Târgul de Turism – un „furnicar” de oferte turistice

TIPĂREȘTE

Iată că a început ediția de primăvară a Târgului de Turism, în plin cod galben de vreme rea. Prima impresie: entuziasm deplin mai ales în rândul celor care promovează destinațiile românești, conștienți fiind de importanța voucherelor de vacanță ce se vor distribui și în 2019.

Peste 325 de expozanți, din care 71 străini își prezintă ofertele care acoperă întreg mapamondul. Târgul se desfășoară în cele două pavilioane noi ale Romexpo - moderne, spațioase, cu dotări superioare (săli de conferință, cafenea, lifturi etc.). Prețul unui bilet de acces este de 20 lei/persoană.

De obicei nu merg la târg în prima zi de desfășurare a evenimentului, dar având în vedere anunțul de vreme urâtă în weekend am decis să vizitez chiar de joi manifestarea turistică. Am nimerit exact în momentul în care oficialitățile (Ministrul Turismului, membrii ai corpului diplomatic) vizitau târgul, astfel că „furnicarul” de oameni era în plină acțiune. Chiar mi-a plăcut această efervescență a participanților, mișcarea continuă a vizitatorilor, muzica felurită care invada spațiul din toate părțile, zumzetul convorbirilor în „n” limbi și materialele promoționale care colorează standurile.

Am apreciat standurile organizate în 2019 de consiliile județene, orașele și regiunile României. S-au străduit să aducă ceva nou, să ilustreze ofertele lor turistice cât mai bine, să exemplifice cele mai importante obiective din zona lor. Nu am adunat toate materialele și ofertele oferite de expozanți ci doar câteva broșuri informative, ghiduri turistice și hărți.

Litoralul românesc era bine reprezentat, spațiul alocat stațiunilor turistice și orașelor Constanța și Mangalia este generos. Un autobuz etajat, care circulă vara pe un traseu turistic între Constanța și Mamaia, ocupă un loc important în cadrul expoziției; la etaj e instalat un dj cu pupitrul său, iar lângă autobuz e amenajat un bar. Într-un colț de stand ne întâlnim cu poetul Ovidiu, stană de piatră. Steluța Mangaliei ne îndeamnă să petrecem vacanța în vechiul Callatis, promovat și din punct de vedere istoric, biblioteca de pe plajă oferă cărți celor doritori de lectură, Vama Veche nu lipsește din peisaj.

Județul Tulcea își promovează oferta turistică mizând pe atractivitatea Deltei Dunării și pe multietnicitatea populației. O construcție tradițională de lemn, vopsită în culoarea albastru, cu acoperiș de stuf ocupă o latură a spațiului expozițional; nu lipsește de la stand Ivan Patzaichin, un bun promotor al zonei. Ansambluri populare aparținând etniilor dobrogene evoluează în fața standului, se fac degustări de vinuri din podgoriile tulcene, se pot admira obiecte tradiționale realizate în arealul tulcean.

Maramureșul are un stand micuț, dar își prezintă oferta turistică prin evoluția unui ansamblu de dansuri populare; la fel și Bistrița Năsăud, unde se pot gusta și o serie de produse tradiționale. Neamțul și Bucovina nu mai au o pondere mare în cadrul târgului, mulțumindu-se cu spații expoziționale mici și promovări de bază.

Județul Ialomița m-a surprins prin amenajări și prin încercarea de a promova puținele obiective turistice de pe teritoriul său. Un colț al standului e dedicat Muzeului Național al Agriculturii de la Slobozia (un tractor vechi, cereale, un stog de fân, unelte agricole), altă parte e dedicată Podului Carol I (o machetă de mari dimensiuni), observăm o barcă, stuf, o rață împăiată care reprezintă bălțile ialomițene; o motocicletă pe traseu ne îndeamnă spre motoparkul de la Adâncata. Fete îmbrăcate în costum popular te îndemnau să iei pliante informative.

Un stand micuț ne atrage prin silueta impunătoare a unui zimbru – e al comunei Vama Buzăului, unde vom descoperi peisaje încântătoare, o cascadă „urlătoare”, cantoane grănicerești vechi, dar mai ales o rezervație de zimbri.

Zonele care beneficiază de cetăți și ruine istorice au profitat și au adus machete, costume specifice, armuri, dar și personaje istorice care animează atmosfera. Este cazul Cetății Făgăraș, județul Dâmbovița (cu a sa Curte Domnească de la Târgoviște – Turnul Chindiei), județul Brașov (cetatea Rupea și mai nou deschia Feldioara) și Hunedoara (Castelul Corvinilor, vestigiile dacice).

Județul Timiș are un stand de dimensiuni medii și marjează pe promovarea orașului Timișoara, Capitală Culturală Europeană în 2021. Județul Bihor are frumoase aranjamente: pe o parte o fațadă de casă țărănească, pe altă parte un portal art-nouveau al unei case din Oradea. De altfel, se împinge în față pe drept merit orașul Oradea cu ale sale comori arhitecturale și Cetatea oradei, dar și peisajele naturale din județ.

Județul Botoșani are de asemenea un stand mai mare, pe lângă obiectivele municipiului Botoșani fiind acum adus la lumină noul loc de agrement Cornișa Parc, cel mai mare de acest gen din această parte a țării. În februarie s-au deschis piscinele interioare, există terenuri de sport, patinoar artificial, unciul râu artificial de rafting din țară (287 m), un heleșteu, un skateparc, amfiteatru în aer liber etc.

Mai multe stațiuni balneoclimaterice sunt prezente prin spații expoziționale: Buziaș – care aniversează 200 de ani de atestare, Amara – cu al său cunoscut nămol terapeutic, Băile Herculane.

Pentru mobilitate în vacanțe descoperim compania feroviară națională de călători - CFR-ul are stand propriu și oferte de călătorie destul de bune. O mică dioramă reprezentând un traseu feroviar înveselește standul.

Ministerul Turismului prezintă România prin intermediul produselor sale gastronomice, ochioase și bineînțeles, gustoase. Hărțile tematice oferite vizitatorilor datează din epoca frunzei și sloganului „Vizitați România, Grădina Carpaților” (2014).

Al doilea pavilion Romexpo conține mai ales standurile agențiilor de turism și ale țărilor participante. Bineînțeles că ies în evidență Turcia, Grecia și Bulgaria (cu excelente materiale turistice promoționale), dar descoperim și Macedonia de Nord, Israel, Malta.

Doritori de vacanțe, acum e timpul ofertelor bune! Vizitați Târgul de Turism 2019! Creează o stare de bine!

---

VIZUALIZĂRI: 746 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI