Descoperă zona Moroeni la început de primăvară

TIPĂREȘTE

Weekendul petrecut la început de aprilie la Ferma Club 5* din Moroeni (vezi impresii) nu a fost o păcăleală, ci o perioadă de relaxare și de admirare a peisajelor naturale care împânzesc acest areal geografic. Timp de două zile am vizitat o mică parte a zonei deluroase de la poalele Bucegilor, din puctul Moroeni pornind multe trasee turistice montane.

Moroeni – scurt istoric. Așezarea umană este așezată pe ambele maluri ale râului Ialomița, în partea nordică a județului Dâmbovița. Deși arheologic s-au desoperit urme ale unor sate geto-dacice, dovezi scrise apar la sfârșitul secolului al XVIII-lea și, mai ales, în secolul al XIX-lea. Marele Dicționar Geografic al României ne informează că pe la 1900 în cele trei cătune trăiau peste 1000 de oameni care se ocupau cu precădere de creșterea animalelor (oi, capre, vaci, boi, cai, porci). Drept rezultat al acestei activități locuitorii confecționau țesături de lână, prelucrate în pive și dârste. Se exploata lemnul (existau 5 fierăstraie de tăiat scânduri), se extrăgeau pentru consum ocal var, piatră și cărbune. Localnicii povestesc că numele așezării ar proveni de la românii transilvăneni sosiți de peste Carpați, îndrăgiți de fetele din Țara Românească și numiți de ele „muroieni” – români de peste munți. Acest apelativ s-a transformat și a fost preluat de satul unde s-au așezat frumoșii de peste munți – legenda e legendă!

Casa memorială Ciorănescu. O clădire impozantă, cu două etaje și terase generoase, ne atrage atenția în Localitatea Moroeni, pe partea dreaptă a șoselei. Muzeul memorial dedicat familiei de cărturari Ciorănescu aparține de Muzeul Literaturii Române și este găzduit în casa construită la începutul secolului al XX-lea de Ion Ciorănescu. Familia își trage rădăcinile din Transilvania, primul Cioran (Gheorghe) trecând munții în prima jumătate a secolului al XIX-lea și stabilindu-se la Moroeni. Dascălul Ion Ciorănescu a fost un cunoscut autor de manuale pentru învățământul primar și întemeiator al primei școli pentru hipo-acuzici din România. Descendenții săi au devenit oameni culți care au avut un cuvânt de spus în diferite domenii: Ion (poet), Nicolae (matematician, membru al Academiei de Științe din România), Ecaterina (licențiată în chimie, director al unor instituții cunoscute, profesor la institutul Politehnic), Alexandru (director al Teatrului Municipal din București, profesor de literatură franceză în Spania, membru de onoare al Academiei Române), George (doctor în drept și licențiat în filosofie, scriitor, promotor al ideii integrării și construcției europene) (romlit.ro/de_neamul_ciornetilor). Muzeul a fost redeschis în anul 2010, după ce ani de zile în clădire își avea sediul Primăria localității; tot aici este găzduită și biblioteca comunei. În muzeu se pot vedea obiecte și mobilier ce au aparținut familiei Ciorănescu, cărți și manuscrise ale lui Alexandru și George Ciorănescu. Un lacăt mare trona pe ușa de la intrare, pânzele de păianjen mi-au sugerat faptul că acea ușă nu a fost deschisă de mult timp. Informații despre muzeu găsiți în acest articol: adevarul.ro/locale/targov ... 673c/index.html dar și în articolul postat de @ela7 (vezi impresii).

Moroeni – alte obiective. Dacă vă plimbați puțin prin această așezare veți observa câteva locuințe vechi, de început de secol al XX-lea, marcate cu tăblițe de monument istoric de importanță locală. Sunt interesante pridvoarele ori balcoanele, unele din lemn cu ornamente traforate, altele sprijinite pe stâlpi de zidărie și arcade treflate. Pe malul drept al râului Ialomița am observat clădirile fostei ferme din Moroeni, dar și o construcție sub forma unei remize auto cu uși mari (nu îi cunosc destinația, dar părea a fi un stil arhitectural mai vechi). Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, aflată chiar lângă muzeul memorial, a fost construită în anii 40 din piatră cioplită exploatată din zona Moroeni. Deasupra văii Ialomiței veghează Sanatoriul Moroeni, monument istoric construit în 1938 după un model elvețian (youtube). Sute de camere împărțite în trei corpuri, toate având acces la un balcon sau terasă, găzduiau la 1000m altitudine sute de bolnavi TBC. Acum clădirile sunt în stare deplorabilă (youtube). Prin Moroeni trece și linia ferată îngustă ce leagă cariera de calcar cu fabrica de ciment din Fieni. Mocănița industrială își face loc chiar pe lângă locuințele oamenilor din localitate. Tot în Moroeni, timp de câteva minute ne-am legănat pe o lungă punte suspendată care traversează albia râului Ialomița. La un moment dat ne atrage atenția Școala Moroeni (sat Lunca), construită în 1910 la inițiativa învățătorului Ion Ciorănescu, utilizându-se material pietros din zonă. În fața școlii este amplasat un monument închinat eroilor din Primul Război Mondial.

Cota 1000. Urmând panglica șerpuită a DN 71 către Sinaia traversăm localitatea Glod, populată de o comunitate de rromi care se ocupă în principal cu comercializarea de piatră și împletituri din răchită (un ong a încercat la un moment dat organizarea unei piețe en-gross de piatră în această așezare – fără rezultat), și intrăm într-o zonă împădurită, cu serpentine în urcare. Într-o poiană plată întâlnim Pensiunea Valea Șipotului, care oferă program de echitație – câțiva copii mergeau călare pe niște cai superbi. Deja suntem în Parcul Natural Bucegi, oprim pe o mică platformă la marginea șoselei în apropierea unităților de cazare de la cota 1000. Pădurea s-a retras lăsând loc unei poieni largi prilej de a admira crestele montane pe care dăinuie încă zăpada. Hotelul Cota 1000 și Hanul cu Urși ocupă o poziție privilegiată în această zonă, alături de pensiunea Lin Cota 1000.

Mănăstirea Înălțarea Domnului. La doar 800 de metri de cota 1000 pe un drum pietruit ce se desprinde din șoseaua națională, semnalizată ca atare, se află o mică mănăstire (manastiriortodoxe.ro/inde ... ambovita&id=123). Noi am lăsat autoturismul imediat la ieșirea din DN și am parcurs pe jos cei 400-500 m până la lăcașul de cult, am dorit să respirăm aer curat și să auzim sunetul pădurii. Legenda coboară data întemeierii unui mic schit pe aceste meleaguri până la Basarab I; practic în 1997 se ridică biserica cu hramul principal „Înălțarea Domnului”, iar în 2010 se finalizează corpul de chilii în stil brâncovenesc. La întoarcere un autocar plin cu copii urca pe acel drum pietruit către mănăstire.

Tabăra Căprioara. Aproape de ieșirea din satul Moroeni spre Sinaia se desprinde DJ 714A către Valea Brateiului (despre un picnic în această zonă a scris @Dan&Ema un material scurt – vezi impresii). Intrăm pe valea străjuită de culmi submontane, pe fundul căreia își croiește drum apa Ialomiței. Pe lângă casele de vacanță vedem câteva pensiuni și un indicator către Păstrăvăria Moroeni. Puțin mai încolo alt indicator ne îndeamnă să urcăm 150 m până la Mănăstirea „Sf. Ioan Iacob Hozevitul”, un lăcaș creștin-ortodox de rit vechi, ridicat începând cu anul 1997. La câteva sute de metri mai încolose află o fabrică de îmbuteliere apă minerală naturală necarbogazoasă și instalații imense legate de exploatarea calcarului; o bandă transportoare traversează de câteva ori șoseaua; basculante trec întruna către carieră. Depășim Complexul hotelier Gâlma și ajungem după câteva opriri pentru fotografii pe malul râului în curtea taberei Căprioara. Nu putem să ne îndepărtăm prea mult de autoturism deoarece vreo câțiva câini încep să latre de pe terasa unei clădiri. Observăm că o parte din clădiri arată bine, iar câteva sunt încuiate, nefolosite de ani de zile. În amonte se mai află două tabere: Cerbul și Vânătorul. De asemenea, se poate vedea Hidrocentrala Dobrești – construită între 1928-1930, ale cărei patru turbine Pelton funcționează și azi. Hidrocentrala Dobrești alimenta cu energie electrică Bucureștiul prin linii care ajungeau la stația Grozăvești (energynomics.ro/ro/opinii ... rale-de-istorie).

Alte trasee montane. Din preajma localității Moroeni se poate porni pe mai multe trasee montane în Parcul Național Bucegi. Cel mai accesibil acces auto către Platoul Bucegilor a devenit în ultimii ani șoseaua numită Transbucegi. Diverse trasee ne conduc către locuri de vis, peisaje învăluite într-o cromatică ce se schimbă în funcție de anotimp, panorame nemaipomenite, monumente ale naturii: lacul Scropoasa și lacul Bolboci, Cascada 7 Izvoare, Cheile Orzei, Cheile Zănoagei, Cheile Tătaru și Coteanu, Turbăria Lăptici, Peștera Ialomiței și Mănăstirea Peștera Ialomiței etc...

Călătorii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 5504 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI