Muzeul Botanic din București

TIPĂREȘTE

Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădina Botanică, într-o clădire în stil brâncovenesc. În acest muzeu sînt expuse peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice.

Înființat în 1882 de către dr. Dimitrie Brândză, muzeul funcționează în actualul loc din anul 1891. De-a lungul timpului a suferit tot felul de momente de cumpănă care au constat în mutări succesive, transformări, stricăciuni (de remarcat distrugerea acestuia în timpul celui de-al doilea război mondial). Este un muzeu botanic organizat pe principii ecologice.

Situată în partea stângă a aleii principale, în apropierea porții de intrare în Grădina Botanică, clădirea muzeului abia se zărește din vegetația bogată ce o înconjoară. Este o construcție cu două niveluri, la etaj fiind situat muzeul propiu-zis.

Exponatele muzeului sunt dispuse în 23 încăperi (concepute ca biotopuri bine determinate) și constau din colecții de plante uscate, presate, conservate în alcool sau formol, semințe, mulaje și chiar animale împăiate, pentru a se crea impresia unor ecosisteme complete, biotopuri diverse (biotopul de câmpie, cel acvatic și palustru), prezentate sub forma unor diorame. Sunt expuse, deasemenea, cărți de specialitate, piese de mobilier ce au aparținut directorilor Grădinii Botanice, tablouri tematice (de menționat aici colecția de acuarele a unei foste angajate a Grădinii Botanice, Angiolina Santocono, care cuprinde un număr de 1033 ilustrații cu imagini reprezentând plante dintre cele mai diverse: plante spontane, mușchi, licheni, ciuperci).

Pe aleea ce duce la clădirea muzeului bustul prof. Dimitrie Brândză ne urează bun venit.

Intrarea în muzeu se face printr-un foișor, element arhitectural specific construcțiilor în stil brâncovenesc, unde, la parter, se află expusă o placă comemorativă dedicată prof. Dr. Dimitrie Brândză (1846 – 1895), întemeietorul Institutului și Grădinii Botanice. Tot aici, sunt prezentate câteva eșantioane în tăieturi transversale din arborele de fier (Parrotia persica), una dintre ele fiind o tavă.

Urcăm treptele de piatră ale foișorului la etaj pentru vizita propiu-zisă.

În holul de intrare în muzeu, considerată sala nr. 1 a muzeului, sunt prezente câteva angajate ale instituției, care ne fac un instructaj sumar cu traseul de urmat, precizându-ne, la întrebarea mea, că putem face ceva fotografii. În hol, într-un dulap cu vitrină, sunt prezentate câteva diplome, plachete și medalii, pe un perete un istoric al muzeului, două vaze cu desene în temă, iar în partea superioară fotografia întemeietorului, denumirea muzeului și anul înființării sale.

Sala nr. 2 este denumită “Sală memorială”, aici găsindu-și locul biroul la care a lucrat Prof. Dr. Dimitrie Brândză, fotoliul, iar pe birou sub sticla ce protejează blatul, se află câteva fotografii, precum și o schemă cu arborele genealogic al fam. Brândză. Pe pereți sunt fotografii reprezentând personalități ce au lucrat sau au colaborat cu Institutul Botanic. Tot aici se află şi o vitrină cu instrumente optice necesare cercetării: microscoape, lupe.

Sala nr. 3 este cea intitulată „Sală memorială și de consiliu” loc unde se țineau întrunirile Consiliul științific al Institutului botanic, ce lua hotărâri importante cu privire la bunul mers al activității, aici aflându-și locul, în afară de masa de consiliu și scaunele membrilor consiliului, busturile unor personalități ce au activat în domeniu, vitrine cu lucrări științifice scrise de cercetători ai Institutului și Grădinii Botanice și cu exponate din cadrul muzeului.

Celelalte săli ale muzeului cuprind, așa cum arătam mai sus, diverse exponate specifice. Însă sunt câteva dintre ele care atrag în mod special atenția publicului vizitator, pe care voi încerca să le prezint într-o ordine aleatoare.

Aș începe cu colecția de artefacte, donația Prof. Dr. Docent I. T. Tarnavschi, unul dintre directorii Grădinii Botanice, formată din sculpturi de templu, specifice extremului orient, executate din lemn exotic (teck, palisandru, lemn moale asemănător teiului sau plopului) ce provin dintr-o călătorie, din anul 1963, a prof. Tarnavschi în Indonezia.

Parcurgem pe rând încăperile în care sunt prezentate flora boreală, vegetație specifică pădurilor de conifere, flora nemorală, cu vegetație specifică zonei de deal și pădurilor de foioase, flora câmpiilor, biotop de turbărie și mediu subteran (peșteri), în fiecare sală fiind prezente exemplare de animale împăiate specifice zonelor prezentate.

Alte exponate ce trebuie menționate sunt pielea unui șarpe anaconda împușcat din zepelin de Jean-Camille Blondel, fostul ambasador al Franței în România (1907 - 1916), un șarpe constrictor pe un trunchi de copac, sau un crocodil împăiat.

Sunt prezente câteva curiozități din lumea plantelor cum ar fi:

- cea mai mare nucă de cocos;

- arborele de cârnați, plantă cu un aspect inedit, întru-cât își etalează fructele ca pe niște salamuri puse la uscat;

- pinul de zahăr;

- o plantă anemochoră având semințele foarte mari, cu aripi, putând fi purtată de vânt pe distanțe mari;

- planta cu creșterea cea mai spectaculoasă (30 cm. pe noapte – creșterea fiind limitată);

- cea mai mare ciupercă din România;

- plantă acvatică care-și dezvoltă un țesut specific, impresionant, putând susține greutăți de până la 30 kg

- o plantă carnivoră în ale cărei cupe își găsesc sfârșitul insecte sau chiar animale mici.

Mai există aici un exemplar de palmier de apartament - Howea belmoreana (kentia) salvat din vechiul muzeu botanic, distrus la 04.04.1944 și un exemplar de Heracleum Sosnowsky, plantă înrudită cu mărarul, toxică pentru om însă utilizată ca furaj, care crește și la noi ajungând la înălțimi de 4 metri.

Și ce mai găsim pe aici? Două recipiente una conținând o băutură alcoolică românească cu aromă de pară cu fructul în interior (rămâne întrebarea – cum a ajuns para în interior? probabil recipientul a fost pus pe fructul mic, acesta crescând în sticlă ca într-o seră), iar cealaltă o băutură alcoolică cu aromă de șarpe, având în compoziție, în afară de șarpele din dotare, hamei și planta vieții (ginseng).

Într-una dintre încăperi se află o colecție de plante fosile și colecția de semințe a Grădinii Botanice.

Sunt expuse și obiecte artizanale confecționate din material vegetal: genți, pălării, veioze, căni, coșuri decorative donații ale consulului general al Republicii Filipine în București.

După vizita foarte instructivă din muzeu, o plimbare pe aleile parcului a fost tare potrivită.

Încheiem astfel încă o zi din periplul nostru prin București.

Vă doresc: Drumuri bune și excursii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 1734 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI