Castrul roman Jidava (Jidova) unul din cele mai bine conservate din ţara noastră.

TIPĂREȘTE

vezi impresii

Despre un castru roman la marginea Câmpulungului, mai exact în cartierul Pescăreasa, stiam de zeci de ani, de când mergeam în vizită la părinţii ginerelui meu care locuiuau acolo. Am trecut cu maşina pe lângă el de mai multe ori, nu-i ştiam numele şi nici nu am oprit.

 Din lista de zeci de castre romane, unele rămase ca urme, altele cercetate am văzut câteva. Despre unele am scris, altele mi-au rămas ca amintire numai cu numele neavând nimic notat. Am scris pe AFA  despre castrele romane vizitate în Dobrogea în 2016 (Enisala, Capidava, Basarabi, Dinogetia, Noviodunum, Histria- unele dintre ele transformate în cetăţi grecesti), Porolissum de la Moigrad  vizitat în 2018, Drobeta, (unde romanii supravegheau trecerea Dunării pe podul lui Apolodor) pe care l-am văzut tot în 2018. Pentru altele ca  Apulum- Alba Iulia, Potaisa- Turda nu am notite sau fotografii.

 În luna mai a acestui an a sosit vremea să vizitez castrul roman Jidava (Jidova) . Din Târgovişte pe DN72A sunt 68 km până în Câmpulung şi apoi 6 km pe DN73 spre sud, ajungând în Pescăreasa sau fostul sat Apa Sărată. L-am găsit pe Şoseaua Naţională nr. 127 (cartier Pescăreasa).

Program şi taxă de vizitare

De marti până duminică inclusiv, între orele 9-17.

 Taxa de vizitare include castrul şi muzeul: 20 lei adulţi şi 10 lei elevi, studenţi, pensionari. Se achită la custodele muzeului, în situl propriuzis neexistând amenajat vreun loc de vânzare.

Precizări 

Cred că ar trebui să actualizez  din DEX nişte definiţii învăţate  de noi în scoală:

-Castru: lagăr, tabără romană întărită

-Limes: Sistem de apărare folosit de romani, care consta dintr-un zid de piatră sau/ şi  dintr-un val de pământ, construit la granițele provinciilor.

Istoric

Cele mai vechi urme ale existenţei umane la Pescăreasa, locul unde a fost descoperit castrul roman Jidava, datează din peroada epocii bronzului târziu, cu cca 1700 î. Hr. Dovadă a unei aşezări stabile este o necropolă. Deasemeni  în aria oraşului Câmpulung au fost identificate urme de locuinţe geto-dacice din sec II-I î. Hr. În împrejurimile oraşului la Cetăţeni a fost găsită una din cele mai vechi aşezări dacice din ţară, un centru economic care a fost locuit fără întrerupere din jurul anului 300 î. Hr. La Nămăiesti, la doar 7 km de Câmpulung la poalele Mateiaşului, un altar dacic s-a transformat în actualul schit rupestru.

După Anul 106 când a fost cucerită Dacia, romanii au simţit nevoia unor întăriri împotriva năvălirilor barbare şi a dacilor liberi din estul imperiului până la Nistru. Fortificaţiile s-au numit limesuri, în zonă figurând limesul transalutanus, o graniţă construită dintr-un val de pământ cu miez ars, înalt de 3 m, lat de 10-12m şi cu şanţ de apărare. Cum acest limesuri aveau o întindere de sute de kilometri, la câte 10-15 km erau castre locuite de soldaţi înarmaţi  proveniţi din toate provinciile romane.

Castrul roman Jidova (45°13′14.69″N 25°0′44.95″E

Castrul de la ''Jidova'' este unul dintre cele mai bine păstrate din întreaga Dacie romană.

A făcut parte din Limes Transalutanus. Transalutanus era o frontieră a Imperiului Roman fortificată, construită la 10-15 km de Olt (Alutus), întinsă pe 235 de km, de la actualul Turnu Măgurele până la pasul Rucăr- Bran-Dragoslavele (aici sunt ruinele unei cetăţi construite pe locul unde a fost un castru roman). Era apărat de 13 castre romane, cel mai mare fiind cel de la Jidova. Castrul de la Jidava este singurul sistem de apărare din piatră şi cărămidă  al acestui limes. A fost construit între anii 190-211, în timpul împăraților Commodus și Septimius Severus ( dedus din dovezile numismatice găsite la săpături) şi apărat de arcaşi orientali  în Cohorta I Flavia Commageronum. Ei erau originari din Commagema o regiune  a provinciei romane Syria. Cercetările au arătat că în castru erau şi locuinţe civile.  

Castrul avea două șanțuri de apărare; primul era lat de 6 – 7m și adânc de 2m iar cel de al doilea era lat de 3 – 3,5m și adânc de 1m. În fața porților peste șanțuri erau poduri de lemn care se ridicau noaptea sau în caz de pericol. Turnurile castrului de la colțuri erau semicirculare pe când cele de apărare de la porți și cele intermediare erau patrulatere. Castrul avea patru  porţi de intrare cu bolți din cărămidă și două turnuri de apărare. Aceste porti sunt Porta praetorian (principală), Porta decumana (de ieşire), Porta Dextra şi Porta Sinistra (dreapta şi stânga). Accesul de la porti în interiorul castrului se făcea prin două drumuri perpendiculae unul pe altul: Via  praetoria şi Via decumana. Ca şi alte castre avea formă dreptunghiulară fiind construit cu creneluri de cărămidă. Laturile erau de 132 m și 98 m   (1.3 ha)

 În interiorul castrului era o magazie de provizii (horreum), clădirea ofiţerilor (principalia), a comandantului (praetorium)  , împrejurate de barăcile soldaţilor (hibernalia). Capacitate de cazare era între 200-400 soldaţi.  

Ca şi celelalte fortificaţii din limes Transalutanus a fost distrus prin incendiere  în anii 244-245 de carpi (un trib de daci liberi care trăiau  în actuala Moldovă de la Carpaţi la Nistru şi care erau consideraţi de romani un mare pericol ca urmare a deselor incursiuni în Dacia ocupată) Dovada materiala a datei  acestei distrugeri este că ultimile monede găsite sunt din timpul împăratului Gordian al III-lea (238-244)

 Castrul Jidava a fost descoperit în 1876 de arheologul Dimitrie Butculescu care a făcut aici primele săpături arheologice. În 1901 cercetările au fost reluate în 1901 Grigore G. Tocilescu şi Pamfil Polonic. Abia din1962 s-au făcut cercetări sistematice, reconstrucţia zidului de incintă şi a unor  construcţii din ruinile împrăştiate pe teren.

Pe baza obiectelor găsite cu ocazia cerecetărilor arheologice s-a stabilit că acest castru s-a construit în două etape: castrul de pământ la începutul sec II  după cucerirea Daciei şi castrul de piatră la sfârșitul secolului II și începutul secolului III. Ambele fac parte din lista monumentelor istorice din jud Arges.  

Muzeul castrului Jidova

A fost deschis în 1970 în incinta sitului într-o clădire simplă  cu o sală mare. Conţine o serie de obiecte găsite în cursul săpăturilor încă de la cele făcute de D. Butculescu şi până la ultimile restaurări. În mijlocul încăperii se află o machetă a castrului. În vitrine şi pe pereţi sunt expuse obiecte din ceramică simplă sau colorată (opaițe, cărămizi cu inscripții latine, amfore, piese de paviment și mozaic, arme (vârfuri de săgeţi, sulite, cuţite),  resturi de echipament  militar, monezi romane de secol II – III, obiecte de podoabă, schiţe ce reconstituie vechea aşezare, fotografii. O parte din obiecte au apartinut societăţii civile care a locuit în sau pe lângă castru. Alte piese recuperate sunt deţinute de Muzeul Municipal de Istorie Câmpulung. Pe perete este expus un tablou cu D. Butculescu, cel care a decoperit şi a făcut primele cercetări la castrul Jidava.

Restaurarea castrului Jidava 

În mai 2022  s-a aprobat proiectul ˝ Reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a Castrului Roman Jidava (Jidova)” , pentru finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă  în valoare de 2155000 eu.  

 Din ruinele găsite la faţa locului au fost restaurate  în incintă o parte din clădirile romane, turnurile porţii principale de la sud (Praetoria), un turn semirotund într-unul din colţurile sitului cât şi turnurile celorlalte porţi pe laturile nord, est şi vest. Deasemeni au fost consolidate zidurile refăcute în anii ´70-´80 până la nivelul la care erau ridicate în construcţiile antice.

Foarte interesant este sistemul de încălzire roman al taberei numit hypocastum , practicat din sec. I la case, băi şi edificii publice. Instalaţia se bazează pe circulaţia aerului cald venit de la un foc dispus într-un cuptor (prefornium) dinafara clădirii, prin tuburi pe sub podele  şi prin pereţii dublaţi.  Tuburile erau din lut, înmagazinau o mare cantitate de căldură pe care o eliberau lent după oprirea focului. Sistemul a fost abandonat 2000 de ani şi abia de câţiva zeci de ani este practicat la noi la locuinţele moderne pe baza altei tehnologii.

Cercetările din castrul Jidava, prin obiectele gospodăreşti expuse în muzeu sunt încă o demonstraţie a continuităţii dacilor sub stăpânirea romană si a daco -romanilor după retragerea  lui Aurelian din anul 271.

În ian. 2023, România a depus la UNESCO dosarul prin care se cere înscrierea Limesului Dacic din care fac parte 80 castre, pe un traseu de 900km  în Lista Patrimoniului Mondial. Decizia finală va fi luată în acest an.

Fără respect pentru istorie,  din păcate primăria Câmpulung a restituit terenuri în zona  castrului desi avea posibilitatea legală să le aloce în alte părţi.

WEB, dacă se poate înserează: 

https://www.youtube.com/watch?v=_LasLNSpqG4

---

VIZUALIZĂRI: 275 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI