Călător prin țara mea. Merită să vezi? Lacul Sărat-Brăila

TIPĂREȘTE

Recunosc, este greu să scrii despre Stațiunea Lacul Sărat fără să-ncepi cu bancul ăla, cu nămolul prescris de un medic pacientului, nu ca să-l facă bine ci doar ca să-l obișnuiască cu pământul. Dar, uite că n-o fac! :)):)):))

Despre Lacul Sărat se spune că se știa încă de pe vremea lui Vlad Țepeș.

Cică ar fi pus la murat, în acel lac sărat, o mână de turci de-i prinsese în nuș'ce luptă și voia să-i fezandeze până urma să-i tragă-n țeapă. După ce i-a ținut săptămâna respectivă în baltă, la momentul culminant a constatat că turcii țineau la tăvăleală și nu prea voiau să dea colțul. În marea-i înțelepciune Vlad Țepeș s-a banghit că, atâta timp cât au stat în saramură, turcii se înzdrăveniseră în loc să nu, iar de-atunci Vodă a stabilit că Lacul Sărat va fi folosit de oștenii săi pentru a-și vindeca betegelile căpătate-n luptă. Și, nu numai oștenii ci și caii. Varianta zoo a curei balneoclimaterice.

Nu se știe și cum erau aleși acei oșteni pentru cura la lac, probabil prin vouchere date de numărul de turci omorâți în luptă: dacă aveai vreo 3 turci veneai 5 zile gratis, regim mic dejun, cazat pe la vreo babă din zonă, mai rustic, așa. Aveai 5 turci diliți, puneai mâna pe vreun cort cu patru perne, demipensiune. Dacă omorai 10 turci, erai om făcut pe viață, 5 zile, cort cu perne din pluș, pensiune completă, iar dacă în ăștia 10 aveai și vreun pașă, ceva, treceai la all inclusive: mâncare de nu mai știai de tine, băutură, cadâne, mă rog, tot confortul! .

Mda, nu prea știu cum era cu turismul pe vremea aia și nici nu cred că ministrul de resort ar fi avut vreun plan managerial de dezvoltare sau obținerea vreunui logo, gen frunza aia, a Elenei Udrea. Nu, buei, nu e frunza de vă gândiți voi, e aia de ne-am certat cu spaniolii, că ziceau ăia că le-am furat-o ! Frunza, nu Elena !

Revenind la Lacul Sărat, stațiunea este cunoscută ca un izvor de sănătate și relaxare. Ea se află pe raza comunei Chiscani, la vreo 5-6 kilometri distanță de municipiul Brăila, circulând pe E 584. La locul respectiv o să vedeți un mare indicator în acest sens.

Dacă veți citi despre acest loc veți afla că virtuțile terapeutice ale apei și nămolului din Lacu Sărat au fost puse în valoare încă din anul 1879, adică abia ce ne câștigasem independența. În urmă cu un secol, stațiunea era recunoscută în țară și în Europa ca fiind una dintre resorturile de lux ale României și toată 'lumea bună' mergea în weekend la Lacu Sărat. Încă din 1875, exista aici un adevărat complex balneo-climateric, cu stabiliment de băi reci și calde, dușuri cu apă dulce, băi individuale sau comune, 'cabinete de hidroterapie, fizioterapie, masaje și băi electrice' și 'moașă pentru tratament ginecologic'.

Stațiunea, recunoscută pentru proprietățile sale curative, se putea mândri, la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu un cazino modern, un parc englezesc unde cânta fanfară, o sală de 'popice și croquet', cu vile cochete, printre care Vila Regală, Vila 'Poppescu', Vila 'Nisipianu' și restaurante moderne ca 'Untaru' și 'Cazacu'.

Se apreciază că aici există unul dintre cele mai valoroase nămoluri sapropelice (nuș'ce-nseamnă asta) din țară și ape cu cea mai mare concentrație salină, realitate confirmată și de faptul că majoritatea pacienților încheie cura balneară într-o stare ameliorată. Te cred, decât să intri-n apa aia zici că, miracol, te-ai vindecat !

Astfel I. C. Apostolescu, în lucrarea sa “Băile de la Lacu Sărat” scrisă încă din 1884, vorbește despre un pacient care, la sosirea în stațiune, nici nu putea să se dea jos din trăsură și, după vreo 15 băi, făcea curse lungi pe jos.

Despre acest loc a scris și N. Iorga, ceea ce ar trebui să conteze, omu’ zicea pe bune, nu prea băga top.

Stațiunea din Brăila este unică în țară și prin faptul că aici este locul cu cel mai mare număr de ore de strălucire a soarelui.

Un sait de se laudă cu această stațiune ne mai spune și că ”Stațiunea oferă și terapie pentru suflet, aici aflându-se Mănăstirea Lacu Sărat, care poartă hramul sfântului Mare Mucenic Pantelimon, ridicată în 1996 exclusiv din lemn, în stil maramureșean, din inițiativa Arhiepiscopiei Dunării de Jos, ea fiind o oază de liniște și verdeață pentru cei aflați la tratament. ”

Așa că, pe scurt, la Lacul Sărat te faci bine de o grămadă de boli, fizice sau psihice, din alea, nasoale, de-i cu introspecție ...

Doar să nu fie ca-n bancul:

Doctorul îi dictează asistentei un diagnostic în latină.

Pacientul, uşor agitat, zice:

- Spuneţi-mi, vă rog, sufăr de vreo boală rară?

- Da’ de unde! Jumătate din cimitir e plin cu cei care au avut boala dumneavoastră, spune medicul.

Din aceste motive am decis eu, având prilejul ocaziei de a trece pe-aicea, în drumul spre Marea cea Neagră , să opresc și să dau o geană spre a vă spune apoi și vouă ce este și ce vrea Stațiunea Lacul Sărat. Mai fusesem acolo, dar long time ago, așa c-am zis să v-aduc prospătură .

Deci :

Unde este

Așa cum v-am spus, imediat ce ieșiți din Brăila în drumul spre Constanța, pe E 584, după o stație de carburanți, dați de un indicator care vă atrage atenția că treceți pe lângă stațiunea în cauză. Strict geografic ni se spune că stațiunea este pe teritoriul comunei Chiscani dar, nu vă ajută prea mult asta!

Ce găsiți aici

La indicator, faceți dreapta și veți merge, tot auto, încă vreo 4-500 de metri apoi veți ajunge în inima Stațiunii Lacul Sărat.

Chiar la intrarea-n stațiune se afla campingul, cu căsuțe și locuri de bătut cortul, în funcție de, după cum v-am spus, numărul de turci omorîți în bătălie. Dacă ați avut noroc și-ați dilit vreun sangeac-bey, de jur-împrejurul centrului stațiunii veți găsi și câteva hoteluri, dar, nimic spectaculos,

Sincer, stațiunea nu este deloc deosebită ! Ba, dacă mă-ntrebați pe mine, Sărata Monteoru are un zvâc în plus! Deci, o primă piuneză-n talpă, dar, hai să mai vedem !

Tot acolo se află și vreo două terase la mesele cărora erau destui oameni, mai ales pentru că era ora prânzului și cei care nu sunt la dietă păpau total nesănătos, cartofi pai și carne prăjită, de- o să colcăie colesterolul în ei, afară doar dacă nu-l dizolva halbele de bere aferente.

M-am învârtit în zonă și am plecat, pâș-pâș spre locul unde-am mirosit că-i lacul. Nu, nu e o figură de stil, lacul ăla chiar miroase. De fapt, pute !!! Nu vreți să vă spun a ce, apreciați-mi discreția!

Lacul în sine nu-i nimic spectaculos, o baltă-n câmpie, cu plaja mai ales pe iarbă.Utilitățile strălucesc prin absență !

Fiind stațiune de tratament, chiar dacă veți vedea femei în costume de baie, să nu vă fîlfîie inima, doamnele-s la vârsta la care tratamentul le ține în mișcare. Nimic poetic, dacă faci vreo pasiune e de la vodcă, berea nu te poate îmbăta suficient !

Bărbații sunt pe măsură, burțile le atârnă conform vârstei, motiv pentru care, vă jur, m-apuc de sport și renunț la o grămadă de alimente nesănătoase! Sau, îmi sug burta de mă-nroșesc la față!

Împrejurul lacului mai sunt câteva hoteluri, mare parte din ele în stadiul de construcții neterminate, semn că sacrificiul Meșterului Manole nu este atavic sau că femeile nu mai sunt atât de credule. Mă rog, la câte construcții nu-s terminate, dacă ar fi, la o adică... Meșterul Manole ăsta ar avea și el o vârstă, poate că nu chiar femeile tinere ar trebui zidite, mă gândesc. Nu, nu este o postare misogină! :p

Deci, în circa jumate de oră ai terminat de admirat Stațiunea, fără să te ia plânsul că n-ai mai fost acolo. Dar, poți să devii melancolic c-ai ajuns ! Câteva lacrimi nu strică, plânsul ajută la refulare ...

Partea frumoasă, că are și așa ceva, ar fi că, în apropierea centrului stațiunii este un parc unde este construită Mănăstirea Lacul Sărat, închinată, cum am spus, Sf Mare Mucenic Pantelimon. ”Pantelimon”, adică ăla de cânta BUG Mafia despre el?! Hm, cred că e o greșeală, cum greșeală este, de fapt, BUG Mafia! “Paraziții”, da, asta e underground adevărat!

Eu unul, personal, n-am, nimic cu mănăstirile, ba, după cum ați văzut, am scris despre ele pe frumosul și interesantul sait de ne găzduiește opiniile.

Mănăstirea asta chiar mi-a plăcut, de-aia insist și vă spui despre ea, așa cum este descrisă în saitul de prezentare: ”Construirea ei a inceput pe 27 iulie 1996, cand Inalt Preasfintitul Casian, Arhiepiscop al Dunarii de Jos, a sfintit locul bisericii. La 27 iulie 1999 s-a sfintit biserica manastirii si s-a inaugurat si corpul de chilii al manastirii.

Biserica manastirii este realizata din lemn, in stil maramuresean, cu o turla-clopotnita, care se ridica pana la inaltimea de 24 metri. La interior, biserica este decorata cu icoane pictate. In custodia manastirii se afla noua icoane datand din secolul al XIX-lea.

Asezamantul monahal a fost binecuvantat, de-a lungul timpului, prin aducerea sfintelor moaste ale Sfintilor Dasie si Emilian de la Durostor, Nectarie de Eghina, Sofronie al Ierusalimului, iar de-a lungul vremii pe aici au trecut Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, patriarhul Teoctist, dar si Preafericitul Parinte Patriarh Daniel precum si alte personalitati ale vietii religioase si civile din tara si de peste hotare. Manastirea este amplasata intr-o padure, reprezentand o adevarata oaza de liniste si verdeata, departe de lume si de zgomotul asurzitor. ”

Sincer, chiar este frumos, clădirea este de-acolo, din natură, nu are nimic ostentativ sau strident. Mereu am spus că relația cu Entitatea Sa este absolut personală. Ei, uite, într-o asemenea locație ești dispus, eu, cel puțin, să cujeți, oarecum , despre viața ta, așteptările de le ai de la ce ți-a mai rămas din ea și alte alea: niște blesteme pentru ”dujmani”, un ”Dă doamne să iau câștigul ăla mare la Loto ! ” și alte asemenea gânduri pline de spiritualitate, care după cât de apropiat se simte de El.

Cam atâta despre Lacul Sărat. De fapt, îmi dau seama că este tare puțin, dar, nu eu sunt de vină, cât aș bate eu de mult apa-n piuă nu prea am ce spune.

Acuma, pentru completa obiectivitate, recunosc că n-am fost la baza de tratament. De câte ori am venit aici , am venit la distracție, o dată ne-am cazat la tabăra de copii, care, a propos, nu prea are copii, al'dat' am venit să luăm pe cineva de acolo și am stat o zi, la plajă, care plajă la mine n-a fost să fie, lacul pute de-ți ia auzul, iar pe suprafața lacului, la o distanță nu foarte îndepărtată, pluteau niște semne ale mojiciei unora, care nu foloseau grupurile sanitare. De atunci, prin 2001 să fi fost, nu am uitat priveliștea.

Spun, deci, Stațiunea Lacul Sărat cred că este, în principal pentru tratament! Și că n-o minți chiar toată lumea când spune că e bine acolo, adică devii enervant de sănătos .Eu, mulțumesc lui Dumnezeu, nu -s la vârsta necesară pentru extaz în cada cu nămol, cu curenți de joasă frecvență și ultrasunete bipolare, nu-s atât de purisan. Mai am zvâc de pornit la rece, fără bujie incandescentă . Pentru cei de au nevoie de așa ceva probabil că Lacul Sărat este Raiul.

Pentru noi, ăștia mai tinerei, chiar dacă trecuți de 50 de ani, dar, nu cine știe ce, parcă nu e atât de ochioasă locația, de aceea spun că ar trebui să fiți tare atenți dacă vreți să veniți să vă distrați. Altfel, vorba lui Țepeș : “ Țeapăăă !!!”

Cu cel mai sincer respect, fără nicio urmă de ironie, nu vreau să fiu nepoliticos cu cei care merg acolo pentru tratament. Nici cu cei de administrează Stațiunea, în general este curat în zonă. Dar, principala atracție ar rămâne tot Mănăstirea.

Clar că sunt și păreri contrare cu a mea și au și ele tot dreptul să fie expuse. S-aud cine-are curaj , huh ?

Până atunci, haidi, pa!

Web, te rog: https://www.youtube.com/watch?v=n40hScS3ez8

---

VIZUALIZĂRI: 6259 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI