Zoo Băneasa – privind ochii triști ai animalelor

TIPĂREȘTE

Au trecut mai mulți ani de când nu mai ajunsesem la Grădina Zoologică București, situată pe str. Vadul Moldovei nr. 4. De fapt, strada nu e atât de importantă (decât pentru turiști), aproape toți bucureștenii știu unde este unica grădină zoo a Capitalei: „în pădure la Băneasa” (vorba unui cântec). Cine nu se deplasează cu autoturismul până acolo are acces cu autobuzul RATB 301, ce pleacă din Piața Romană. Citind în ultima perioadă descrieri ale altor grădini zoologice din Europa, privind fotografii cu animalele de acolo și condițiile lor de trai, am zis să mai văd ce s-a schimbat la București.

În stația RATB, unde pe vremuri se afla o terasă cu mititei, acum se ridică semeț un bloc. Vis-a-vis, pe colț, unde era Terasa Privighetorilor tronează un minicartier rezidențial, terasa fiind acum amplasată pe sub copacii din pădure. Toată lumea se înghesuie cu autoturismul pe aleea către Zoo pentru a parca în poarta Grădinii. De data aceasta parcă erau puțini vânzători ambulanți pe alee, probabil încă nu a început sezonul/vacanța.

Biletul de intrare costă 13 lei/adult și 6,5 lei elev/pensionar – prețuri stabile de câțiva ani. Există și o taxă foto de 13 lei; nu sunt convins că toți cei ce fac fotografii (cu orice fel de dispozitive) plătesc acești bani. În interior nu există nici un loc de unde poți cumpăra ceva de ronțăit/băut, în schimb există pe locul țarcului elefantului o terasă de lemn: loc de luat masa (ceea ce ai prin sacoșă); există totuși multe cișmele (țâșnitoare) cu apă potabilă. În anumite zone persistă și mirosul specific animalelor găzduite în acele cuști, nu e un capăt de țară. Există peste tot indicatoare ce interzic hrănirea animalelor ori apropierea de cuști; chiar se anunță acest lucru periodic prin stația de amplificare.

Apropo de cuști, ele au fost îmbrăcate în garduri de lemn finisat rotund iar din loc în loc s-au lăsat ferestre pentru vizionarea animalelor. Din păcate acele ferestre sunt atât de murdare/zgâriate/stropite/aburite, în anumite locuri, încât nu prea poți vedea mare lucru prin ele. În cuștile animalelor considerate periculoase se observă firele de curent electric ce înconjoară gratiile. Unele tăblițe explicative ar mai trebui înlocuite ori actualizate; în multe cuști nu există animale dar nu se specifică în vreun fel faptul acesta – astfel că te uiți 1-2 minute aiurea. Se cunoaște faptul că Grădina Zoo din București se întinde pe un spațiu mic, doar câteva hectare, ceea ce duce la o aglomerare de cuști, grilaje, plase, balustrade de metal și lemn – noroc cu vegetația ce mai maschează toate aceste metode de îngrădire.

Animalele sunt puține ca număr, au mai fost rotite în alte cuști, s-a încercat introducerea unor noi elemente de decor (un Aro dezafectat la leu în cușcă; o bicicletă la maimuțe). Față de ce știam eu cu mulți ani în urmă au mai dispărut câteva specii, ca de ex. iacul, câinii dingo, mistrețul, vulpea, o specie de antilope, jderul etc. Parcă și maimuțe nu mai sunt atât de multe; au apărut două specii noi - pitice și suricatele. Camera cu animale nocturne provoacă emoții, dar animalele găzduite acolo se lasă greu observate. Cele mai vizibile animale (ce le poți privi de la o distanță foarte mică) sunt cele din terariu și acvarii (șerpi, șopârle, broaște, crocodili, pești). Mamiferele vor fi din ce în ce mai greu de observat pe perioada verii deoarece se adăpostesc împotriva căldurii. Cămilele năpârleau și nu ofereau o priveliște prea plăcută; calul comun pare cel mai îngrijit și gras animal din Zoo Băneasa. Un lup se apropia din când în când de gardul protejat electric și privea cu ochi pierduți către mulțimea ce se înghesuia să îl fotografieze. Poneii păreau bătrâni de când lumea și nu mai erau utilizați pentru plimbări; am observat și lipsa trăsurii ce făcea odată curse pe aleile grădinii zoologice.

Nu știu ce să zic... Parcă mai aerisită este grădina zoo de la Târgoviște, deși și acolo sunt cuști monstruoase și mici ca dimensiune. La București se simte lipsa unei hărți ce ar trebui distribuită o dată cu biletul de intrare (există una mare la intrare), stabilirea unor trasee cu săgeți (poate pe două culori: unul scurt-unul lung), a unor animale din carton/plastic pentru efectuare de fotografii (genul: înlocuire cap de rinocer), etc.

În iarnă se discuta despre un mare proiect, de transformarea într-un bioparc prin preluarea câtorva zeci de hectare din Pădurea Băneasa. Poate vor veni vremuri mai bune, dar până atunci să ne bucurăm (oare?) de ceea ce există. E bine să ținem animalele închise, fie și doar pentru educația copiilor? Dar dacă le ținem după gratii hai totuși să le oferim o viață în captivitate cât mai bună și ușoară.

---

VIZUALIZĂRI: 1604 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI