Mausoleul Mateias, cinste si recunoştinţă eroilor care au făcut istorie

TIPĂREȘTE

 vezi impresii

După ce am vizitat muzeul Automobilului Românesc, eu şi fiul meu ne-am gândit să mergem la mausoleul Mateiaş aflat la 11 km de Câmpulung spre Brasov pe DN73 (E574). Trecusem cu soţul de multe ori prin prejma lui în drumurile noastre din/spre Sinaia după o vizită scurtă la cuscrii care locuiau în Pescăreasa- Câmpulung dar niciodată nu am oprit să-l vizităm.

 Imi doream mult să-l văd pentru că tatăl meu, născut în 1897, era student la Medicina Militară în 1916. În ultimii ani de viaţă povestea mereu că în primul război mondial era mare nevoie de personal medical şi a fost trimis la Pravăţ şi Dragoslavele unde a îngrijit mulţi răniţi. În al doilea razboi mondial, ca medic militar avea un spital de campanie la Kerci şi Rostov pe Don în URSS şi la începutul anului 1945 la Banska Bistrica în munţii Tatra-Cehoslovacia. Cred că la vârsta înaintată la care ajunsese, erau cele mai percutante amintiri din viaţa sa.

 Cum mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja le văzusem de mai multe ori, trebuia să merg şi la Mateiaş, măcar acum în al doisprezecelea ceas. 

Pe AFA au fost postate 12 reviewuri din 2010 până in 2018 ale unor useri de marcă, dar niciunul nu a trăit experienţa mea. L-am vizitat în exterior, am avut intenţia să urc cele cca 140 de trepte până la mausoleu dar cum după vreo douăzeci îmi dădeam sufletul, fiul meu, medic şi el, mi-a zis ˝Rămâi aici că nu vreau să am probleme cu tine dar dă-mi aparatul tău de fotografiat˝ (proverb clasic: ferească Dzeu de părinţii care nu-şi ascultă copiii). Asa se face că în aparatul meu sunt poze făcute de mine în exterior şi de fiul meu din interiorul mausoleului fără ca eu să fi urcat acolo. Pe măsură ce a vizitat Mausoleul a comentat ce a văzut în reportofonul pe care mi l-a pus la dispoziţie. Păcat că nu există o scară rulantă sau alt sistem de elevare pentru vârstnici, cardiaci sau cei cu probleme locomotorii.

Atunci de ce scriu despre el? Pentru că ultimul review a fost postat în 2018 şi acum, în concediu, userii văzând titlul, poate ar fi tentaţi să-l vadă. Acum în perioada asta nebuloasă în care parcă ne pierdem identitatea, să ne aducem aminte că înaintaşii noştri s-au jertfit ca să avem o Românie mare. 

Mausoleul Mateias este situat la 921m altitudine pe culmea Mateiaş, între culoarul Rucăr-Bran şi depresiunea Câmpulungului, pe DN73 (E5674) la 11 km de Câmpulung spre Braşov. Administrativ ţine de comuna Valea Mare-Pravăț dar face parte din Muzeul Municipal de Istorie din Câmpulung, căruia datorită numărului mare de vizitatori îî asigură trei sferturi din fondurile necesare. Face parte din Lista monumentelor istorice.

Program de vizitare: site oficial: https://muzeulcampulung.ro/mausoleul-mateias

orele 9.00 -17.00 (noiembrie-martie); . 9.00 -19.00 (aprilie-octombrie)

Taxa de intrare: adulți - 6 lei / copii, elevi, pensionari - 3 lei. 

 Mausoleul Mateiaş

 1. Istoric

La iniţiativa şi grija Societății „Cultul Eroilor ˝, mausoleul a fost ridicat în memoria luptelor din octombrie – noiembrie 1916, când soldații români au opus o eroică rezistență, întârziind înaintarea armatei germane spre București. Este un omagiu adus miilor de eroi români decedați în Primul Război Mondial. Cele mai grele lupte din Primul Război Mondial s-au purtat pe muntele Mateiaș, unde a luptat „Grupul de armate Nămăiești', rezistând pe poziții în fața inamicului, mai bine de 45 de zile.

La construcţia lui au participat şi localnicii care toţi aveau în familie o rudă erou căzut pe câmpul de luptă. A fost construit între anii 1928-1935 pe baza proiectului arhitectului Dumitru Ionescu Berechet şi realizat de constructorul italian De Nicolo. În mare măsură a fost finanţat de Regina Maria.

La început, pe colina de la Mateiaş a fost construit - din calcar de Albești – în perioada 1928-1935 doar mausoleul cu turla şi cripta cu cele 31 de plăci de marmură inscripţionate cu numele a 2300 de eroi şi osuarul cu rămăşiţele a peste 416 de soldaţi şi ofiţeri necunoscuţi, aduse din cimitirele localităţilor învecinate sau direct de pe câmpul de luptă. Deasemeni mausoleul avea un turn în formă de cruce terminat cu foişor. 

2. Restaurări şi extinderi 

În timp au fost necesare reparaţii şi s-au făcut lucrări de extindere.

-1945-1976, din cauza infiltrațiilor de apă prin zidurile de calcar, monumentul eroilor de la Mateiaș a fost supus unor lucrări de reparații. 

 -1980-1984, în urma cutremurului din 1977 suferind mari stricăciuni, s-au realizat lucrări de consolidare. A fost extins cu o scara largă şi impunătoare de acces, dotarea cu un muzeu cu două camere de expoziţie, un basorelief de mari dimensiuni, reamenajarea capelei şi osuarului, inscripţiile interioare şi exterioare, o cupă mare din piatră de Albeşti în care arde o flacără veşnică, terasarea terenului în vederea construirii unei mari esplanade. 

-După 1990 muzeul a fost dotat cu o dioramă care crează impresia unui câmp real de bătălie.

 3. Componenţa Mausoleului de la Mateiaş

Complexul memorial de la Mateiaș este format dintr-un un muzeu istorico-militar, un basorelief, o cupă din piatră de Albeşti, în care arde o flacără si mausoleul propriuzis. Clădirea mausoleului este compusă din două corpuri: unul orizontal în care se află muzeul, capela şi osuarul și unul vertical, de fapt un turn în formă de cruce, terminat cu un foişor, spre care duce o scară în spirală. Accesul în partea de sus, în turn, nu este permis.

 Corpul principal are două aripi simetrice faţă de scara de acces, în faţa fiecăruia fiind expus un tun. 

4. Muzeul istorico- militar

Intrarea în muzeu se face prin aripa din stânga. Muzeul este încadrat la exterior de două tunuri de tragere. Are două încăperi mari separate de un culoar care trece pe sub scara exterioară.

-in prima cameră sunt desene din mozaic, obuze, cartuşe, uniforme de soldaţi, o hartă cu luptele din frontul Bran- Câmpulung din 30 sept până în 15 nov. 2016, medalii, steme, portrete ale eroilor căzuți în luptă, documente şi ziare din acea perioada. Compoziţia realizată din mozaic de Murano în 1981 are ca temă Gloria eternă a eroilor neamului românesc si e un triptic: pe câmpul de bătălie, muscelenii în lupta de aparare şi Victoria. Harta României Mari cuprinde şi Basarabia şi Cadrilaterul.

- în a doua cameră este expusă diorama care exemplifică un moment al luptei de 45 de zile intre Armata 2 romană, grupul Nămăieşti condus de gen. Traian Găiseanu si Armata 9 germană. Lupta a avut ca rezultat oprirea trecerii fortate a Muntilor Carpati de catre armata germană, prin culoarul Rucar-Bran spre Câmpia Română- Bucureşti. Pe 16 nov. 1916 soldaţii români s-au retras victorioşi dar cu mari pierderi. În dioramă soldaţii manechin îmbrăcaţi în uniforme, efectele sonore şi vizuale te cutremură şi-ţi dau impresia de real. Mai este expus şi un post de comandă.

5. Basorelieful 

La iesire din sala dioramelor se urcă un rand de trepte până la basorelieful imens incadrat de două panouri. Dimensiunile lui sunt de 16x3,5 m şi este executat în piatră de Albeşti de sculptorul câmpulungean Adrian Radu. În el sunt 18 personaje în temele: Lupta la baionetă, Apărarea drapelului de luptă şi Spre linia I

 Cele două inscripţii cu litere aurite încadrează lateral basorelieful. Prima glorifică sacrificiul eroilor: 'Pentru onoarea patriei și a drapelului, pentru făurirea unității României, noi am apărat pământul sfânt al țării, lăsându-vă vouă, generațiile viitoare, o națiune liberă și independentă'; 

A doua ni se adresează nouă: 'Ne plecăm cu venerație în fața sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, apărători demni și viteji ai ființei noastre naționale, iar la chemarea patriei vom ști să ne jertfim și noi pentru păstrarea independenței și suveranității României˝

6. Cupa în care arde flacăra veşnică este amplasată deasupra basoreliefului. La 24 octombrie 1984 s-a aprins flacara si s-a inaugurat monumentul. Din păcate flacăra veşnică nu este aprinsă decât la ocazii comemorative.

7. Mausoleul propriu zis. Ultimul sector al scării exterioare conduce la intrarea în mausoleu. Mausoleul de la Mateiaş este compus din două corpuri. Primul, construit pe orizontală în partea stângă, adăposteşte capela şi osuarul, iar cel de-al doilea, construit pe verticală în partea dreaptă, este de fapt un turn în formă de cruce, terminat cu un foişor.

Capela este decorată cu mozaicuri şi portretele unor personalităţi din istoria noastră: Burebista, Decebal, Traian. Pe boltă sunt pictate în medalioane figurile celor mai importanţi domnitori :Stefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, în total opt. La baza cupolei sunt înscrise localităţile în care în acest areal s-au dat bătălii. Initial capela a fost pictata in tempera de Olga Greceanu, doamnă de onoare a reginei Maria dar nerezistând timpului, a fost refăcută cu ocazia restaurării din anii 1980-1984.

Osuarul  se află la subsolul mausoleului. Într-o criptă de marmura neagră acoperit cu tricolorul si ramuri cu frunze de stejar sunt depuse osemintele a 416 de soldaţi şi ofiţeri neidentificaţi căzuţi pe câmpul de luptă din împrejurimi. Numele cunoscut a 2300 militari este trecut pe peretii de marmură în 31 de tabelele comemorative atârnate pe pereţi. În plafon sunt pictate figurile lui Iisus Hristos, Sf. Fecioară şi Sf. Gheorghe ocrotitorul oştenilor. Este de reţinut inscripţia dăltuită în marmoră: 'V-am adunat aici, eroi ai munţilor, dealurilor sau câmpiilor Muşcelului şi Argeşului, ca un pios omagiu pentru vitejia de a plămădi, din sângele vostru, împreună cu alţi fii ai ţării, întregirea neamului românesc. Glorie nemuritoare! '. 

 Turnul cu foisor este în stânga capelei. Îndreptat spre cer marchează locul de odihnă al eroilor neamului. Foişorul era închis aşa că fiul meu nu a putut urca în el.

 Cât am stat pe esplanadă uitându-mă în sus spre Mausoleu, mi-am adus din nou aminte de tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească! care la 19 ani ca tânăr student la Medicina Militară nu a ezitat niciun moment să stea sub ploaia de gloanţe şi să ajute la salvarea răniţilor. Oare tinerii din ziua de azi mai sunt capabili de sacrificiul suprem pentru ţară şi neam? Nu ştiu, dar zecile de mii de suporteri care zilele trecute au strigat ˝Hai România! ˝mi-au dat speranţa că incă se gândeste româneşte. 

Mergeţi vara asta să vedeţi Mausoleul de la Mateiaş, e aproape, numai la 180 km de Bucureşti, poate mai puţin sau mai mult din alte localităţi! O sâmbătă sau duminică v-ar ajunge de oriunde aţi veni. Indiferent că ne cheamă Ion, Cristina, Florin, Carmen sau altfel, să nu uităm sacrificiul făcut pentru noi de acesti eroi. Vizitând Mausoleul de la Mateias vă veţi încărca cu energie şi mândria că faceţi parte din acest popor erou.

WEB, te rog înserează: https://www.youtube.com/watch?v=UC6CLmmSxqI 

---

VIZUALIZĂRI: 368 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI