O plimbare pe Calea Victoriei (IV) - Arc peste timp

TIPĂREȘTE

Am zăbovit puţin în Galeriile Kretzulescu şi am privit în jos spre Piaţa Revoluţiei, numită încă de populaţie Piaţa Palatului.

1.Piaţa Palatului.

Sunt patru clădiri construite în timpul regilor Carol I şi al II-lea care înconjoară piaţa. Mai sunt două în apropiere, clădirea C. C. al P. C. R şi a Direcţiei a V-a a Securităţii pentru care voi scrie un review separat, ele fiind însemne ale puterii comuniste care a fracturat dezvoltarea noastră ca ţară europeană. În piaţă, în faţa palatului regal este amplasată statuia ecvestră a regelui Carol I. Prima statuie a fost executată de Mestrovici şi a fost montată în 10 mai 1939, de ziua naţională a României. Avea 13 t şi o înălţime de 13 m. În noaptea de 30 dec. 1947 după abdicarea regelui Mihai, statuia a fost spartă în bucăţi şi ulterior topită. Din ea a fost făcută statuia lui Lenin din faţa Casei Scânteii care a tronat acolo din 1960 în 1990 când a fost şi ea dată jos. Mestrovici locuia în SUA şi împreună cu UNESCO au dat în judecată statul român pentru distrugerea unei opere de artă. A primit despăgubiri. A doua statuie, cea actuală, este creaţia sculptorului Florin Codre care a inaugurat-o în dec. 2010 în prezenţa principesei Margareta şi a unor înalte oficialităţi. Statuia în mare seamănă cu prima dar nu e un plagiat.

2. Muzeul Național de Istorie fostul palat regal (nr. 49-53). îşi desfăşoară activitatea în trei secţii: Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Veche Românească, Galeria de Artă Românească Modernă redeschise în intervalul 2000-2002 după consolidarea palatului. În octombrie 2013 am scris despre Sala Tronului din Palatul Regal dar despre istoria palatului nu am găsit pe afa niciun review aşa încât selectez şi punctez câteva repere preluate din pagina oficială a Muzeului Naţional de Artă al României.

- 1837 - Domnitorul Alexandru Ghica transformă în palat de ceremonie casa construită în 1820 de Dinicu Golescu pe Podul Mogoşoaiei, pe locul ocupat acum de aripa de sud a clădirii muzeului.

- 1990 - 2000 – Muzeul este închis pentru ample lucrări de renovare şi reamenajare, interval în care, pentru a-şi valorifica patrimoniul, organizează numai expoziţii temporare, atât la sediul său cât şi în străinătate.

După cum aţi putut citi, palatul regal a avut o istorie foartă zbuciumată, ca şi istoria multor generaţii din secolul trecut.

3. Biblioteca Centrală Universitară (str. Dem. Dobrescu nr. 1). A fost construită în 1893 de arhitectul francez Gattereau, acelaşi care a executat clădirea CEC şi mai puţin cunoscutul palat Nifon în prezent mutilat de modernism. Numele iniţial a fost Palatul Fundaţiei Universitare Carol I, construită pe pământul achiziţionat din banii proprii ai regelui. În 1948 şi-a schimbat denumirea în Biblioteca Universitară C. I. Parhon. În 1989 în timpul evenimentelor care au avut loc în Piaţa Palatului, biblioteca a fost incendiată şi au fost distruse peste 500000 volume printre care manuscrise de M. Eminescu, Caragiale, Blaga, etc. Restaurarea s-a făcut cu fonduri Unesco şi a durat 11 ani, redeschiderea oficială având loc în 2001. Astăzi deţine 1800000 de volume care pot fi consultate în cele 7 săli de lectură pe specialităţi, dispuse pe trei etaje ale clădirii.

4. Ateneul Român (str. Franklin nr. 1). A fost construit în 1888 de arhitectul Galleron sub îndrumarea lui Garnier, autorul Operei din Paris. Este construit în stil neoclasic şi eclectic. Bunicul meu, învăţător de provincie se mândrea că a dat un leu pentru Ateneu. Într-adevăr Ateneul a fost construit prin subscripţie publică. Clădirea este circulară cu un diametru de 28 m, o sală de concerte înaltă de 16 m şi cu o capacitate de cca. 800 locuri. Înălţimea cupolei este de 41 m. Privit din faţă Ateneul are aspectul unui templu cu opt coloane ionice. Sub coloane sunt cinci mozaicuri ale unora din marii noştri domnitori care se văd de la depărtare. La iniţiativa lui George Enescu care a donat 30000 lei, populaţia a subscris din nou şi s-a achiziţionat în 1939 o mare orgă de concert. În interior pereţii au fost decoraţi în 1939 cu o frescă la care s-a lucrat 6 ani. Este lungă de 70 m şi lată de 3m şi reprezintă momentele cele mai semnificative din istoria noastră. Deşi părinţii m-au dus la Ateneu încă de mică, îmi aduc aminte numai de catifeaua roşie care acoperea peretele pentru că odată cu instalarea regimului comunist istoria noastră nu mai trebuia făcută de personalităţi, ci de popor. Peretele a stat acoperit până în 1966 când partidul a început să încurajeze sentimentul naţional. La Ateneu i-am văzut dirijând pe George Georgescu şi Constantin Silvestri. În perioada interbelică în parcul din faţa Ateneului erau statui ale unor personalităţi publice şi politice care au fost înlăturate de comunişti. În locul lor s-a amplasat statuia Alergătorii care astăzi se găseşte în faţa Ministerului Economiei (fostul CSP). În parc este o singură statuie, a lui Mihail Eminescu] realizată în bronz de D. Anghel şi pe soclul căreia totdeauna găseşti un buchet de flori. Ateneul Român este inclus în lista monumentelor din patrimoniul european.

5. Hotelul Athenee Palace (str. Episcopiei nr. 1-3). A fost construit între 1912-1914 de arhitectul Theophile Bradeau pe locul unui han deţinut de Ivanciu Gherasi. Athenee Palace era prima clădire din ţară cu fundaţie şi structură de beton armat. La momentul inaugurării avea 149 camere şi 10 apartamente stil Louis XIV. În 1937 a fost renovat de arhitectul Duiliu Marcu care a simplificat faţada şi a repoziţionat interioarele. În 1944 a fost bombardat de aviaţia americană care viza Gara de Nord. A suferit mari stricăciuni dar a fost reabilitat în scurt timp. I s-a adăugat corpul de pe calea Victoriei în 1965. În 1989 a fost ciuruit de gloanţe şi refăcut abia în 1993. S- relansat în 1996 odată cu intrarea în lanţul hotelier Hilton. Ultima renovare a avut loc în 2005. Are 272 de camere din care 45 de apartamente între care 20 de lux. Preţul unei camere duble este de cca. 560 lei/ noapte. La parterul hotelului funcţionează un restaurant de lux şi un magazin Gucci.

După 80-100 de ani de la realizarea construcţiilor din piaţă, perioada postdecembristă a încercat să înnoade firul istoriei cu clădiri şocante, moderne, scumpe, destinate atât îmbogăţiţilor şi penalilor de după revoluţie cât şi turiştilor străini cu dare de mână.

6. Hoteluri de lux şi lanţuri de magazine

- Hotel Radisson (nr. 63-81). Pe locul unde se afă hotel Radisson era pe vremuri cofetăria Nistor pe care am vizitat-o de câteva ori. Blocul fusese parţial distrus de bombardamente şi ulterior refăcut tăindu-se din stâlpii de rezistenţă pentru a se mări spaţiul. Cum eram încă un copil, mergeam cu colegele de liceu la una din cofetăriile mari: la Scala pentru cupjac, la Capşa pentru o felie de tort, la Nistor pentru profiterol. Ţin minte catifeaua roşie cu care erau acoperiţi pereţii şi oglinzile veneţiene Acolo am văzut-o pentru prima şi singura dată pe Maria Tănase care în ciuda vârstei, avea vreo 50 de ani, era de o frumuseţe aparte La cutremurul din 4 martie 1977 primii care s-au secţionat au fost stâlpii şi întregul bloc s-a prăbuşit pe calea Victoriei. În locul lui, Ceauşescu a dat dispoziţie să se ridice un hotel care să depăşească Athenee Palace. A fost construit un bloc imens care a devenit hotel Bucureşti şi alături de el, în locul caselor de epocă, alte blocuri de locuinţe în maniera celor din Titan sau Militari. Hotelul Bucureşti a fost preluat de lanţul Radisson, a fost modernizat, i s-a dat o nouă faţă şi alte interioare. S-au cheltuit 70 mil. eu şi e cel mai mare hotel Radisson din Europa de Est. Are 424 camere şi 39 apartamente. Preţul celei mai ieftine camere standard este de 508 lei. Alte dotări, tot ce vă închipuiţi: 4 restaurante, 3 baruri, centru de conferinţe cu o capacitate de 500 persoane, centru de sănătate, magazine de lux, spa, jacuzzi exterior, magazine de lux. A fost inaugurat în 2008.

- Centre Ville Apart Hotel (nr. 63-81). Este o clădire înaltă cu aparthotel de 4 stele şi 260 camere. Are deasemeni cazinou, sală de gimnastică, restaurant mediteranian, etc. Preţul unui studio standard de 40 mp pentru 7 nopţi este de 700 eu.

- Casino Platinum este cel mai mare casino din ţară şi este construit în clădirea Radisson Blue.

- Magazinele din apropierea hotelului Radisson sunt buticuri fashion de lux ale unor mari firme ca:Max Mara, Furla, Minelli, Alsa Uomo, Cellini, Lancel. Am postat fotografii cu preţurile afişate de magazinul Paul & Shark, atenţie! După o reducere de 40% practicată în luna februarie:geacă 3643 lei, fular 458 lei, cămaşă 502 lei, pulover 760 lei, pantofi 1082 lei şi lista continuă. Mai vreţi? Suma alocată de o familie medie (3.1 persoane) pentru îmbrăcaminte şi încălţăminte conform Anuarului Statistic e mai puţin de 80 lei.

Am depăşit zona de lux de pe Calea Victoriei. Înainte de a merge mai departe pe lângă vechile case boiereşti, m-am întors în Piaţa Revoluţiei să vă spun câteva cuvinte despre două clădiri care poartă însemnele epocii comuniste.

---

VIZUALIZĂRI: 1616 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI