GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Mănăstirea Curtea de Argeș - 5 secole de mituri și legende
” Manole, meşter priceput, Zidind pe Ana lui iubită, Ne-a demonstrat că i-a plăcut Femeia bine construită. -epigramă de Ica Ungureanu (revista Uniunea Artelor)
Mă uitam pe fototeca de aur (adică pe unitatea de stocare externă pe care păstrez fotografiile) și am constatat că am omis să vă scriu despre Mănăstirea Curtea de Argeș. Bine, am omis eu multe ultimii ani dar am promis că încerc să fiu la zi cu toate obiectivele vizitate.
Așadar... Mănăstirea Curtea de Argeș.
Cred că a devenit o tradiție cel puțin pentru noi, să vizităm Mănăstirea, de fiecare dată când mergem de exemplu spre Bâlea Lac. Cum orașul Curtea de Argeș este dispus pe... lungime și nu de forma unui cerc ca să zic așa cum sunt majoritatea orașelor, inevitabil drumul spre Bâlea sau chiar și spre Barajul Vidraru/zona Arefu, duce pe lângă Mănăstire.
Lângă Mănăstire este și o parcare publică cu plată care în zilele de sărbătoare sau weekenduri, devine neîncăpătoare.
Catedrala Arhiepiscopală Regală
La poarta mănăstirii zărim prima dată Catedrala Arhiepiscopală Regală. O construcție nouă, ridicată în perioada anilor 2009-2018. Aceasta poartă hramul Sfântei Mucenițe Filofteia și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Edificiul, târnosit pe 7 decembrie 2018, va servi (după sfințirea finală din urma finisajelor și pictării) drept catedrală a arhiepiscopului Argeșului și Muscelului, și este totodată necropolă regală!
Necropola regală conține 16 locuri de veci pentru membrii Casei Regale a României și arhiepiscopii Argeșului și Muscelului. În necropolă au fost înmormântați regele Mihai I (16 decembrie 2017) și regina Ana (13 august 2016). Tot aici au fost reînhumate rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea și cele ale Reginei Elena, rămășițe aduse în țară în 2003 de la Lisabona, respectiv în 19 octombrie 2019 de la Lausanne.
Clădirea nu este mare, dimensiunile ei fiind relativ mici. Are 3 turle, o lățime de 36 de metri, construită de arhitectul Augustin Ioan folosind beton și cărămidă aparentă, într-un stil bizantin.
Se vede că mai este de lucrat la ea, dar probabil finalizarea ei întârzie din cauza lipsei de fonduri. Clădirea a rămas la roșu cum se mai spune în termeni tehnici. Interiorul se poate vizita și se aseamănă cu o mică biserică, pe margine fiind vizibile criptele sus menționate.
Probabil că cele mai fotografiate cripte sunt cele ale regelui Mihai și a reginei Ana, noi fiind și contemporani cu ei. Per total clădirea este foarte frumoasă, chiar și așa nefinalizată. Cu siguranță odată cu terminarea detaliilor finale, va arăta și mai frumos.
Mănăstirea...
Intrăm în curte, mergând pe același drum pietruit cu care ne-am obișnuit. La poarta mănăstirii este și un magazin de suveniruri și obiecte bisericești dar și o toaletă publică.
Prin păstrarea acestui drum pietruit consider că s-a păstrat unicitatea acestui loc și simbolistica lui. Da era mai modern cu asfalt sau beton dar strica tot aspecul zonei. Ce fotografii ies aici cu mănăstirea... superbe.
Mănăstirea este ctitorită de Neagoe Basarab (1512-1517) si are hramul Adormirea Maicii Domnului, prăznuit la 15 august. Prin urmare, acum mai bine de 460 de ani, Neagoe Basarab (1512-1521), dornic să își dovedească autoritatea, credința si patriotismul, dar și avuția, a hotărât zidirea acestei impresionante mănăstiri, menită să întreacă în frumusețe tot ce se făcuse până atunci.
Timp de câțiva ani, PRO TV a transmis Învierea de aici, de la Curtea de Argeș. Sigur ați văzut și voi transmisiunile LIVE făcute de Alex Dima care a avut mereu invitați de seama cu care a discutat și elaborat foarte frumos tema învierii.
Monumentele de arhitectură si de artă religioasă, precum și cultura generală din epoca feudală din Țările Române, au rămas unice in istoria civilizației noastre, pentru faptul că in esenta lor aceste monumente și aceasta cultura, fata de gandirea lumii antice, erau generate de o noua si superioara invatatura despre Dumnezeu, despre om, despre viata si despre lume in general, invatatura inspirata din Sfanta Evanghelie si propagata prin Biserica.
Ajungând Domn al Țării Românești, Neagoe Basarab, scrie el însuși într-una din pisaniile sale care se afla pe fațada de apus a bisericii, că, gasind acea străveche biserică (adică vechea Catedrală a Mitropoliei de la Argeș) dărâmată și neîntărită, i s-au "deschis ochii inimii" și a hotărăt această biserică din temelie a o zidi și a o înălța și a o întări.
Apoi se naște legenda Mănăstirii Argeșului unde se vorbește despre "Un zid parasit... Si neispravit... La loc de grindis... La verde-alunis... Cainii cum il vad... La el se raped... Si latra-a pustiu... Si urla-a mortiu. "
Mănăstirea nu este una obișnuită. În 1657, Paul de Alep (un arhidiacon sirian care l-a insotit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, in calatoriile sale), în timpul călătoriei sale în Ţara Românească, a vizitat şi mănăstirea.
„Exteriorul este mult mai frumos decât interiorul", a notat călătorul sirian.
„Toate sculpturile şi ornamentele de pe pereţi şi turnurile acestei biserici sunt acoperite cu aur şi lapis lazuli şi cu toate culorile posibile. Între fiecare doi stâlpi este câte o pictură de o frumuseţe surprinzătoare, pictată pe amândouă părţile de artişti cretani. În vârful cupolei e zugrăvit Domnul nostru Isus Christos; coroana-i de aur curat".
Entuziasmat de cele văzute, Paul de Alep aşeza mănăstirea printre „minunile lumii".
La Curtea de Argeş au fost înmormântaţi, printre alţii, Neagoe Basarab, Doamna Despina, Radu de la Afumaţi şi soţia sa, Ruxandra. Începând din 1914, tot aici şi-au găsit odihna veşnică, așa cum am notat mai sus, în Catedrala Arhiepiscopală Regală, unii membri ai familiei regale:Carol I, Elisabeta, Ferdinand I, Maria şi Carol al II-lea.
Manole, Manole/ Meștere Manole! (...)
Este deja o tradiție ca o legendă să păstorească un loc, un lucru sau chiar o persoană. Nici mănăstirea nu duce lipsă de legende, una dintre ele fiind cea a Meșterului Manole.
Legenda meșterului Manole nu este una singură. Ea a circulat în zeci, chiar sute de variante, până să fie definită într-o formă standard literară și popularizată ca baladă de un alt personaj de legendă al poporului român, Vasile Alecsandri.
Având poate la bază un personaj real, opera literară a lui Vasile Alecsandri, reprodusă în sute de ediții, i-a conferit meşterului imaginea unui mare iubitor de neam, făuritor de cultură românească și exemplu de urmat pentru toți românii.
Balada „Monastirea Argeșului” apare mai peste tot ca fiind „culeasă” de Vasile Alecsandri. În fapt, a fost mai degrabă „adaptată” : poetul s-a inspirat dintr-o poveste populară pentru a crea o baladă în versuri, cu o structură literară (expozițiune, intrigă, acțiune, punct culminant, deznodământ), ușor de citit și de transmis mai departe.
Cine nu a auzit, citit, rândurile acestea? ...
Pe Argeș în gios,
Pe un mal frumos,
Negru-vodă trece
Cu tovarăși zece:
Nouă meșteri mari,
Calfe și zidari
Și Manoli - zece,
Care-i și întrece.
...
Iar Manea turba,
Mândra-și săruta,
În brațe-o lua,
...
Nu te speria,
Că vrem să glumim
Și să te zidim!
Ana se-ncredea
Și vesel râdea.
Iar Manea ofta
Și se apuca
Zidul de zidit,
Visul de-mplinit.
Zidul se suia
Și o cuprindea
...
Mitul fundamental al legendei este cel al sacrificiului pentru creație, ideea că nimic durabil sau special nu se poate face fără un sacrificiu fiind foarte răspândit la toate popoarele și în toate timpurile.
S-au găsit în Balcani și alte legende care aveau ca temă chiar mitul jertfei prin zidire pentru a săvârși o construcție. Ideea sacrificiului și a bisericii-mormânt poate fi pusă, de altfel, în legătură și cu cea mai cunoscută istorie a popoarelor creștine, cea a patimilor și sacrificiului lui Iisus.
Poate mulți nu știți sau nu v-ați dat seama dar... aveți la voi o bancnotă de 1 Leu? Scoateți-o puțin din portofel și uitați-vă pe spate. Ce vedeți în imagine? Da... exact, Mănăstirea Curtea de Argeș!
Tot aici în Curtea Mănăstirii, mai regăsim și Biserica Episcopală construită între 1512-1517, adică aproximativ aceeași perioadă cu cea a construcției Mănăstirii. Ca material s-a folosit piatra fățuită și profilată iar picturile au fost realizate de zugravul Dobromir, fiind terminate abia în 1526. În timpul monarhiei a fost ranforsată în necropolă pentru familia regală a României.
Deși orașul Curtea de Argeș a rămas cumva prins în trecut și nu prea s-au făcut investiții serioase, Mănăstirea încă reușește după aproape 500 de ani să fie de actualitate și să aducă anual mii/zeci de mii de turiști. Nu pot să nu uit cum acum câțiva ani când a murit Regele Mihai, au acoperit gara regală din Curtea de Argeș, unde urma să fie adus Carol cu cortegiul funerar, cu bucăți mari de materiale (cred că se numesc mesh) care imitau cum ar fi trebuit să arate clădirea renovată...
Practic au ascuns praful sub preș, o soluție de compromis aleasă pe ultima sută de metri, de parcă nu știau că la un moment dat va veni și acest moment zero când întreaga atenție a României (și nu numai) va fi asupra acestui oraș! Dar ce să facem, ăștia suntem, atât putem! Unde nu este, nici Dumnezeu nu cere...
Sunt convins că dacă autoritățile locale ar colabora cu Biserica, ar ieși ceva foarte frumos. Începând cu parcarea și terminând cu alte aspecte mai mici care în final contează și dau greutate locului. Mănăstirea este un diamant neșlefuit, o mină de aur care poate canaliza mult mai mulți turiști aici dar asta doar dacă se vrea...
Și mai ales din pricina faptului că se află în drum spre o altă zonă superbă... Barajul Vidraru și mai apoi Bâlea Lac! Ce bogății are acest județ! Fascinant. Apropo, judeșul Arges se întinde până la Tunelul de la Bâlea Lac. Practic tunelul este granița dintre Argeș și Sibiu.
Mulțumesc pentru că ți-ai făcut timp să citești ce am scris.
Trimis de ⭐ValentinB_88⭐ in 10.11.22 11:30:02
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CURTEA DE ARGEŞ.
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (⭐ValentinB_88⭐); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@⭐ValentinB_88⭐:
”Apropo, județul Arges se întinde până la Tunelul de la Bâlea lac. Practic tunelul este granița dintre Argeș și Sibiu.
De curând, în cadrul unui circuit în Țara Făgărașului, după ce am urcat cu autocarul până la Cabana Bâlea Cascadă, am urcat cu telecabina la Bâlea Lac. De acolo, pietonal, am străbătut tot tunelul pentru a admira peisajele Făgărașului și în partea argeșeană. Am văzut în tunel granița cu Județul Argeș.
”În necropolă au fost înmormântați regele Mihai I (16 decembrie 2017) și regina Ana (13 august 2016). Tot aici au fost reînhumate rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea...
N-am mai fost la Mănăstirea Curtea de Argeș din 2016, la puțin timp după înmormântarea soției regelui Mihai. Reînhumarea lui Carol al II-lea... a fost un eveniment despre care aflu abia acum. Văzusem mormântul lui în capela din curtea mănăstirii, știam că reînhumarea trebuia să aibă loc, dar ca dată evenimentul mi-a scăpat. Ce ironie a soartei! Să fie îngropat tocmai lângă cine nu i-a plăcut să trăiască.
@⭐ValentinB_88⭐: Frumos loc această mănăstire pe care o revezi de câte ori mergi spre Vidraru și mai sus de el. Capela Regală este modestă și ar fi trebuit terminată cum bine remarci, este păcat pentru că aici odihnesc regii României.
De câte ori vin nepoții la Pitești îi ducem la plimbare în acest loc deosebit și le povestesc despre regi și mai ales despre Regina Maria, cel mic este fascinat de ea... Au vizitat Branul, Balcicul și povestea a continuat...
Nu cred că ai fost în spatele Palatului Episcopal, este o alee în stânga lui care duce la o frumoasă bisericuță din lemn și mai în spatele ei la un cimitir unde este îmormântată Elena Lupescu.
Ai dreptate și în privința părcării, ar trebui reamenajată, este prea important obiectivul și nu dă bine deloc. În privința gării ce să mai vorbim, mare păcat că nu au fonduri, oricum nu sunt decât două trenuri pe zi, ar fi putut să relocheze gara și să restaureze clădirea pentru altceva, atribuindu-i altă funcționalitate....
@iulianic: Mulțumesc pentru vizită, vot și ecou. Mă bucur că ți-a făcut plăcere să parcurgi ce am scris.
@mprofeanu:
”Nu cred că ai fost în spatele Palatului Episcopal, este o alee în stânga lui care duce la o frumoasă bisericuță din lemn și mai în spatele ei la un cimitir unde este îmormântată Elena Lupescu.
Într-adevăr nu! Mulțumesc pentru completările utile.
”Ai dreptate și în privința părcării, ar trebui reamenajată, este prea important obiectivul și nu dă bine deloc.
Poate pe viitor, cine știe... dar mă aștept să facă Arhiepiscopia, nu primăria din Cartea de Argeș care nu este în stare nici măcar să asfalteze drumurile din oraș. În ultima vreme ce au mai asfaltat câte un pic pe acolo... Vedem, noi să fim sănătoși.
Mulțumesc!
Nu am mai fost la Mânăstire din tinerețe, deci nu am văzut ȘI noua construcție, unde sunt îmnormântați unii membrii ai Casei Regale a României. Eu cred că nu este valabil ce crezi tu, atunci când spui că:
”Se vede că mai este de lucrat la ea, dar probabil finalizarea ei întârzie din cauza lipsei de fonduri. Clădirea a rămas la roșu cum se mai spune în termeni tehnici.
și
”Per total clădirea este foarte frumoasă, chiar și așa nefinalizată. Cu siguranță odată cu terminarea detaliilor finale, va arăta și mai frumos.
Părerea mea este că va râmâne așa, pentru că arată foarte bine „placată” cu cărămidă aparentă, în stilul tradițional brâncovenesc!
Nu știu dacă ai fost în Nessebar, Bulgaria, sau în Grecia-la Atena, cartierul Plaka. Acolo (dar nu numai, ci și în România) am văzut foarte multe biserici finalizate cu cărămidă aparentă, care arată superb tocmai acestui fapt, că au rămas la roșu!
Poate greșesc, și dacă este așa, mi-ar părea rău să nu rămână cu aspectul de-acum!
@doinafil: Este posibil să aveți dreptate. Scuze pentru judecata mea eronată. Am văzut că în interior erau schele și am gândit că poate și la exterior mai este de lucrat.
Mulțumesc pentru completările foarte utile. ????
PS nu, nu am fost în locurile indicate de dvs dar am înțeles logica și într-adevăr, pare corect ceea ce mi-ați scris.
@doinafil: Aș vrea să fac o precizare legat de ecoul meu. Când am spus despre Capela Regală că nu este terminată, m-am referit bineînțeles la interior. Dacă respecta un anume stil nu trebuia făcută cu termopane, geamuri mari, este adevărat, dar tot termopane sunt. Am văzut că sus pe tavan erau urme de apă, nu se lucrase bine, de mântuială sau în grabă pentru că aici a fost adusă prima dată soția regelui Mihai și atunci nu se terminaseră lucrările. Capela Regală a vrut să se încadreze cu Palatul Episcopal.
@mprofeanu: Am observat și eu termopanele dar nu am mai scris de ele să zică lumea că am căutat nod în papura... însă ele există, așa a fost construită. Modernismul bată-l vina...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2022 Casa Memorială Dumitru Norocea din Curtea de Argeș! — scris în 09.06.22 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- Nov.2021 Curtea Domnească — scris în 21.04.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Excursie în județul Argeș — II — scris în 18.09.20 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Excursie în județul Argeș — I — scris în 15.09.20 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Casa Norocea – Secția de Etnografie din Curtea de Argeș — scris în 27.06.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Câțiva pași pe frumoasa Vale a Topologului (Cula Șuici) — scris în 22.12.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Drumul Gărilor Regale: Pitești-Curtea de Argeș — scris în 27.09.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ