Inedit în București – în jurul Parcului Carol (I)

TIPĂREȘTE

În luna iunie 2026 se aniversează 120 de ani de la înființarea parcului, un spațiu verde cunoscut la momentul deschiderii sale drept Expoziția Generală Română. Această manifestare de o amploare nemaiîntâlnită până atunci a însemnat ridicarea de construcții provizorii și definitive care au însumat 35.000 metri pătrați (circa 165 de pavilioane), plantarea a peste 4.200 arbori mari și peste 90.000 brazi și arbuști, construcția Arenelor Romane, etc. În nici un an de zile! Ce se aniversa în 1906? 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului României și 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani.

Anul trecut am scris un articol despre istoria parcului Carol I (vezi impresii), revin acum cu un material dedicat câtorva clădiri supraviețuitoare acelor ani, unele fiind deschise publicului în aceste weekenduri aniversare. Chiar azi, 13 iunie 2026, se desfășoară acțiuni culturale în parc (rfi.fr/ro/parteneriate/20 ... e-la-inaugurare).

Castelul „Țepeș” din București

La sfârșitul săptămânii trecute au avut loc Zilele Porților Deschise la Castelul Țepeș, eveniment organizat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, ce își are sediul în construcția veche de un secol. Timp de câteva ore au avut loc în curtea instituției, la umbra „castelului” , o serie de acțiuni interesante: muzică militară, demonstrații de mânuire a armelor (Regimentul 30 de Gardă), prezentări de arme și tehnică militară, expoziție de fotografii tematice (mausolee și cimitire ale eroilor), prezentarea unui vehicul militar de teren Cobra II, prezentarea de uniforme vechi etc. În grupuri restrânse am putut urca pe terasa „castelului” , loc de unde se văd împrejurimile (turnul încă nu se poate accesa).

Castelul Țepeș este una din construcțiile rămase din 1906 și reprezintă fosta sursă de apă a postului de pompieri înființat pentru supravegherea Expoziției (exista multă butaforie). Rezervorul de apă (200 mc) a fost mascat de această construcție care are drept model Turnul Chindiei din Târgoviște și Cetatea Poenari. Rezervorul de apă din fontă, ce a avut un diametru de 6 m, nu se mai află în interiorul turnului.

Construcția reproduce destul de bine o cetate medievală: poartă cu grilaj (hersă), drum de strajă, creneluri, turnuri de apărare. Este deschis publicului doar o dată pe an, cu ocazia acestui eveniment.

Memorialul Eroilor Neamului

În aceeași zi a fost deschis, timp de câteva ore, acest monument impunător cunoscut drept Mausoleu pe vremea epocii comuniste. Ridicat între 1959-1963, Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism are o înălțime de 48 m și era dedicat înhumării militanților și reprezentanților mișcării muncitorești și a regimului comunist din România. În fața coloanelor, pe o terasă, se află Mormântul Ostașului Necunoscut, inaugurat inițial în mai 1923 în Parcul Carol (operă a sculptorului Emil Wilhelm August von Becker, artist al Casei Regale a României). 

Monumentul, înalt de peste 48 de metri, impresionează prin măreția sa, prin sobrietatea liniilor sale arhitectonice. în rotonda din interior, cu pereți din granit roșu sprijinind o boltă din mozaic auriu, se află cripte acoperite cu lespezi de granit negru; negru; într-una din aceste cripte este depus sicriul cu rămășițele pământești ale doctorului Petru Groza... Lângă monumentul central, pe un taluz ușor înclinat, se află cripte acoperite cu lespezi de granit negru; în două din acestea sunt depuse rămășițele pământești ale lui Ștefan Gheorghiu și I. C. Frimu, – scria Scânteia Pionierului în ianuarie 1964.

Am urcat câteva trepte, am trecut de o pereche de uși masive, un hol scurt, apoi alte uși-grilaj și am ajuns în rotondă. Pereți de granit, marmură strălucitoare, o boltă de mozaic auriu cu un luminator central, cripte cu lespezi ordonate în jurul spațiului central. Acum, aceste cripte nu mai adăpostesc rămășițele reprezentanților epocii comuniste, ci doar ecrane pe care sunt proiectate cimitire ale eroilor din diferite țări europene.

Străjuind monumentul central, la o distanţă de câteva zeci de metri, se află un hemiciclu îmbrăcat cu travertin alb. În exteriorul lui, pe un taluz uşor înclinat, se află cripte acoperite cu lespezi de granit negru. În acest hemiciclu ar fi trebuit să fie amenajat un spațiu expozițional, proiect care datează de ani buni, pe hârtie însă.

Biserica „Cuțitul de Argint”

După ce am vizitat cele două monumente, am mers până la acest locaș de cult – alt edificiu rămas din 1906, crezând că o voi găsi deschisă. Nu a fost să fie, însă am admirat biserica la exterior – nu o văzusem decât în fotografii. Biserica are hramul „Schimbarea la Față” și a fost constuită în 1906 pe Dealul Filaretului, de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești, ca parte a grandioasei expoziții jubiliare. Edificiul religios bucureștean reproduce modelul bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași și a fost construită pe locul altui locaș, o biserică mică și sărăcăcioasă existentă în viile Filaretului de pe la sfârșitul anilor 1700. Mi-ar fi plăcut să văd pictura realizată de Costin Petrescu, m-am mulțumit cu arhitectura bisericii și seculara cruce de piatră adusă în București în 1906.

Alte obiective

Pe dealul Filaretului, mergând spre biserica Cuțitul de Argint, am trecut pe lângă alte clădiri de patrimoniu care găzduiște o instituție importantă: Institutul Astronomic al Academiei Române. Clădirile au fost ridicate între 1910-1912 după proiectul arhitectului belgian Alfonse Engels; am zărit din stradă Cupola Ecuatorială a Observatorului, o cupolă mobilă cu diametrul de 11,5 m, unde se află cea mai mare lunetă din România - astrograful Prin-Mertz cu o lungime de 6 m (găsiți informații pe siteul web: astro.ro:8080/ro/articles/Buildings). În curte se află și Stația Meteo Filaret.

Importantă este și Casa Bosianu, o construcție de la jumătatea anilor 1800, în stil romanic, care găzduiește azi biblioteca Institutului. Locul are legătură cu întâlnirile celor implicați în evenimentele de la 1859, cu crearea statului român modern și alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Vitraliile de deasupra ușilor conțin sticlă colorată în cele trei culori: roșu galben și albastru (viitorul drapel românesc). Clădirea se putea vizita în timpul tururilor ghidate, am înțeles că biblioteca a intrat în reorganizare și, temporar, nu se mai poate vizita. În schimb, pe 26 iunie 2026, se poate vizita Institutul Astronomic (cu înscriere prealabilă), se desfășoară evenimentul AsteroidDay - Ziua Porților Deschise (detalii aici: astro.ro:8080).

Concluzii

Deși nu trece prin cea mai fastă perioadă a sa, Parcul Carol I din București încă ascunde monumente importanate și povești incredibile. Niciodată nu este prea târziu să descoperim lucruri noi!

(Va urma)

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 30 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI