GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Schitul Cetatuia, readus la viata
Dealul Ciolanu constituie una din zonele cele mai cunoscute ale Buzaului, datorita obiectivelor amplasate aici: Manastirea Ciolanu si Tabara de Sculptura. Mai putini insa sunt cei care stiu ca in imediata apropiere se mai gaseste un al treilea obiectiv, un loc deosebit, binecuvantat. E drept ca in ultimul timp anonimatul a inceput sa scada dar si asa, multi afla de acest loc doar din intamplare, asa cum si eu am aflat cu ani in urma, atunci cand am ajuns pentru prima data pe acesta meleaguri.
Pe culmea, respectiv varful ce i-a dat si numele, in locul unde se presupune ca ar fi fost o cetate geto-dacica, SCHITUL CETATUIA ii aspeapta pe cei cu frica de Dumnezeu sa ii treaca pragul. De-a lungul anilor acest schit, aflat in mijlocul padurii, a fost eclipsat de “manastirea de la sosea”. Apoi au aparut voci care au ajuns sa spuna chiar ca ar fi existat o rivalitate intre cele doua lacase. Cert este ca dupa zeci de ani de uitare, Cetatuia infloreste pe zi ce trece, chiar daca si azi numarul celor ce vin aici este mai mic decat cei ce se opresc doar la Ciolanu, nemaiurcand pana pe deal (fie nestiind, fie nevrand).
Accesul la Schitul Cetatuia se poate face atat cu masina, pe drum forestier, cat si pe jos pe acelasi drum sau prin padure, pe poteca marcata, in ambele cazuri plecandu-se din drumul judetean 203 G. Pentru a ajunge in aceste puncte de plecare exista doua posibilitati: din DN 10 (comuna Vernesti) pana in Hales pe DJ 100 H apoi din Hales pe 203 G sau din DN 10 (intre comunele Ciuta si Magura, din dreptul Complexului Turistic Magura) pe acelasi DJ 203 G, dar in sens invers. In ambele variante se urmeaza indicatoarele catre Manastirea Ciolanu. Noi am folosit cea de-a doua varianta, plecand de la Complexul Turistic si urmand soseaua ce urca serpuind prin padure (trece pe langa Spitalul de Psihiatrie Nifon) si ajunge intr-o culme, de unde in dreapta pleaca drumul forestier ce duce la destinatia noastra. Locul este usor de recunoscut deoarece aici gasim o masa cu mancuta si o cruce (pe partea stanga a drumului), respectiv indicatorul pe care sta mentionat “Sf. Schit Cetatuia”. Pana la aceasta bifurcatie am facut o ora de mers pe jos. Am lasat in urma drumul forestier (pe care am decis sa coboram), continuandu-ne drumetia pe soseaua care din acea culme a inceput sa coboare. Au urmat alte 45 de minute de mers, timp in care am trecut si pe langa un lac, dupa care ne-am vazut ajunsi in dreptul Taberei de Sculptura. Aici, o sageata informativa ne-a abatut spre dreapta. Binenteles ca inainte de a ne indrepta spre schit, am vizitat Tabara de Sculptura si Manastirea Ciolanu. Iesiti din sosea, dupa ce am traversat poiana pe care sunt imprastiate o mare parte a operelor cioplite in piatra, am intrat in padure. Dupa 15-20 de minute de urcus usor, poteca (marcata cu banda rosie) ce ne-a calauzit a luat sfarsit chiar in fata portii Schitului.
Ajunsi in fata portii, am avut prima surpriza. In locul gardului vechi, ce parca abia se tinea sa nu cada si a portitei de fier, ce scartaia la fiecare miscare, in fata noastra a aparut acum un gard nou si o poarta pe masura. Si surprizele placute nu s-au incheiat aici. Inainte de a continua, as mentiona cam cum arata Schitul cu ani in urma. Practic, existau (ca si acum) doua curti: una interioara, mai mica si terasata, unde se gaseau casa cu chiliile maicutelor si biserica, si cea exterioara, ce se constituia mai exact dintr-o intinsa poiana, marginita de un gard imprejmuitor. Sa revenim la prezent. Am trecut de poarta si am ajuns intr-o curte unde parca ma aflam pentru prima data, locul fiind parca de nerecunoscut. O alee lunga, marginita de flori urca pana unde se vedeau bisericile (de aceasta data, doua). In stanga aleii, pe poiana, s-a ridicat o casa (careia nu i-am aflat destinatia exacta) si s-a amenajat o gradina de legume. O maicuta care aduna cate ceva de pe brazdele bine ingrijite ne-a urat bun venit si ne-a poftit sa mergem “sus”. Am ascultat-o, aceasta fiind si intentia noastra, si am inaintat pe aleea ce urca usor spre curtea interioara, in drumul nostru dand binete muncitorilor de aici. Apropiindu-ne de ele, am putut vedea mai bine noile constructii: clopotnita (care inca nu este terminata), pe unde probabil se va face in viitor accesul catre Biserici, si in spatele ei Biserica noua (finalizata). Chiar in fata acestei Biserici sunt chiliile maicutelor. Ajunsi aici, nici nu am apucat bine sa aruncam o privire in jur, ca maica stareta, cu batranetile ei si cu cheia (si ce cheie!) de la Biserica veche in mana, a si fost langa noi. Vazandu-ne ca stim drumul, si-a dat imediat seama ca nu suntem aici pentru prima data. Am urcat impreuna catre Biserica ce se afla pe platoul cel mai inalt al culmii Catatuia.
Biserica veche poarta hramul “Schimbarea la Fata” si a fost realizata in perioada 1854-1862. Pisania, sculptata in piatra si aflata deasupra intrarii, in exterior, ne spune ca: “Facutu’sa aceasta Sf. Biserica din temelie, cu hramul Schimbarea la Fata, an 1854, prin staruinta si ostenela Singhel. Iosif cu ucenici sei Eftimie si Isodor – Eromohahi, cu ajutorul Episcop Filotei si a mai multor piosi crestini; s’a sfintit in 1862 si s’a zugravit in 1868 de M. S. Domnul Carol 1. Iare in 1898 devenid in stare de stricacune, sa reinoit din nou cu zugravela si cu alte imbunatatiri, de catre D. Ioan Pencovici si D. sotia s’a Smaranda bucuresteni. Acesta inoire e provenita prin Ierom. Eftimie Georgescu pictor care au eczecutat lucrari”. Lacasul nu impresioaneaza prin dimensiuni. Este o constructie in forma de cruce, ridicata din blocuri de piatra cioplite manual (netencuite) si are o singura turla octogonala. De jur imprejur, totul este frumos si ingrijit (gazonul, florile) iar in fata se afla o capela si clopotnita veche. In dreapta intrarii este o cruce tot de piatra, ce a fost inaltata inaintea Bisericii, in 1849. Inainte de a vorbi de interior, tin sa mentionez ca deoarece tinuta noastra era una sportiva (scurta, ca era foarte cald), nepotrivita pentru acest loc, maica stareta a avut grija ca inainte de a intra in paraclis, sa ne “echipeze” corespunzator. In interior, ne-au atras atentia cateva lucruri. Unul ar fi ca turla nu este si am aflat ca nu a fost niciodata pictata. Un altul, ca langa intrare exista o pictura cu regele Carol. Povestea este simpla si nu cred ca prea multi o stiu. Acest loc, chiar daca deja se inaltase Biserica, a fost ales de Carol pentru a construi o resedinta de vara (ceea ce apoi avea sa fie Castelul Peles). In urma unor semne Dumnezeiesti a renuntat la acest plan si dandu-si seama de greseala ce putea sa o faca, a dorit sa faca o contributie, oferind banii necesari pentru pictarea acesteia (devenind neoficial in acelasi timp si unul din ctitori). Drept “rasplata”, pe unul din pereti exista acea pictura. Insa ceea ce cu adevarat atrage atentia in acest sfant lacas este icoana ce o intruchipeaza pe Maica Domnului, icoana despre care se spune ca ar fi facatoare de minuni.
Dupa ce am iesit din Biserica veche, maica stareta ne-a insotit si ne-a aratat si noul Paraclis. Acesta poarta hramul “Nasterea Maicii Domnului” si a fost sfintit in anul 2009, mai exact pe 6 august, ziua hramului Sfantului Schit. Biserica este mai incapatoare decat cea veche si in prezent aici se fac sjujbele. Interiorul este impresionant, dominat de lemn sculptat.
Facand o imagine generala a ceea ce am gasit aici, pot spune ca totul este frumos si ingrijit, incepand de la gazon, flori, alei si pana la constructii, asadar locul merita vazut. Insa cel mai mult, merita sa vii aici pentru a avea ocazia de a sta de vorba cu maica stareta. Am stat la povesti cu aceasta batrana plina de intelepciune mai mult de o ora, vorbind despre ale zonei, despre ale vietii si credeti-ma, a fost o adevarata placere. Pe langa povetele de viata, cel mai mult mi-a placut sa ascult istoria acestui loc, istorie care incepe inainte de Hristos. Sumar, am sa mentionez cateva date pe care le-am aflat.
Inainte de era noastra aici ar fi fost un depozit dacic de armament, prevazut cu trei tunele ce faceau legatura cu localitatile din jur. Dupa Hristos, in timpul prigoanei crestinilor, oamenii s-au refugiat la munte si au gasit ramasitele vechiului asezamant, transformandu-l intr-o Biserica ortodoxa. Prima refacere s-a facut prin secolul IX apoi in 1517, de catre Doamna Neaga. Lucrarea actualei Biserici ar fi inceput defapt in 1844 iar cand lucrarea ajunsese la acoperis, a venit regele Carol (deja am spus povestea). Din 1952, Schitul ramane pustiu, acesta fiind anul cand moare ultimul pustnic stabilit aici. Din 2003 lacasul este din nou locuit de doua maicute si se incepe readucerea la viata a acestui loc. In prezent aici se gospodaresc patru maicute.
Impacati sufleteste si impresionati de shimbarile gasite, ne-am luat ramas bun si ne-am indeptat catre iesire, de aceasta data catre cealalta poarta care duce la drumul forestier. Ar mai fi de spus ca in curtea exterioara inainte de a ajunge la drum, am vazut ca se construieste o noua cladire ce va avea camere pentru gazduirea pelerinilor. Drumul coboara prin padure si ajunge in locul de care mentionam la inceput. Nu pot spune care ar fi timpul de mers deoarece pe drum, una din masinile ce cara materiale a oprit si ne-a luat, ducandu-ne pana la Magura, de unde am luat autobuzul spre casa.
Trimis de urjanclaudiu in 21.07.11 17:23:16
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (urjanclaudiu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
”Din 1952, Schitul ramane pustiu, acesta fiind anul cand moare ultimul pustnic stabilit aici.
Este o informatie gresita. Acolo au mai trait calugari. Acum 15-20 de ani am fost la cetatuia si locuia un calugar.
Acest articol are la baza cele spuse de maicuta mai batrana de acolo. Dupa ce am vazut postarea de pe youtube (click aici) cu declaratiile ei am inteles de ce nu a parut incantata cand am intrebat de calugarul care locuia acolo. Stia ca plecase de la cetatuia si ca murise. Dar nu a vrut sa-mi spuna unde a plecat sau unde e inmormantat. Nu inteleg de ce nu vor sa spuna adevarul. Informatiile reale si exacte cred ca le pot da maiculele mai batrane de la Ciolanu.
Pentru faptul ca am oferit o informatie gresita nu ma consider vinovat. Si nu ma feresc sa spun ca este probabil ca si in alte review-uri ale mele sa existe astfel de greseli. Dupa ce merg pe la vreun obiectiv, de unde culeg informatii, nu stau sa caut pe Internet sau mai stiu eu pe unde daca acele date sunt corecte sau nu, ori daca exista altele, in contradictoriu. Pur si simplu, ofer ce mi s-a oferit.
Cat despre acest filmulet, nu stiam de el dar acum, dupa ce l-am urmarit, mi-am dat seama ca vorbele spuse de maicuta coincid cu ceea ce ne-a povestit si noua.
nu am spus ca esti vinovat. eu doar nu inteleg maicuta de ce da informatii eronate.
ma bucur ca ai postat despre cetatuia. mereu a fost un loc superb. as spune ca isi pierde din farmec cu noile constructii si drumuri forestiere si ca incepe sa devina comercial.
eu am cautat informatii despre cetatuia pt ca am vrut sa gasesc istoricul adevarat si unde este ingropat macarie pristavu. era un om deosebit, nu merita sa fie sters cu buretele
@dana77d: Ma numar si eu printre cei care au avut onoarea sa-l cunoasca pe Calugarul Macarie Pristavu sau Macarie Pacatosul, asa cum obisnuia el sa se recomande. As fi foarte recunoscator daca cineva va putea posta mai multe informatii despre acest om deosebit. Multumesc.
Mutat în rubrica "Manastiri si biserici buzoiene" (nou-creată pe site)
@dana77d:
Intre timp am dat de urmele calugarului Macarie Pristavu. Incepand de prin 1992-1993 a devenit primul vietuitor al unei manastiri parasite de langa municipiul Calarasi. Este vorba de Manastirea Radu Negru (sf-esc.ro/index.php?page=46 sau pensiuni-turistice.eu/cal ... radu-negru.html) pe care acest monah a reusit sa o readuca la viata. Tot acolo a fost si inmormantat dupa trecerea in lumea celor vesnici.
Macarie Pristavu nu a fost numai un om deosebit, a fost mai ales un monah cu har iar acest adevar incepuse sa se raspandeasca cu repeziciune dincolo de zona Buzaului. Marturie acestor afirmatii sunt atat o buna parte dintre locuitorii satelor invecinate cu Manastirea Ciolanul cat si multi altii din Judetul Buzau si chiar din judetele invecinate.
Macarie Pristavu nu a fost un "fenomen" national dar cu siguranta incepuse sa devina un fenomen local si asta in ciuda smereniei si discretiei de care dadea mereu dovada.
Am avut norocul sa-l intalnesc de multe ori in timpul vizitelor pe care le-am facut la Manastire. Am vazut oameni venind sa-i multumeasca cu lacrimi in ochi pt. ajutorul primit si de fiecare data l-am auzit pe acest monah cu har rugandu-i din suflet pe acei oameni sa nu-i mai multumeasca lui ci Sfintei Fecioare Maria pt. ca Ea este cea care ia ajutat, el nefiind decat un pacatos.
Imi este de neinteles atat atitudinea Manastirii Ciolanul vis-a-vis de acest om minunat cat si aceasta incercare discreta a calugaritelor de la Schitul Cetatuia de a-i sterge (prin omitere) numele din memoria acelor locuri.
Parintele Macarie Pristavu este inmormantat la manastirea Libertatea Calarasi. Iar la Cetatuia intradevar se omite a se mentiona de dumnealui iar daca se intreba de dinsul se eschiveaza foarte repede. De fapt parintele Macarie a renovat cu foarte multe piedici schitul Cetatuia si bisericuta de la Nifon unde am participat la montat ulucele si alte cele. Din pacate la Nifon e dezastru. Intreb de ce nu se poate face si acolo ceva chiar daca ar fi comercial, chiar daca nu s-ar pomeni nimic de PARINTELE MACARIE. Si mort acest OM cred ca deranjeaza. De ce? Multumesc celor care nu L-au uitat. Dumnezeu sa ne ierte.
@Sergiu pp:
Părintele Macarie Pristavu este într-adevăr înmormântat la Mănăstirea Libertatea de lângă Călărași, îmi cer scuze pt. eroare. El este cel care a readus la viață Mănăstirea RADU NEGRU tot lângă Călărași.
http://www.manastiriortodoxe.ro/index.php?a=md&id=196
Doresc sa inițiez o comemorare al Părintelui Macarie și în acest scop sunt în căutare de informații, fotografii, mesaje, etc. cu și despre dumnealui. Orice ajutor și informații utile for fi apreciate.
Mulțumesc!
@Orin: Pe AmFostAcolo nu acceptăm postarea în clar a informaţiilor cu caracter personal (nume, numere de telefon, adrese de mail, etc). Aceste info se pot trimite/primi însă prin mesaje private, destinatarul primind aceste mesaje în aceeaşi căsuţă de mail în care primeşte şi înştinţările despre ecouri.
Pentru a transmite un mesaj personal: click pe linkul "mesaj pers" afişat la fiecare ecou, lângă username (ori click pe username, apoi - în fereastra nou-deschisă - pe linkul "trimite mesaj pers").
Notă: Este necesar ca destinatarul să aibă bifată opţiunea ACCEPT PRIMIRE MESAJE DE LA CEILALŢI UTILIZATORI. Opțiunea se poate seta/deseta din secțiunea CONTUL MEU.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Mănăstirea Ciolanu și Schitul Cetățuia, lăcașuri sfinte buzoiene — scris în 05.02.24 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Fosta Mănăstire-cetate Bradu — scris în 01.09.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Schitul Berca - fosta mănăstire-cetate — scris în 25.07.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Biserica 'Sf. Nicolae' din Bâscenii de Jos - 'Voronețul Buzăului' — scris în 14.07.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Mănăstirea Berca – un ansamblu renăscut — scris în 19.06.22 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Dec.2016 ”Biserica Banului” - vechi lăcaș de cult din Târgul Buzăului — scris în 14.12.16 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- May.2015 În vizită la Schitul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (Fosta Mănăstire Berca) — scris în 12.05.15 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ