GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
La Mănăstirea Robaia – în mijlocul codrilor
TIPĂREȘTEIată că se publică alt articol despre un lăcaș de cult. Posibil ca unora să li se pară „prea mult”, însă unele dintre aceste materiale nu se axează pe așa-numitul turism religios, un tip de turism care se bazează pe vizitarea construcțiilor religioase cu implicații de ordin spiritual (icoane făcătoare de minuni, izvoare tămăduitoare, relicve). Cele mai multe articole pe care le-am publicat despre biserici și mănăstiri se referă la turism în spațiu religios, adică acel gen de vizită în care punctul de atracție este un monument istoric sau un alt obiect de patrimoniu cultural de factură religioasă. De obicei recomand vizitele la mănăstirile descrise în articolele mele datorită valorii istorice și artistice, poziționării naturale deosebite sau căldurii oamenilor din preajma lor.
În 2016, atunci când @mprofeanu scria un articol despre această mănăstire, am menționat într-un ecou dorința de a revedea cândva lăcașul de cult. Iată că am ajuns din nou pe meleaguri argeșene și dintre toate ansamblurile monahale din zonă am ales să revin la Mănăstirea Robaia. Chiar dacă calitatea drumului nu e strălucită, situație care persistă de ani, ne-am asumat riscul și am pornit spre acel loc atât de pitoresc.
În centrul localității Robaia un indicator ne îndrumă spre monumentul religios, cale de vreo 4 km, urmând DJ 703 L. Dacă la început drumeagul e asfaltat și trece pe lângă pădure și gospodăriile localnicilor, în momentul ieșirii în poiana întinsă de-a lungul râului Robaia drumul devine pietruit, dar de calitate bună. Atenție la porțiunea de șosea din pădure, circulați cu viteză redusă și atenție sporită – panglica de asfalt e îngustă și meandrată. Pe malul râului, în weekend și perioade de vacanță, vin orășenii avizi de o ieșire în natură; momentan zona era curată, fără gunoaie sau alte resturi.
Natura e generoasă cu această zonă, verdele crud al vegetației pigmentat de petele de culoare ale florilor încântă orice privitor. Pe o costișă apare așezământul monahal, umbrit de o perdea de brazi. O alveolă largă situată pe marginea șoselei permite staționarea autoturismelor în fața porții de acces, dar există o mică parcare și în fața turnului-clopotniță. Fiind o zi de duminică slujba religioasă tocmai se încheiase și o mulțime de oameni au umplut curtea și împrejurimile.
Urcăm pe aleea străjuită de brazi înalți și pătrundem în incinta mănăstirii pe sub masivul turn care joacă rol de clopotniță. Construcția datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea atunci când o mare parte a așezământului a fost refăcut. În stânga și în dreapta se întind corpuri de chilii cu pridvor.
Vatră monahală de tradiție, Robaia a trecut prin secole alternând perioadele de înflorire cu cele de cădere materială. Biserica „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” datează din perioada anilor 1644-1648 atunci când o familie de mici boieri din zonă reconstruiesc din piatră biserica veche aflată în acel schit. Lăcașul de cult de dimensiuni reduse este amplasat în mijlocul complexului religios având pe fundal pădurea seculară. Chiar dacă biserica e mică, spațiul interior este luminos și cald. După slujbă în interior e liniște și putem privi în voie pictura și catapeteasma cu cele trei registre de icoane pictate pe lemn. Un ancadrament din piatră ornat cu motive vegetale face trecerea între pridvorul închis și corpul bisericii; pe peretele sudic se află două icoane de hram reprezentând pe „Sf. Gheorghe”, una veche amplasată într-o firidă, alta mai nouă, de dimensiuni mai mari.
Biserica e înconjurată pe trei laturi de frumoase clădiri cu pridvor, deja împodobite cu flori. Aceste construcții adăpostesc stăreția veche (ridicată din piatră în perioada interbelică), stăreția nouă (unde se află și ateliere de croitorie pentru veșminte preoțești), chilii, bucătării, trapeză. Curtea e „îmbogățită” de flori de primăvară, lalelele ieșind în prim plan. Un punct de atracție este și magnolia-copac care prin efervescența florilor albe creează un peisaj minunat.
Mulți oameni se îndreaptă spre Fântâna de leac, un izvor cu apă rece. Urmând cărările pădurii putem descoperi vechi chilii de sihaștri, trăitori în veacurile trecute în codrii din preajma schitului.
Mănăstirea Robaia se detașează în rândul altor ansambluri monahale zonale prin rolul jucat în cultura românească. Aici a existat o școală de copiști de manuscrise, formându-se adevărate colecții de cărți și manuscrise religioase, cercetate de oameni de cultură iluștri (Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, Ion Slavici). În 2017 a fost canonizat la mănăstirea Robaia zugravul Pârvu Mutu, pictor iscusit, formator de școală (ziarullumina.ro/parvu-mut ... lor-119582.html). El și-a încheiat socotelile cu această lume la Robaia, într-un loc nedescoperit încă, călugăr fiind spre sfârșitul vieții.
Popasul religios, combinat cu frumusețea naturii, a constituit o clipă de reîncărcare a bateriilor, un moment de pace sufletească, un moment de relaxare. Recomand cu căldură o vizită în această zonă, bogată atât din punct de vedere natural, cât și spiritual.
Trimis de tata123 🔱 in 04.05.18 16:41:39
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în NUCȘOARA [AG].
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.25065500 N, 24.73520700 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@tata123: Un loc de rai din județul Argeș! Pozele sunt minunate, frumoasă este Mănăstirea Robaia și primăvara și mereu... Mușcatele sunt înmugurite.....
Mulțumesc că mi-ai adus iar aminte!
Rog așteptați...
@tata123:
Este f. frumoasă și Mânăstirea și zona în care este așezată. Cred că este o oază de liniște și reculegere, cel puțin asta îmi sugerează curtea îngrijită și plină de flori, precum și chiliile Stăreției, cu pridvoarele și florile ei. Verdele ce o înconjoară nu face decât să întregească senzația de frumusețe cromatică a întregului așezământ!
Felicitări, am votat cu drag!
Chiar dacă nu voi ajunge prea curând aici (din motive obiective) remarc frumusețea locului, a liniștii care invită la introspecție și reculegere pe liberii cugetători și la rugă pe credincioși. După părerea mea, turismul cultural și istoric în spațiul religios nu trebuie să submineze pe cel religios, infiderent de ceea ce credem (sau nu). Am ajuns la concluzia că credința este o parte intrinsecă a omenirii și numai prin mijloace achiziționate o putem vedea și altfel. De aceea trebuie ajutat în descoperirea acestor minunății din spațiul religios și cei mai credincioși oameni, descriindd ceea ce-i interesează, infiderent de poziția noastră.
În privința mănăstirii, nu știu de ce, dar culoarea și aspectul pereților laterali îmi aduc aminte de unele mănăstiri din Moldova (Putna, Agapia), la fel și turnul clopotniță cu trecere boltită. Lipsa oricărei turle de pe acoperișul bisericii mi-a sărit imediat în ochelari, amintindu-mi de biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuți (ar fi cea mai veche biserică zidită din Moldova, sec. al XIV-lea).
În privința articolului remarc cursivitatea, corectitudinea, grija pentru detalii (text și imagine), într-un cuvânt, frumusețea scrisului. A intrat atat de mult in proasta obisnuinta scrierea only în English Keyboard, dar noi (încă) vorbim cu diacritice...
@Lucien:
Mă bucur că mai sunt colegi care apreciază
cursivitatea, corectitudinea, grija pentru detalii (text și imagine), într-un cuvânt, frumusețea scrisului.
Și eu am observat că @tata123 este unul dintre colegii de pe AFA care are o exprimare frumoasă și care ține cont de regulile ortografice. De aceea citesc mereu articolele lui.
Felicitări pentru ecoul Dvs-tră!
Și totuși, din lista celor pictate de Pârvu Mutu, lipsește o biserică. Din cimitirul Scorțeni, Prahova. Musai, un drum până acolo!
Să înțeleg că el era Pafnutie?
Atâtea felicitări (din partea mea)... încât, una în plus nu mai contează!
@mprofeanu: Așa cum am precizat la începutul articolului, am urmat promisiunea făcută în ecoul din toamnă - am revenit la Robaia. În orice anotimp zona e mirifică; pe GoogleMaps sunt postate câteva fotografii aeriene captate cu drone în iarnă - superbe. Mulțumesc.
@doinafil: Mulțumesc pentru cuvintele frumoase; încerc să compun articole utile și plăcute, dacă reușesc? - numărul de vizualizări este un element important de măsură.
@Lucien: Mulțumesc pentru ecou și aprecieri. Biserica mănăstirii Robaia a avut la un moment dat și o turlă falsă din lemn pe naos, construită la jumătatea secolului al XIX-lea (s-a renunțat la ea în timpul restaurărilor ulterioare). Există într-adevăr oarece asemănări cu bisericile din Nordul țării.
În ceea ce privește tipurile de turism religios, nu am susținut niciodată că turismul cultural și istoric în spațiul religios trebuie să excludă manifestările spirituale. Nicidecum, de cele mai multe ori turiștii intrați într-un lăcaș de cult sunt impresionați de cele văzute/auzite acolo și se închină la icoane, aprind o lumânare - devin „pelerini”. Într-adevăr majoritatea materialelor publicate de mine pe AFA se axează mai ales pe prezentarea valorii istorice, culturale și artistice a lăcașurilor de cult, fără a insista pe partea spirituală pe care fiecare o descoperă în felul său. Până la urmă turismul religios reprezintă o combinație continuă între sacru și profan.
Aprecierile sunt peste măsură, încerc să public texte utile, inedite, corecte - nu am pretenția că sunt perfecte, mai se strecoară uneori greșeli. Acesta este stilul meu...
@mihaelavoicu: Sper că semnalarea perioadică a unor frumoase mănăstiri să aducă în fața utilizatorilor mai noi sau mai vechi, mai mult „plimbați” prin țară ori mai puțin, importante valori culturale, spirituale și istorice românești. În aceeași măsură trebuie să ne îndreptăm atenția către zone natural deosebite, monumente istorice, conace și palate, muzee și statui, legend și fapte. Muțumesc din nou pentru aprecieri.
P. S. Zugravul Pârvu Mutu a devenit un „Pafnutie”, urcat la cer în schitul Robaia, lăsând moștenire picturi murale în zeci de biserici.
@tata123: Toate astea intră în patrimoniul cultural național. Nu are importanță că un anume obiectiv se repetă, în sensul că este tratat de mai mulți ușeri. Mai bine de 5 ori, decât deloc.
2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural. Sloganul este: Patrimoniul nostru, la confluența dintre trecut și viitor.
Îi spuneam Webmasterului, că saitul AFA cuprinde multe obiective scoase la lumină de useri precum Tata123 și mulți alții, obiective rătăcite care pe unde, despre care, poate nici cei de la Patrimoniu nu știu.
Ideea era că, atât timp cât Patrimoniul îmbracă și forma digitală, cu mențiunea expresă: texte (obiceiuri, tradiții) imagini (Monumente, clădiri, opere de artă, articole vestimentare, situri istorice etc.) materiale video, înregistrări, gândindu-mă la frumusețile ascunse pe care le pui în lumină, cred că poate încerca o relație cu Institutul Național al Patrimoniului. Ar fi un succes pentru AFA, chiar meritat.
Scobește și adu la lumină minunății ascunde. Merită truda!
@tata123: Întrucât și eu am scris, pe acest site, mai multe articole despre mănăstiri, împărtășesc și sunt cu totul de acord cu ideea exprimată în acest review și anume că aceste impresii ale noastre se referă la:
”"turismul în spațiu religios"
, cu atât mai mult cu cât aceste obiective, sau marea lor majoritate, sunt monumente istorice, incluse în patrimoniul cultural național. Ca de obicei o bună prezentare și o invitație de a vizita zona.
@tata123: Fiind argeseanca ma bucur ca a aparut un articol frumos despre manastirea Robaia, în drum spre casa mea de vacanta ma abat din drum si mai trec prin zona. Un mic amanunt: e vorba de centrul comunei Musetesti, cum vii de la Curtea-de-Arges indicatorul arata sa o iei spre stânga- pâna în caminul cultural. Se ajunge la o mica bifurcatie si se face dreapta apoi se urmareste drumul.
Asfaltul a fost cârpit anul trecut dar din pacate fara a fi prelungit pâna la manastire.
Votat cu placere.
Foarte bun articol, ca de altfel multe avand semnatar pe Tata123. Relativ la fuziunea dintre istorie, arta si religie intr-un lacas de cult am observat un aspect: vin adesea grupuri de turisti inarmati cu aparate photo sa surprinda totul, entuziasmati spre galagiosi. Le-am observat atitudinea si cand ies din biserica: sunt linistiti, vorbesc cu grija poate chiar smerenie, au chipurile luminate, au o stare de bine, semn ca divinitatea ii primeste pe toti cu bratele deschise indiferent daca ei cauta religie, istorie sau arta.
@Mitica49: Mănăstirile se vor afla mereu pe lista noastră de călătorii, fie în România, fie în afara granițelor. Mulțumesc pentru lectură și ecou.
@Yolanda: Este o zonă mirifică și am încercat să fac abstracție (cât am putut) de calitatea drumurilor. Mulțumesc pentru aprecieri.
@Hyunda-I: Într-adevăr de multe ori un monument religios relaxează pe vizitatorii veniți ca turiști și îî transformă (fie și pentru doar 10 minute) în pelerini. Mănăstirile vechi sunt monumente de valoare spirituală, istorică și culturală și trebuie să le apreciem ca atare. Mulțumesc!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2020 Robaia - cadru feeric — scris în 05.07.20 de Mari-a din RM VALCEA - RECOMANDĂ
- Nov.2016 Mănăstirea Robaia un loc deosebit din zona Brădetu de Argeș — scris în 06.11.16 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Tainele mânăstirii Robaia — scris în 01.09.16 de Ioana x din BUCUREşTI
- Aug.2010 Mănăstirea Robaia (județul Argeș) — scris în 28.10.10 de mariana.olaru din PITEşTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată