Incursiune în timp - Castrul Jidova

TIPĂREȘTE

Din Pitești pe DN 73, în direcția Câmpulung Muscel, după „ultimul semafor” (de vreo 3 ani tot stăm la semafoare între Pitești și Câmpulung. Și stați că nu s-a terminat, s-au mutat către Valea Mare Pravăț) în localitatea Schitu-Golești vezi indicatorul pe care scrie CASTRUL ROMAN JIDOVA.

De fapt, vizitasem acest loc acum 4 ani când am descoperit cât de multe lucruri ne leagă de romani și am zis că o vizită în plus nu strică.

Intrăm pe aleea ce ne duce către spațiul muzeal. O săgeată ne indică parcarea. Program de vizită de marți până duminică 9,00-17,00, luni închis. Prețuri pentru adulți 5,80 lei; elevi, studenți, pensionari 2,30 lei. O rog pe doamna care ne întâmpină să îl cheme pe băiatul său, cel care ne-a făcut expunerea și la vizita trecută: Adelin.

Istoria locului

Castru - denumire dată taberelor romane fortificate destinate gazduirii trupelor, fiind situat atât la frontieră, cât și în interiorul provinciilor. Cucerirea Daciei a presupus un efort militar mare din partea Imperiului Roman. Deoarece Dacia era expusă mereu atacurilor, Imperiul a perfecționat permanent linia de apărare. Astfel că la Jidova au existat, probabil, două castre, unul mai mic de pământ și altul mai mare de piatră. Castrul de pământ se afla la circa 300 m față de castrul mare.

Castrul roman Jidava este o importantă tabără militară permanentă (castrum stativum) din sistemul de fortificații militare defensive, LIMES TRANSALUTANUS (val de pământ dotat cu castre și turnuri de apărare) care se întindea de la Dunăre, din dreptul localității Flămânda (Turnu Măgurele), până la Rucăr, în fața Pasului Bran.

De formă dreptunghiulară (lungime = 132m, lățime = 98,65m), castrul construit din piatră (bolovani de râu legaţi cu mortar) este înconjurat cu zid de apărare prevăzut cu creneluri de cărămidă, cu turnuri dreptunghiulare la porți și pe laturi, și semicirculare la colțuri. În partea centrală a suprafeței castrului au fost clădite: HORREUM (magazia de cereale), clădirea ofițerilor, PRINCIPIA (comandamentul), PRAETORIUM (clădirea comandantului castrului) și de o parte și de alta, nord-sud, erau plasate barăcile soldaților (HIBERNACULA).

Accesul în castru se făcea prin 4 porți:

•PORTA PRAETORIA (poarta principală de intrare), orientată spre sud

•PORTA DECUMANA (poarta de ieșire), spre nord

•PORTA DEXTRA (poarta laterală dreapta), spre vest

•PORTA SINISTRA (poarta laterală stânga), spre est.

Comunicarea directă dintre Praetorium și porți se făcea prin drumuri (VIA): VIA PRAETORIA, VIA DECUMANA. Porțile dextra și sinistra erau folosite doar în cazul unui atac când se închideau porțile de intrare și ieșire.

Castrul, în care a staționat o trupă de arcași orientali, se pare sirieni (Cohors I Flavia Commagenorum), a durat din timpul împăratului Septimius Sever (193-211) până în timpul împăratului Filip Arabul (244-249), când LIMES TRANSALUTANUS a fost străpuns de carpi (neam de daci de la est de Carpați), moment în care castrul a fost părăsit.

După această prezentare ne duce către clădirea comandantului unde ne arată ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum, sistem de încălzire prin pereţi şi podele. Sistemul era realizat din cărămizi şi tuburi din lut, material ce are proprietatea de a înmagazina o mare cantitate de căldură eliberată lent după oprirea focului. Un hypocaustum avea, în primul rând, un loc în care se făcea focul - cuptorul (praefurnium) dispus în afara clădirii încălzite. Din cuptor pornea un canal cu boltă prin care aerul cald era condus sub podeaua suspendată a camerei ce urma să fie încălzită. Podeaua suspendată, care permitea aerului cald să circule, era realizată din cărămizi de formă dreptunghiulară sprijinite pe stâlpi de cărămizi de mai mici dimensiuni, rotunde sau pătrate (pilae). Peste podeaua din cărămizi era întins un strat de mortar, a cărei compoziţie era alcătuită din var şi bucăţi de cărămidă pisată (opus signum). Pe acest strat erau aşezate plăci de marmură şi mozaicuri. Podeaua din cărămizi şi opus signum se numea suspensura. Pereţii dubli erau realizaţi cu ajutorul unor tuburi cu secţiune dreptunghiulară (tubuli) sau ţigle prevăzute la colţuri cu câte un mamelon (tegulae mammatae). Pentru a permite aerului cald să circule prin pereţi, tubuli/tegulae mammatae, acestea comunicau la nivelul suspensurei cu spaţiul de dedesubt.

Ne imaginăm castrul de odinioară – unde era pavaj odată, acum e iarbă cosită. Ne ducem la magazia de cereale, la vest de comandament, unde ni s-a povestit de sistemul de ventilație, ingenios conceput de romani, menit să asigure condițiile optime de păstrare a cerealelor (pe laturile lungi ale construcţiei au fost lăsate câte trei deschideri înguste prin care pătrundea aerul, iar pentru a permite circularea şi realizarea unei bune ventilaţii, podeaua de lemn a fost suspendată, fiind susţinută de stâlpi de lemn), trecem pe la barăcile soldaților și înapoi la clădirea comandantului. Ghidul nostru ne duce în incita micului muzeu - Muzeul Limesului Transalutan – pe fațada căruia stă scris: O jumătate de secol de cercetare arheologică sistematică la castrul de piatră de la Câmpulung – Jidova.

În interior pe perete se vede poza lui Dimitrie Butculescu care în 1876 a făcut primele săpături. Cercetări mai ample desfăşoară în 1901 Grigore G. Tocilescu şi Pamfil Polonic. Din 1962 până în prezent sunt desfăşurate săpături arheologice sistematice (de la 1 august urmau din nou săpături). În vitrine se pot observa vârfuri de săgeți, vase de lut și diferite scoabe, piroane, cârlige metalice, o bucațică dintr-un coif, inele, catarame, piese pentru hypocaustum. În mijlocul muzeului se află o machetă a castrului, așa cum a fost el odată. O parte din descoperirile cercetărilor arheologice se află expuse şi la Muzeul Municipal de Istorie Câmpulung.

În incinta castrului roman Jidova se organizează în data de 2-3 septembrie 2017, cea de-a III-a ediţie a festivalului cu specific roman „Sigiliul Romei în Argeş". Evenimentul va consta în desfășurarea mai multor activităţi în aer liber prin intermediul cărora turiştii vor avea posibilitatea de a face o incursiune în istorie, de a înțelege ambele culturi (romana şi dacică), cât şi utilitatea castrului Jidova în sistemul de fortificaţii de pe Limesul Transalutan.

Jidova este unul dintre puţinele locuri din România unde poate fi văzută o astfel de reconstituire a unui hypocaustum.

Dacă veți dori să ajungeți aici veți avea plăcerea unei lecții de istorie făcută cu mare răbdare și pricepere.

---

VIZUALIZĂRI: 1927 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI