Parada rozelor la Grădina Botanică din București

TIPĂREȘTE

Vara își intră în drepturi de astăzi, cel puțin calendaristic. Azi am terminat cu „starea de urgență”, suntem în a doua parte a perioadei „stării de alertă”, s-au deschis terasele și plajele și, de asemenea, sărbătorim Ziua Copilului (zi liberă legală din 2016). Ei bine, vremea din sudul țării a ținut cu oamenii dornici să iasă în aer liber, astfel încât cu mic cu mare toți „au sărit ca sâmburii din pepene”la plimbare, după cum spunea inegalabilul actor Amza Pellea. Nu ne-am lăsat mai prejos nici noi și am ales să explorăm timp de vreo 4 ore Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”din București.

Informații utile. Momentan din cauza situației medicale generate de acest nou coronavirus se pot vizita doar spațiile exterioare ale frumoasei grădini botanice. Adresa oficială este Șoseaua Cotroceni nr. 32, vis-a-vis de Palatul Cotroceni. Prețul unui bilet de intrare în Grădină pentru un adult în sezonul cald este de 10 lei/persoană, dar sunt și bilete reduse (5 lei) sau gratuități;nu se percep taxe foto;se percepe tarif separat pentru Muzeu și Sere (atunci când sunt deschise).

Grădina Botanică este accesibilă ușor cu ajutorul mijloacelor de transport în comun: autobuze (236 și 336) și troleibuze (61,62,69,90,91,93,96). Locuri de parcare se găsesc puțintel mai greu pe străzile înconjurătoare. Adresa web la care găsiți informații suplimentare este următoarea: gradina-botanica.unibuc.ro.

Scurte considerații istorice. În 2020 s-au împlinit 160 de ani de la inaugurarea Grădinii Botanice la inițiativa doctorului Carol Davila care a obținut semnătura domnitorului Alexandru Ioan Cuza pe decretul de înființare. După 14 ani conducerea este preluată de reputatul botanist și naturalist dr. Dimitrie Brândză care va amenaja și organiza spațiile verzi cu ajutorul arhitecților peisagiști și va construi clădiri administrative.

Acest plămân verde al Capitalei a trecut două Războaie Mondiale care i-au adus distrugeri însemnate, dar a revenit de fiecare dată la viață. Din anii '50 trece sub conducerea Universității din București și se ridică noi clădiri pentru studiul Naturii și sere. În anii '90 Grădina Botanică este botezată cu numele celui care a contribuit decisiv la organizarea complexă a acestui spațiu: dr. Dimitrie Brândză.

Sezonul rozelor. În „Dicționarul de simboluri și arhetipuri culturale”de Ivan Evseev se afirmă că trandafirul e printre primele plante crescute de om în scop pur estetic, roza devenind sinonimă cu frumusețea. De asemnea, trandafirul simbolizează tinerețea și curățenia sufletească scrie Romulus Bogdan Antonescu în „Dicționarul de simboluri și credințe tradiționale românești”. Floarea are adânci semnificații în mistica creștină, în heraldică, în poezie sau în exprimarea sentimentului de iubire.

Apăruți în Orient, trandafirii au trecut prin Asia înainte de a ajunge în Europa în secolul al XVIII-lea. Civilizația romană este cea care a implementat metode artificiale de cultivare a rozelor înafara sezonului normal. Azi se plantează zeci de mii de varietăți de trandafir, această specie fiind considerată cea mai complexă dintre speciile de flori.

La Grădina Botanică din București se află un Rosarium întins pe o suprafață considerabilă încărcată cu o varietate mare de soiuri de trandafir. Se știe că primul val de înflorire desfășurat începând cu mijlocul lunii mai e spectaculos. Într-adevăr explozia de culori, forme și mirosuri este desăvârșită. O serie de arcade ajută florile să își înalțe corola spre soare și constituie puncte de atracție pentru zecile de fotografi amatori. De altfel îți vine să imortalizezi în memoria aparatului foto sau a telefonului fiecare gen de trandafir.

Alergăm de la o specie la alta ca niște albinuțe, cromatica ne scoate exclamații de uimire –crem, mov, portocaliu, zeci de nuanțe de roșu, galben, alb, roz, chiar bicolori. Formele petalelor formează corole de diverse mărimi, unele flori sunt gigantice și au petale împrăștiate, unele seamănă cu bujorii, altele sunt adunate circular într-un boboc ușor deschis. Varietatea în toate formele e prezentă în lumea trandafirilor.

Trandafirii se clasifică după mai multe criterii: după talie (pitici, scunzi, înalți), după port (pletoși, urcători sau semiurcători), după modul de întrebuințare (de grădină, pentru flori tăiate, pentru parcuri etc.). Rozele se înmulțesc pe două căi: prin semințe și butași. Trandafirii moderni (începând din veacul al XIX-lea) provin din încrucișări dintre soiurile asiatice și cele europene. Pe lângă frumusețea florilor, trandafirii se utilizează cu succes în industria parfumurilor și cosmeticelor, în industria farmaceutică și, de ce nu, în bucătărie.

Alte informații. Consultați harta de la intrare și porniți în explorare pe aleile care poartă diverse denumiri tematice: Aleea Florilor, Aleea Carpaților, Aleea Botaniștilor, Aleea Frasinului, Aleea Stânjeneilor etc. În interiorul Grădinii sunt amenajate spații naturale specifice diferitelor zone naturale: flora Dobrogei, plante mediteraneene, cascada, rosarium, iridarium, pădurea tropicală, grădina italiană, plante rare și altele.

În dreptul florilor, arbuștilor sau arborilor mai importanți sunt mici panouri cu informații (mai noi) și mici plăcuțe de fier scrise cu vopsea. Cred că ar fi utile mai multe panouri cu harta Grădinii Botanice amplasate în mai multe locuri, dar și câteva săgeți indicatoare.

În parcul botanic găsim mai multe țâșnitori cu apă potabilă, o toaletă (cam puțin pentru spațiul mare ocupat de Grădină) și un chioșc cu dulciuri, băuturi răcoritoare, patiserie, cafea, înghețată (în nord-vestul parcului).

La final vreau să vă scriu câteva rânduri despre clădirile istorice existente pe teritoriul Grădinii Botanice. Imediat în apropierea intrării se află Muzeul Botanic, o clădire cu foișoare și coloane în stil brâncovenesc construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Momentan muzeul este închis și am observat că o parte din construcție se află în lucrări. O prezentare interesantă găsiți în articolul colegului @Mitică49 –vezi impresii. Sera Veche e formată din două pavilioane mari unite printr-o clădire de legătură ridicate între 1889-1891 de către un arhitect belgian. Ele sunt funcționale și astăzi deși ar merita o reabilitare. În spatele serei se află o clădire în stil neoromânesc care adăpostește Herbarul.

În Grădina Botanică sunt amplasate mai multe busturi: două ale întemeiatorului dr. Dimitrie Brândză, prof. dr. Emanoil C. Teodorescu, dr. D. Grecescu

Concluzii. în această zi de sărbătoare aleile parcului botanic erau înțesate de adulți și copii. Distanțare fizică nu prea era - nici în aparență, iar măștile prezente pe ici-colo având în vedere că e vorba despre un spațiu în aer liber. La intrare sunt trasate câteva benzi pentru distanțare la Casa de bilete, în rest este responsabilitatea fiecăruia să aibă grijă de el.

O vizită în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”din București reprezintă o evadare în sânul Naturii, o clipă de relaxare printre flori și plante, o plimbare plăcută pe sub coroanele arborilor bătrâni. În funcție de anotimp vom descoperi culori și forme diferite.

Vă invit la plimbare în această perioadă în mijlocul trandafirilor!

---

VIZUALIZĂRI: 866 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI