Mănăstirea carmelitană de la Snagov

TIPĂREȘTE

Dumnezeu este pretutindeni! Divinitatea nu este limitată de spațiu sau de timp, astfel că putem rosti alături de catolici: „Hristos a Înviat! ”

Am văzut anul trecut câteva imagini cu o mănăstire catolică edificată lângă București care m-a impresionat prin arhitectură și simbolistică. Este ceva nou pentru arealul românesc – interpretare, simbol și arhitectură, așa cum este și biserica ortodoxă „Sfinții Ioan Botezătorul, Teologul și Gură de Aur” din cartierul Micești, Alba Iulia (despre „Arca lui Noe” am scris câteva cuvinte în acest articol: vezi impresii). Astfel că în ajunul Paștelui catolic, ieri după-amiază, am trecut pragul Mănăstirii Părinților Carmelitani Desculți.

Localizare. Mănăstirea este situată în satul Ciofliceni, comuna Snagov, județul Ilfov; adresa oficială: Șoseaua Ciofliceni, nr. 54. Se merge pe DN 1, se depășește localitatea Săftica și chiar înainte de a ajunge la Lacul Tâncăbești se virează dreapta pe DJ 101B spre Vlădiceasca – din intersecție până la ansamblul religios sunt circa 3 km. Distanța între Piața Presei Libere și Mănăstirea carmelitană este de aproximativ 25 de km. Există spații de parcare în incintă, bine semnalizate și încăpătoare.

Cine sunt carmelitanii desculți? Ordinul carmelitanilor reprezintă o congregație masculină de drept pontifical aparținând de Biserica Catolică. Ordinul călugăresc a apărut în veacul al XIII-lea, în zona Muntelui Carmel (nord-vestul Israelului), atunci când un grup de schimnici latini au primit reguli de organizare de la Patriarhul Ierusalimului, reguli centrate în jurul ideii de meditație. Bogăția naturală și rodnicia lanțului muntos Carmel au condus către asocierea cu protecția Sf. Fecioare Maria. După părăsirea Carmelului, după ocuparea Țării Sfinte, călugării carmelitani s-au numit în Europa: „Frații Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel”. În secolul al XVI-lea are loc o reformă a ordinului, revenindu-se la regula primordială: „meditația – rugăciunea continuă – dialogul cu Dumnezeu”, reformă în urma căreia se naște Ordinul Carmelitanilor Desculți. Carmelitanii desculți împletesc viața contemplativă (exerciții spirituale, reculegeri) cu activitatea pastorală și munca misionară. Mai multe despre istoria ordinului aflați de pe site-ul oficial: carmelitanisnagov.ro/new/ ... inul-carmelitan.

În România ordinul călugăresc a venit în anul 2000, primii părinți carmelitani provenind din regiunea italiană Veneto. În anul 2003 începe proiectul construirii complexului mănăstiresc de la Ciofliceni, între 2012-2015 se ridică Biserica Carmelului; cu sfințirea acesteia de către arhiepiscopul de București, IPS Ioan Robu se încheie amplul proiect religios carmelitan din Snagov.

Vizita. Având drum în zonă mi-am adus aminte de această mănăstire, dar imediat am oscilat între a mă abate de la drum ori ba, știind că în acea seară urma să se desfășoare Liturghia Învierii Domnului. Până la urmă am hotărât să merg până acolo; de la intrare în satul Ciofliceni am mers mai încet pentru a identifica poarte de acces – nu aveți cum să o ratați, un frumos gard de lemn, o poartă mică acoperită și o troiță străjuiesc punctul de acces. Urmează o alee asfaltată (circa 200 m), accesibilă auto, mărginită de arbori pitici ornamentali. În capăt panouri informative mă îndrumă spre parcare: stânga sau dreapta. Nu se zărește țipenie de om sau urmă de autovehicul; parchez în dreapta și cobor în fața construcțiilor.

Un front larg de clădiri îmi ocupă câmpul vizual: o biserică iese în evidență cu un acoperiș aparte, ascuțit, zvelt; un turn pătrat veghează întreg ansamblu monahal, corpuri de clădire cu etaj completează priveliștea. Albul e prezent peste tot, până și pe gazonul îngrijit mai rezistă câteva grămezi de zăpadă albă. Mă îndrept spre biserică, totul e aranjat cu rigoare, nimic nu pare azvârlit sau așezat fără un scop. O ușă mare, având drept mânere două litere, și două uși laterale facilitează accesul în biserica intitulată Regina Carmelului. Prin geam observ un bărbat care trebăluia înăuntru, dau să bat în geam, nu se aude nimic – e din cristal gros; atunci îi fac semn energic cu mâna – mă observă și deschide ușa. Îmi spune că se ocupă cu aranjamentele pentru slujba de Paște din acea seară – aranja lumânări albe într-un coș. Îi explic scopul vizitei mele – pur turistice și de descoperire – și îmi cer scuze că poate deranjez. Nu e nici un fel de problemă, îmi răspunde italianul înalt cu față blândă într-o limbă română destul de bunicică. Da, era italian venit de 5 luni în România și s-a comportat exemplar și admirabil. Mi-a explicat anumite simboluri în biserică, m-a condus prin mai multe corpuri de clădire, mi-a spus că pot face fotografii, mi-a oferit câteva vederi gratuit. Am achiziționat cu 10 lei și un ghid al complexului carmelitan, bine întocmit și ilustrat (ordinul călugăresc are editură proprie).

Biserica este impresionantă, arhitectura deosebită, mozaicurile superbe, vitraliile inedite, basoreliefurile speciale. „Coastele” lamelare ale grinzilor de sprijin au fost realizate în Italia și asamblate aici. Arhitectul Tudor Rădulescu și echipa sa, împreună cu slovacul Andrej Stepanciuc au realizat această adevărată operă de artă. Biserica a fost catalogată cea mai reuşită, din punct de vedere arhitectural şi teologic, dintre construcţiile religioase moderne din Europa de către preotul iezuit Marko Ivan Rupnik, realizatorul mozaicurilor și vitraliilor. Mozaicul din absida altarului îl înfățișează pe Hristos încoronând pe Maria Regină, având alături sfinți din tradiția carmelită, dar și română (ex. Sf. Ioan Paul al II-lea, Fericitul Vladimir Ghika). Am admirat amvonul, crucifixul suspendat „între cer și pământ”, icoana „Maicii Domnului de pe Muntele Carmel”, turnul euharistic, altarul, cripta, mozaicurile de pe peretele posterior. Nu vă pot reda în cuvinte culorile, perfecțiunea îmbinărilor, viziunea autorului, munca depusă pentru obținerea acelor mozaicuri superbe. Vitraliile de culoarea mierii sunt superbe, imaginile trasate manual și scrisul de mână erau luminate de soarele de primăvară. Basoreliefurile rotunde din lut (arse într-un cuptor din spatele mănăstirii) sunt „sparte” în trei scene, fiecare cu simbolistică proprie. Am privit toate acestea învăluit de sunetul muzicii de orgă pe care o doamnă îl revărsa în biserica luminoasă., în avanpremiera Paștelui.

Italianul m-a condus pe culoarele strălucind de curățenie, cu flori pe toate pervazurile ferestrelor, și mi-a arătat sala de mese a călugărilor, biblioteca, sala de mese și clădirea dormitoarelor pentru pelerini, cele două săli de conferință, două curți interioare (simbolul capului de cal este prezent în multe locuri).

Concluzii. Am poposit timp de 45 de minute la Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți din Snagov unde fiecare obiect, element arhitectural ori scenă are o simbolistică religioasă clar delimitată, fără ajutorul unui ghid sau a broșurii informative „nu vezi” anumite lucruri. Pe site-ul oficial al ordinului găsiți informații amănunțite: carmelitanisnagov.ro/new; mănăstirea se poate vizita zilnic între orele 08.00-12.00 și 15.00-17.00. Recomand o vizită la această mănăstire unde religiosul se împletește cu arta și frumosul.

Papa Francisc, Calea Crucii, Vinerea Mare, 2018: … rușinea pentru că generațiile noastre lasă tinerilor o lume fracturată de diviziuni și de războaie; o lume devorată de egoism unde tinerii, cei mici, bolnavii, bătrânii sunt marginalizați…

---

VIZUALIZĂRI: 10957 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI