtinut girul fortelor europene, in speta a lui Napoleon al III-lea. Oricum imaginati-va cum ar fi sunat la un targ de vite sa dai 50 de ”romani” pe un bou!

TezAurul

Cea mai noua sectiune a muzeului, estre dedicată TezAurului, adica aurului. Intr-o camera mica, infima fata de tot ce vizitasem pana in acel moment, pe o usa metalica dubla, blindata si extrem de grea, groasa de vreo jumatate de metru, sunt prezentate lingouri autentice şi monezi de aur. Tavanul semisferic al incapeii prezinta un planiglob pe care sunt marcate nu foarte multele zacaminte de aur din lume, evidentiind si Romania. Nu voi dezvolta subiectul tehnologii de exploatarea a aurului in zilele noastre, care poate fi un subiect in sine, mediatizat in ultimul timp si prin fenoimenul Rosia Montana, unde tehnologii avansate de extractie a aurului ar putea fi folosite in urmatorii ani in Romania, dar cu pretul incomensurabil al poluarii mediului inconjurator cu cianuri. Un interesant articol despre Rosia Montana si muntii nostri de aur a publicat recent @urjanclaudiu vezi impresii.

In aceeasi sala a tezaurului mai admiram bucati de minereu de aur.

Pe langa lingourile masive din aur expuse in centrul incaperii se gaseste un munte de monezi din aur, zeci de kilograme de aur, o comoara imensa ca valoare care zace stransa intr-o singura vitrina.

Rezerva de aur a unei tari este un alt subiect abordat la vizitarea muzeului, Romania avand o rezerva importanta comparativ cu alte tari, chiar daca in scadere in ultimii 30 de ani.

Dar povestea povestilor este adevaratul teazur romanesc care a ajuns la rusi. Este vorba de tezaurul trimis in Rusia in timpul primului razboi mondial si restituit numai partial tarii noastre dupa incheierea acestuia. Ideea transmiterii tezaurului nostru in Rusia era de a il poroteja de Puterile Centrale in acele vremuri de razboi. Dupa preluarea Rusiei de catre Lenin si comunistii lui, sovieticii au refuzat returnarea integrala a tezaurului romanesc. S-au organizat trei transe de returnare partiala si atat! Au existat numeroase tentative si negocieri purtate de statul roman pentru recuperarea tezaurului nostru atat in perioada interbelica, cat si in cea comunista sau post-comunista.

Dealtfel adevarata poveste a tezaurului este secret de stat, pentru care Guvernatorul BNR gireaza si trebuie sa transmita marele secret catre urmasul sau si tot asa.

Scurt istoric al banilor nostri - partea a II-a. Istoria leului

Povestea pleaca de la taler, o moneda cu o importanta circulatie europeana, intalnindu-se o multitudine de varianmte ale acestuia. Pentru istoria noastar monetara de importanta este „”leeuwendaalder””-ul sau talerul-leu sau leul. Tot un fel de leu este si leva vecinilor nostri. Talerul-leu infatisa pe revers un leu ridicat pe labele din spate. In timpul domniei lui Matei Basarab (sec XVII) talerul – leu a devenit cea mai uzitata moneda de argint de valoare. Identificarea de catre populatie a notiunii de leu cu aceea de ban (moneda) face ca leul sa devina in Moldova si Tara Romaneasca unitate de cont impartita in 40 de parale. De aici incepand se puteau defini cursuri „valutare””. Prima moneda din aur romaneasca (1868) nu a fost pusa in ciurculatie din cauza opozitiei Imperiului Otoman, care a considerat-o un gest de afirmare a independentei romanesti. In 1870 se infiinteaza Monetaria Statului in Bucuresti. Acesta este momentul introducerii primei monezi de aur (20 lei) si de argint (1 leu) fabricate in tara. Au aparut si subunuitatile: banii. Primii bani romanesti din hartie au aparut in 1877 emisi de Ministerul Finantelor pentru acoperirea cheltuielilor necesare sustinerii razboiului de independenta. In 1880 au aparut bancnotele emise de BNR. Odata cu inceperea Primului Razboi Mondial, circulatia monezii metalice a scazut din cauza tezaurizarii acesteia. Solutia a fost tiparirea unor bani de hartie. In 1916 – 1917 datorita infrangerilor armatei romane, guvernul a hotarit trimiterea tezaurului la Moscova in 2 transporturi valorand 2 miliarde lei!!! . In 1920 a avut loc unificarea monetara realizata prin preschimbarrea in lei BNR a tuturor valutelor ce circulau in provinvciile romanesti. In anul 1947 apare banconta cu cel mai mare nominal din istoria noastra: 5.000.000. In 1947 a avut loc reforma monetara 1 leu nou echivaland cu 20.000 lei vechi. Au urmat banii din perioada RPR si apoi RSR. Pentru cei ce am pruinis acele vremuri ne vom aminti de banconta albastra de 100, de monezile de 1 leu si 3 lei, de altele. Dupa 1990 BNR isi reia rolul de banca centrala, monetaria trecand in subordinea BNR. In 1991 BNR a lansat prima emisiune de bancnote din epoca post-comunista avand nominalul de 500 lei. Urmeaza pe rand inlocuirea monezilor din timpurile comuniste. In 1999 BNr pune in premiera in circulatie o bancnota din polimer (2000 lei – cea cu eclipsa de soare). Ultima denominare a leului a avut loc in 2005, 10.000 lei transformandu-se in 1 leu. In 2008 apare bancnoita de 10 lei din polimer.

Toata aceasta istorie este redata amplu in vitrine unde pot fi vazute monezile si bancnote romanesti dar si pe plansele explicative ample postate in zona vitrinelor.

Exista si o zona a bancnotelor cu teme zoomorfe din toata lumea.

Altele

Intr-o sala de la parterul Palatului BNR, sala Mitrita Constantinescu, au loc conferintele de presa ale instiututiei BNR.

Invitatie

De mentionat si faptul ca in „”Noaptea Muzeelor”” nu s-a vizitat nici macar o zecime din muzeu din motive de Securitate, fiind expuse numai cateva exponate in holul principal. Faptul ca in numai 2 luni am vizitat de 2 ori Muzeul BNR, precum si calificatoivul dat acestui obiectiv, sper sa fie o dovada elocventa a unicitatii si spectaculozitii acestui muzeu, care beneficiaza de un ghidaj profesionist pentru circa 1.5 - 2 ore.

Urare

Si pentru ca este ultimul meu articol postat in 2015, dati-mi voie sa va urez

@webmaster: Rog inserare Banii vorbesc - Holograf

---

VIZUALIZĂRI: 4795 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI