Turcia mai aproape de noi – Festivalul Turcesc

TIPĂREȘTE

Acum vreo 10 zile am citit în presa centrală despre desfăşurarea celei de-a treia ediţii a Festivalului Turcesc în Parcul Herăstrău din Bucureşti. Ceea ce s-a şi întâmplat între 16-18 mai 2014, cu ajutorul Fundaţiei Tuna şi a Primăriei Capitalei.

Am aşteptat weekendul cu nerăbdare. Deja îmi închipuiam celebrele gozleme întinse pe plită şi shish kebabul gustos. Mmmmm…. Ca să nu mai amintim de dulciuri….

Ziua dedicată vizitării festivalului a sosit; am mers mai devreme, la amiază, pentru a evita aglomeraţia excesivă; vremea a ţinut cu noi, un soare blând strălucea pe cer. Am intrat în spaţiul dedicat festivalului printr-o poartă ce se vroia imitaţia intrării în Palatul Topkapî din Istanbul probabil şi am fost “loviţi” de fumul grătarelor. Pe lângă cultura şi istoria diferită ce o promovează, turcii sunt “căutaţi” şi pentru bucătăria lor.

Standurile cu shaorma erau la mare căutare; de asemenea cele cu frigărui şi kofte (chiftele), precum şi peştele (pentru a ne aminti de sandvişurile cu peşte de la podul Galata din Istanbul). Turcii (chiar şi cei stabiliţi în România) sunt mari vânzători; peste tot se auzeau strigătele lor ce te îndemnau să le cumperi “marfa”.

Ţinta mea principală au fost gozlemele, ce se vindeau la trei standuri. Mie îmi aduc aminte de copilărie, de plăcintele ori turtele coapte pe plită în Moldova. La fiecare astfel de stand totul mergea ca pe bandă industrială – 7-8 persoane preparau cu rapiditate gozlemele.

Am savurat o asemenea “plăcintă turcească” şi am continuat periplul. Deja turcii stabiliţi în România umpluseră miniterasele amenajate, stând la discuţii în faţa unuei cafele tradiţionale ori a unui ceai.

Nu am ratat sugiukul umplut cu nucă – un deliciu, borekul cu brânză (alt gen de plăcintă turcească sub formă de stick, prăjită în ulei) şi un gen de covrig-gogoaşă prăjit şi însiropat cu miere.

Existau şi standuri cu dulciuri, baclavale, cataif şi multe altele făcute în casă. Cine a dorit a putut achiziţiona şi migdale, fistic, caise confiate, smochine, diferite seminţe. Sucul Dimeş era de asemenea prezent în diverse forme şi arome.

Textilele turceşti, celebrul fes turcesc, diverse obiecte de ceramică, un atelier de caligrafie – umpleau alte standuri.

Pe scena amenajată au urcat Fanfara militară istorică otomană din Bursa şi dervişii rotitori. Alte momente artistice şi distractive au fost anulate de organizatori din cauza tragediei din mina de la Soma. Muzica fanfarei a fost impresionantă, instrumentele tradiţionale scoteau sunete plăcute iar membrii, majoritatea oameni în vârstă, aveau acea figură de turc autentic…hi, hi, hi.

O mica parte din cultura, tradiţia şi mai ales bucătăria turcească a invadat astfel Parcul Herăstrău pentru trei zile. Ne-au provocat celor ce iubim Turcia amintiri plăcute şi au permis celorlalţi să descopere diverse aspect ale civilizaţiei turceşti.

---

VIZUALIZĂRI: 1470 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI