GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Castrul Jidova – la granița Imperiului
Suntem a doua oară în acest început de an pe meleaguri muscelene, dar acum primăvara s-a instalat pe deplin. Un obiectiv istoric important din arealul orașului Câmpulung Muscel îl reprezintă fortificația romană din zona Pescăreasa. În februarie nu am avut imp suficient pentru a vizita situl arheologic, dar acum nu am mai scăpat ocazia.
Granița romană, cunoscutul Transalutanus, era reprezentată de un val de pământ întărit cu palisade ori ziduri de piatră și întins pe 235 km. În punctele strategice romanii au construit castre de pământ sau piatră. Castrul este o lucrare de fortificație, oarecum standardizată, de regulă un patrulater înconjurat de ziduri, turnuri de apărare, patru porți de acces (câte un ape fiecare latură) și șanț de apărare. Spațiul interior este împărțit între comandamentul garnizoanei, clădirile administrative, grânare, therme și barăcile militarilor.
În România s-au efectuat cercetări arheologice în multe castre romane, săpături de mai mică sau mai mare amploare. Filantropul și omul de cultură Dimitrie C. Butculescu sapă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea la Jidova, urmat la 1901 de arheologul Pamfil Polonic (la sugestia istoricului Grigore G. Tocilescu), care la cumpăna secolelor vizitează întreaga linie a valului de apărare.
Interesant este că prima mențiune documentară edită privind fortificația romană datează din 1726, atunci când Luigi Ferdinando Marsigli publică monumentala lucrare intitulată „Danubius Pannonico-Mysicus. Observationibus geographicis, astronomicis, hydrographicis, historicis, physicis perlustratus”. Contele italian a îndeplinit misiunea de inginer topograf în timpul războaielor austro turce desfășurate între anii 1683-1697, prilej cu care călătorește de multe ori prin teritoriile românești. De altfel, el se întâlnește cu domnul Constantin Brâncoveanu, dar și cu stolnicul Constantin Cantacuzino, întreținându-se pe teme politice, istorice și culturale. Contele Marsigli ne lasă prima schiță a castrului roman, întocmită la sfârșitul anilor 1600.
Numele de „Jidova” provine de la denumirea pe care o dădeau localnicii „locului cu ruine”; într-o formă asemănătoare („Sidova”) castrul roman apare în cartea contelui italian Marsigli. Deși oameni de cultură de renume (Grigore Tocilescu, C. Rădulescu-Codin) au folosit de-a lungul timpului aceeași formă – Jidova – la jumătatea secolului al XIX-lea istoricul și scriitorul Constantin D. Aricescu, dorind să acrediteze ideea existenței unei așezări dacice, a transformat denumirea în „Jidava” (davă = așezare dacică, cetate). Dumitru Tudor, specialist în istorie veche și arheolog, perpetuează asiduu denumirea de Jidava în lucrările sale, astfel că și în ziua de azi încă persistă o oarecare utilizare dublă a termenului.
Bănuiesc că ar putea exista o legătură între termenul popular de „jidovi” – o veche civilizație de uriași care au trăit și prin zona noastră. Valul de pământ ridicat de romani, apărat de forturi, turnuri de apărare și de semnalizare, era cu adevărat „uriaș”. Poate că țăranii noștri au asociat dimensiunea castrului, probabil a bolovanilor mari de piatră utilizați la construcția lui, cu acei giganți numiți „jidovi”. E doar o presupunere...
Localizare și acces. La circa 6 km distanță de centrul orașului Câmpulung Muscel în direcția Pitești, pe marginea DN 73 vedem indicatorul către castru. Monumentul istoric este situat în spatele unui pâlc de case și la doar 200 m distanță de albia râului Târgului. În ceea ce privește parcarea puteți lăsa autoturismul pe marginea șoselei naționale (s-au format alveole suficient de late) ori puteți intra cu autovehiculul pe drumeagul îngust până în incinta castrului – se poate parca în livadă, sub copaci (așa ni s-a spus: „De ce nu ați intrat cu mașina? ”; Am vrut să facem mișcare!).
Puteți vizita fortificația romană de marți până duminică între orele 09.00-17.00, prețul unui bilet fiind de 6 lei/adult și 2 lei/elev, student, pensionar. Pentru fotografii exterioare nu se percepe taxă, în interiorul muzeului nu se permite fotografierea; există o taxă de 60 lei/oră pentru filmare amatori.
Din păcate nu există posibilitatea de a achiziționa ilustrate ori vreun ghid de prezentare, lipsesc cu desăvârșire. În ciuda faptului că obiectivul istoric a fost subiectul unui proiect de valorificare turistică între anii 2011-2015, intitulat „Castrul Câmpulung Jidova – un simbol al Romei la granița dintre imperiu și lumea barbară” (cjarges.ro/proiectul-cast ... mpulung-jidova-). Proiect care avea printre obiective și editarea de albume, pliante, broșuri; noroc că am intrat în magazinul muzeului din Pitești și am achiziționat o broșură dedicată Castrului Jidova (28 pag., 3 lei, bilingvă)
Hoinărind prin castrul roman. Ajungem perpedes de la șosea până lângă ziduri, un câine începe să latre, un domn iese din clădirea ce se vedea în față și ne întâmpină oarecum grăbit. Ne exprimăm dorința de a explora tabăra romanilor și pornim repejor la drum; ne prezintă pe repede-înainte principalele puncte de atracție ale fortificației, apoi turuie repede câteva informații în incinta muzeului. Ne permite să facem o fotografie machetei castrului și ne arată într-o cameră o parte din vestigiile arheologice descoperite în timpul ultimelor campanii de cercetare (interesant modul de asamblare al țevilor de lut ars utilizate la aducțiunile de apă).
Ce am văzut noi la Jidova? Pe un teritoriu de circa 1,3 ha se întinde un fort roman populat de o trupă de arcași orientali, pedeștri și călare (au fost descoperite sute de vârfuri de săgeți, dar și o inscripție edificatoare). Castrul se înscrie între fortificațiile romane săpate sistematic și refăcute parțial pentru o mai bună exemplificare (idem pe valea Oltului, la Castrul Arutela – vezi impresii, dar și la Porolissum-Sălaj).
Începem prin a ne cocoța pe creasta zidului gros de circa 2 m, trecem printr-un turn de curtină și ne plimbăm puțin pe un drum de strajă. Rondul de gardă supravegea cu atenție împrejurimile; castrul era apărat suplimentar de două șanțuri de apărare, peste care existau poduri de lemn. Porta Praetoria se află pe latura de sud și este principal cale de acces în tabără, privim spre blocurile de piatră de Albești care „îmbracă” colțurile, piatră exploatată de romani pentru diverse construcții. Interiorul castrului era străbătut de patru artere care uneau porțile, pavate cu piatră de râu, așa cum de altfel erau pavate și curțile interioare ale principalelor clădiri romane.
Principala clădire cu rol administrativ a castrului se află în mijlocul fortificației, este vorba de clădirea comandamentului (Principia) . Trecem pe lângă livada de pomi fructiferi, încărcată de florile primăverii și privim contururile clădirilor din castru. Această Principia avea o curte interioară pavată și era mărginită de camere în care se aflau birouri administrative, o basilică și o capelă, un depozit de armament și o sală unde se afla un sistem de încălzire specific. Alături a fost dezvelită de arheologi clădirea comandantului (Praetorium) , locul în care „huzurea” conducătorul militar al garnizoanei (avea peste 30 m lungime și 17 m lățime). Clădirea era formată dintr-o sală de mari dimensiuni și mai multe încăperi încălzite printr-un sistem numit hypocaustum. „Instalația de încălzit” funcționa pe principiul împrăștierii aerului cald de la vatra de foc către încăperi pe sub podeaua înălțată pe stâlpi de cărămidă și prin ziduri, utilizându-se tuburi de ceramică. Acest sistem este expus într-o construcție deprotecție prevăzută cu geamuri; ne chinuim să distingem instalația, vedem picioarele formate din cărămizi (pilae), pardoseala, dar și exemple de mozaic roman (opus signinum).
Mergem spre partea de vest a fortificației pentru a vedea grânarul garnizoanei - Horreum, o structură cu pereți de piatră și acoperiș din țiglă, având trei spații mari de depozitare, bine aerisite. Ghidul ne arată și clădirea ofițerilor, două camere egale ca dimensiuni, dar încălzite prin același sistem roman cu aer cald. Se mai observă urmele barăcilor soldaților, pavate cu cărămidă, posibil ca cel puțin una să fi adăpostit și cai. Cercetările arheologice continuă, peste tot întâlnești fragmente de țiglă ori olane.
Muzeul Limesului Transalutan nu este foarte mare – o sală în care se concentrează o parte din descoperirile arheologice din castru și împrejurimi. În mijlocul încăperii tronează o machetă a castrului, nu foarte fidelă totuși. În vitrine sunt expuse obiecte de ceramică (vase, opaițe), bijuterii, ornamente de metal utilizate la veșminte. Vedem mai multe cărămizi având însemne scrijelite, reproduceri după stindarde romane, mai multe imagini care ne arată cum se desfășura viața într-un fort roman. O parte din obiecte au legătură și cu așezarea civilă care a existat în jurul castrului roman și cu legăturile economice desfășurate de trupele ocupante și „barbari”.
Mai stăm câteva minute sub crengile înflorite ale livezii de pomi fructiferi, ne rotim privirea și „atingem” vechile pietre și anticele cărămizi, după care pășim pe aleea străjuită de brazi și ieșim din incinta fortului roman.
Celor interesați le recomand o vizită la Castrul Jidova, o fortificație romană de piatră bine păstrată până azi. Cercetările arheologice continuă în fiecare an și scot la lumină noi aspecte ale vieții locale la granița Imperiului. Vacanțe frumoase!
Trimis de tata123 🔱 in 21.05.18 11:22:52
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CÂMPULUNG-MUSCEL.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.22072120 N, 25.01052260 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Foarte interesanta incursiune, sunt lucriri pe care le aflu abia astazi, de la tine...Multumesc, votat cu mare placere.
@iulian68: Mulțumesc și mă bucur când obiectivele istorice de pe teritoriile românești sunt apreciate. Castrul de la Jidova este bine păstrat, reconstruit pe latura de vest atât cât să dea vizitatorilor un impuls de a-și pune imaginația la lucru.
Am văzut de-a lungul timpului și urme ale altor fortificații romane (castrul Arutela de pe Valea Oltului - vezi impresii, Castrul Apulum - vezi impresii, castrul de la Bumbești-Jiu - vezi impresii), toate au aproximativ același tipar, străzi principale pavate și instalații de încălzire.
Ar fi bine ca cei care administrează monumentul în speță Muzeul Județean Argeș, să mai trimită în teritoriu ilustrate, broșuri și ghiduri. De obicei vizitatorul achiziționează câte ceva pentru cultura lui generală sau amintire.
Sunt plăcut surprins să găsesc fortificații romane relativ bine conservate și întreținute și în alte zone decât cele clasice.
Chestia ”jidovi” - ”uriași” mi se pare foarte interesantă.
Presupun, dar nu sunt sigur, că acel val de pământ de 235 km lungime, ”Transalutanus”, este ceea ce popular se cunoaște a fi drept ”valul lui Traian” (?)
@Lucien: Romanii au avut grijă să își consolideze stăpânirea prin crearea acestor granițe fortificate - valuri liniare de pământ întărite cu forturi de pământ sau piatră, palisade și turnuri de semnalizare (vezi aici harta cu acele valuri de apărare: ro.wikipedia.org/wiki/Val ... mania_Plain.svg).
Graniței fortificate „Limes Transalutanus” i-a fost dedicat un întreg proiect de cercetare care beneficiază și de un site bine documentat (limes-transalutanus.ro).
Problematica „Troianului” este analizată parțial în acest articol: ziarulnatiunea.ro/2015/07 ... amant-troiene-2. Brazda lui Novac, alt val de apărare din Oltenia, ar fi fost ridicat de neamul de uriași ai Novăceștilor.
Mulțumesc pentru lectură și aprecieri.
@all: În perioada 08-10 octombrie 2021 se va desfășura la castrul roman Jidova prima ediție a festivalului Transalutanus Fest. Evenimentul e organizat de singura asociație culturală argeșeană de reconstituiri istorice - Historia Renascita - alături de autoritățile județene.
În zona castrului se vor organiza demonstrații practice, ateliere interactive, reconstituiri istorice (lupte, ceremonii, prezentări). „Marea confruntare” daco-romană va avea loc sâmbătă, 9 octombrie, ora 18.00 (evenimentulmuscelean.ro/2 ... ul-roman-jidova).
Vremea să fie frumoasă și numărul de îmbolnăviri scăzut. Succes!
@all: România a depus la UNESCO sfârșitul lunii ianuarie 2023 dosarul prin care se cere înscrierea Limesului Dacic în Lista Patrimoniului Mondial (historia.ro/sectiune/actu ... ta-2239053.html). Limesul reprezintă elementele de frontieră ale Imperiului Roman (castre, drumuri, valuri de pământ și palisade, așezări etc.).
Dosarul va face obiectul unei evaluări tehnice, iar decizia finală va fi luată în anul 2024.
Succes!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2024 Castrul roman Jidava (Jidova) unul din cele mai bine conservate din ţara noastră. — scris în 16.06.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Daca sunteti in drum sprea Campulung, trageti o fuga si pe aici — scris în 21.12.20 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Incursiune în timp - Castrul Jidova — scris în 26.07.17 de fredutza din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Castrul Roman Jidova — scris în 21.09.14 de DanTal74 din TG-JIU - RECOMANDĂ