GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Manastirea Dealu, principala necropolă a domnitorilor munteni
După ce am părăsit mănăstirea Viforâta, în apropiere de ea urcând în serpentine pe Dealul Voievozilor am ajuns la mănăstirea Dealu. Pe şosea, înainte de a ajunge la mănăstire am întâlnit un monument ridicat în cinstea ofiţerilor, profesorilor şi elevilor de la liceul militar N. Filipescu care au căzut pe câmpul de luptă în primul război mondial. Liceul a funcţionat aici între anii 1912-1940 după care care s-a mutat la Breaza în urma cutremurului devastator din 1940.
Lângă monument pe un panou scrie că la mănăstirea Dealu odihneşte capul lui Mihai Viteazul şi tot acolo călugărul Macarie a tipărit prima carte in spaţiul românesc.
Înainte de a intra în mănăstire în faţa turnului clopotniţă este o statuie mare, bust a lui Mihai Viteazul. Curtea mănstirii este mărginită de chilii în care într-un corp se află un interesant muzeu, locul unde a fost amplasată prima tiparniţă a ieromonahului Macarie şi un paraclis. În curte se află şi monumentul lui Macarie, o stauie ecvestră a lui Mihai viteazul înconjurat de oşteni şi bustul patriarhului Justinian Marina
Mănăstirea Dealu este unul din cele mai vechi şi importante lăcaşe de cult din ţara noastră. Prima atestare documentară a fost făcută în 1431 în care scrie că domnitorul Alexandru Aldea a dăruit mănăstirii Dealu două sate. Probabil că mănăstirea exista din timpul lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) care ar fi ridicat-o, aşa cum se obişnuia pe ruinele alei bisericuţe. Vladislav al II-lea pomeneşte în 1451 de mănăstirea Dealu.
Scurt istoric
-în1501, Mănăstirea Dealu a fost ctitorită de Radu cel Mare care a început în 1499 construirea unei biserici de cărămidă şi piatră cu hramul Sf. Nicolae şi care a fost târnosită în 1501.
-în perioada 1508-1510 a fost terminată de Vladut Voievod
-in 1508 călugărulMacarie a instalat prima tiparniţă şi a tipărit prima carte în Tara Românească, un Liturghier
-în perioada 1512-1521 Neagoe Basarab a terminat construcţia care a servit ca model pentru biserica de la Curtea de Arges.
-în 1598 Mihai Viteazul a depus jurământul de supunere în faţa trimişilor impăratului Rudolf al II-lea.
-în 1601 paharnicul Turturea aduce capul lui MihaiViteazul ucis pe Câmpia Turzii. Capul domnitorului care a realizat prima dată unirea celor trei ţări românesti a fost înmormântat la Mănăstirea Dealu lângă osemintele tatălui său Pătrașcu cel Bun de boierul Radu Buzescu.
- în iarna anului 1610, trupele lui Gabriel Bathory au atacat biserica, au furat şi au devalizat-o, în 1632 Matei Basarab a reparat-o după vandalizarea lui Bthory.
-in 1644 Matei Basarab aduce la Dealu tiparniţa de la Govora.
- în 1689 mănăstirea a fost jefuită de trupele habsburgice ale contelui Donat von Heitersheim
-in anul 1713, domnitorul Constantin Brâncoveanu a refăcut acoperişul distrus al bisericii şi a repictat-o.
-în 1843-1848 în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu ca urmare a distrugerilor provocate de cutremurele din 1802 şi 1838 s-au efectuat ample lucrări de refacere şi consolidare. A fost refăcut turnul clopotniței, devenit turnul lui Bibescu.
-în perioada 1954-1959, ca urmare a cutremuruluidevastator din 1940, sub patriarhul Justinian Marina s-a făcut ultima mare renovare a clădirilor mănăstirii
-în 1985 biserica a fost repictată de arhimandritul Sofian Boghiu.
-în anul 2001, la împlinirea a 500 de ani de la atestarea mănăstirii Dealu, a avut loc cu concursul Arhiepiscopului Târgoviştei Înaltpreasfinţitul Părinte Nifon, o ceremonie la care au participat M. S. Regele Mihai I, Ion Iliescu şi fostul şef de stat Emil Constantinescu.
-în perioada anilor 2000-2016, la iniţiativa Mitropolitului Nifon, a fost consolidat şi restaurat întregul ansamblu architectonic. La ora actuală mănăstirea Dealu cuprinde: biserica Sf. Nicolae, paraclisul, muzeul, spaţiul în care a fost prima tipatniţă, chiliile, turnul clopotniţa şi anexele administrative
-în 2016 s-a inaugurat în curtea mănăstirii Dealu bustul ieromonahului Macarie, acesta fiind o donaţie a statului Muntenegru. În curte mai există un bust al ieromonahului Macarie şi o statuie ecvestră a lui Mihai Viteatul înconjurat de oşteni.
Biserica Sf. Nicolae
Este singura clădire din mănăstire care s-a păstrat în forma originală. Are planul triconic iar lungimea ei este apropiată de a înălţimii. Are trei turle dintre care cea principală este aşezată pe naos iar celelalte pe pronaos. Faţada este placată cu piatră în două registre arcuite, despărţite printr-un brău de mijloc caracteristic bisericilor construite în sec XVI.
În pronaos se găsesc în dreapta sarcofagele lui Mihai Viteazul (racla cu capul lui) şi în stânga cel al Radu cel Mare, ctitor al mănăstirii. Sarcofagele din marmură au fost executate de sculptorul Frederic Storck între 1912 și 1913.
Interiorul bisericii a fost pictat prima dată în anii 1514-1515 de zugravul Dobromir din Târgoviște. Pe pereţii bisericii sunt pictate scene biblice şi portrete de sfinţi. În urma repetatelor distrugeri pictura a fost refăcută de mai multe ori, ultima dată de arhimandritul Sofianu Boghiu în 1985. În biserică se află icoana Sf. Ierarh Nicolae - patronul bisericii, precum și fragmente din moaștele unor sfinți.
Necropola mănăstirii Dealu
Ctitorul mănăstirii Radu cel Mare a decis ca mănăstirea Dealu să fie loc de veci al moşilor şi urmaşilor săi. Aici se află morminteledomnitorilor:
Vlad Dracu (1431-1435), fiul lui Mircea cel Bătrân
Vladislav al II-lea (1447-1456) ucis de Vlad Tepeş
Radu cel Mare (1495-1508), ctitorul mănăstirii, fiul lui Vlad Călugăru
Vlad cel Tânăr (1510-1512), fiul lui Vlad Călugăru, fratele lui Radu cel Mare,
Bădica Radu Voievod (1517-1520), fiul nelegitim al domnitorului Radu cel Mare.
Vlad Înecatul (1530-1532) fiul lui Vlad cel Tânăr
Pătrascu Vodă (1554-1557) fiul lui Radu Paisie, nepotul lui Radu Voievod și posibil tatăl lui Mihai Viteazul
Mihai Viteazul (capul său) 1593-1601
Mihail Movilă, fugit din Moldova unde a domnit în 1607
Înafară de aceştia în necropolă mai sunt morminte ale doamnelor şi altor rude de domnitori.
Muzeul
În 2014 s-a redeschis muzeul mănăstirii reamenajat. O călugăriţă bine pregătită ne-a arătat şi vorbit despre exponatele prezentate. La intrarea în muzeu am văzut o icoană ferecată în argint a Sf. Nicolae realizată în timpul domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). Am remarcat o cruce dăruită mănăstirii de Matei Basarab şi doamna Elina, o tiparniţă copie a celeia pe care ieromonahul Macarie a editat în slavonă primele cărţi în Tara Românească, scrisoarea autografă a lui Mihai Viteazul semnată de el şi expresia ˝asta-i pohta ce am pohtit˝ în care-şi exprima dorinţa de a uni cele trei provincii româneşti, foarte multe panouri cu înscrisuri, fotografii ale unor pietre tombale, docuente originale cu înscrisuri din anii 1500, ferecături de cărți bisericești artistic executate, primele tiparituri de liturghiare casete cu litere metalice, toate demonstrând focarul de cultură pe care l-a reprezentat mănăstirea Dealu.
Tiparniţa
În continuarea muzeului înainte de a ajunge la paraclis, pe acelaş palier am vizitat o terasă cu coloane care, de la înălţimea dealului Voievozilor ne-a oferit o privelişte superbă asupra Târgoviştei. Aici, conform inscripţiei de pe perete a fost locul în care ieromonahul Macarie a tipărit între 1508-1512 primele cărţi în slavonă pe teritoriul ţării noastre
Primele cărţi tipărite în spaţiul românesc
Radu cel Mare, ctitorul mănăstirii Dealu l-a adus aici în 1507 pe călugărul sârb, ieromonahul Macarie şcolit în arta tiparului laVeneţia şi ucenic al Mitropolitului Nifon al Constantinopolului. Domnitorul a înzestrat mănăstirea cu o primă tiparniţă şi astfel ieromonahul Macarie a tipărit primele în Tara Românească primele cărţi în slavonă: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Tetraevangheliarul (1512). Numit Mitropolit al Tării Româneşti, ieromonahul Macarie a părăsit tipografia. Activitatea ei a fost reluată sub Matei Basarab care a deschis o tipografie domnească unde în 1644 s-au tipărit primele cărţi în limba română cu litere chirilice:Cazania şi Evanghelia invăţătoare
Paraclisul
Este o biserică nouă construită în 1958 şi amplasată în partea de sud a chiliilor în prelungirea muzeului. Iconostasul a fost executat la mănăstirea Plumbuita şi pictat Iosif Kerber. Restul bisericii a fost pictat abia după 1975 de pictorul sucevean Ion Grigore, lucrările încheiindu-se în 1989.
Vizita la mănăstirea Dealu s-a încheiat, lăsându-mi sufletul încărcat de emoţia revederii acestui lăcaş, mărturie a nivelului de cunoştinţe şi preocupări ale domnitorilor, clericilor şi populaţiei care a trăit aici în urmă cu sute de ani cât şi a profundei lor credinţe. După ce vedem asemenea lăcaşuri să ne schimbăm impresia că noi, din epoca IT şi a inteligeţei arificiale suntem buricul pământului. Dimpotrivă, gândirea, simţul artistic, cultura, credinţa au amprentat generaţii cu sute de ani în urmă pe care mulţi dintre noi îi credeam troglodiţi.
PENTRU CEI CARE VIZUALIZAŢI ACEST REVIEW, chiar şi pe oblic, rog aruncaţi o privire pe poze care vă vor sugera să vedeţi mănăstirea Dealu aflată la 86 km de Bucureşti pe DN7 şi DN71. Cum mănăstirea Viforită e în acelaş sat v-o recomand în acceaşi măsură şi în jumătate de zi aveţi ce vedea şi vă restabiliţi mândria că sunteţi roman.
Nu pot încheia decât cu citatul valabil pentru timpurile noastre ˝quo vadis Domine? ˝
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Aplasată pe un deal subcarpatic în aproperea oraşului Târgovişte, mănăstirea Dealu este cea mai mare necropolă din Tara Românească, principalul mormânt conţinând capul lui Mihai Viteazul
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Este un loc de reculegere dar şi reamintirea istoriei noastre şi culturii datorită primelors-A cărţi scrise în limba română.
Trimis de Michi in 29.08.23 15:08:18
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÂRGOVIȘTE [DB].
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 44.95868300 N, 25.48181200 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Dec.2022 Mănăstirea Dealu - idei de weekend — scris în 09.12.22 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 La Mănăstirea Dealu — scris în 12.12.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Superba Manastire Dealu — scris în 03.05.18 de iulian68 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Mănăstirea Dealu - file autentice de istorie și de spiritualitate românească — scris în 01.10.16 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Mar.2016 File de istorie - Manastirea Dealu — scris în 10.08.16 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2010 Manastirea Dealu - istoria capului voievodului Mihai Viteazul — scris în 09.07.10 de ms65 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2008 Manastirea Dealu / Locul unde se afla ingropat capul Domnitorului Tarii Romanesti Mihai Viteazul — scris în 01.02.10 de mirelutza din PITEşTI - RECOMANDĂ