Biserica Sf. Treime, necropolă a familiei Golescu

TIPĂREȘTE

- urmare de aici-

După ce am vizitat conacul Golescu ne-am îndreptat spre maşină cu gândul de a merge până în Piteşti 10 km, unde ne gândeam să mâncăm. Chiar peste drum de intrarea în conac ne-au atras atenţia nişte ziduri fortificate şi un turn clopotnită în spatele căruia era o biserică de piatră de formă lunguiaţă. Apropiindu-ne am citit că e biserica Sf. Treime, monument istoric, construită în 1646 în aceeaşi perioadă cu conacul Goleşti. Nu puteam rata ocazia s-o vedem. Revenită acasă şi citind ce s-a scris despre Complexul Muzeal Goleşti, niciunul din cele 14 reviewuri postate nu ii este dedicat. Probabil că userii au fost absorbiţi atât de conac dar mai ales de Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii care le-a luat ceva timp să-l viziteze. Doar Aurici ar fi vrut s-o vadă dar după ce şi-a terminat vizita la conac, a găsit-o închisă. Noi am avut noroc. Mi-ar fi părut rău să nu vizitez necropola Goleştilor, un monument care s-a dovedit a fi de excepţie.

Istoric

A fost ridicată la ordinul vistiernicului lui Matei Basarab Stroe Leordeanu, soţul Vişei din Goleşti în anul 1646. Constructor a fost meşterul Stoica, acelaş care a ridicat şi conacul. Ca stil architectonic este o îmbinare a arhitecturii prebrâncoveneşti, cu stiluri munteneşti, moldoveneşti, turceşti, armeneşti dar se vede şi rafinamentul Renaşterii europene. Este o bijuterie a Evului Mediu în ţara noastră, fiind o capodoperă a arhitecturii prebrâncoveneşti. În perioada brâncovenească i s-a adaugat un foişor deasupra porţii de intrare. Având hramul Sf. Treime, destinaţia iniţială a fost de paraclis al conacului dar ulterior a devenit necropola familiei Golescu.

În pronaos sunt înmormântaţi:

-Iordache (d. 1848) frate a lui Dinicu Golescu, ctitor alături de Gh. Lazăr a Scolii de la Sf. Sava.

-Dinicu Golescu, (d. 1830) cărturar, iluminist, promotor al învăţământului în limba română, tată al fraţilor Goleşti. Dintre aceştia trei sunt înmormântaţi în pronaosul bisericii din Goleşti.

-Stefan, (d. 1874) lider al revoluţiei din 1848, unionist, ministru în mai multe guverne, prim ministru în 1867.

-Nicolae (d. 1877), activist în revoluţia din 1848, semnatar al Proclamaţiei de la Islaz, cofondator al PNL, prim ministru în 1868

-Radu (d. 1882) paşoptist, a fost militar şi a condus rezistenţa în faţa otomanilor pe Dealul Spirii. A căzut prizonier la turci 5 ani dar după eliberare a luptat pentru unirea ţărilor române alături de N. Bălcescu, D. Brătianu, I. Ghika

Al patrulea din fraţii Goleşti, Alexandru poreclit Albu (d. 1873) este înmormântat în parcul conacului Goleşti

Ansamblul bisericii Sf. Treime alături de zidul de incintă şi turnul clopotniţă fac parte din 2015 din Lista monumentelor istorice.

Descriere

Se intră în curtea bisericii printr-o poartă practicată în zidul gros al clopotniţei. Deasupra porţii a fost construit mai târziu un foişor de observaţie în stil brâncovenesc. În curte sunt câteva morminte ale unor eroi din primul Război Mondial. Tot în curte a fost construit mai recent un chioşc de lemn, decorat în interior cu picturi bisericeşti şi în care există o masă pe care se depun pomeni la parastase.

Exteriorul

De formă dreptunghiulară biserica este construită din piatră şi la exterior este decorată cu două rânduri de panouri (primele mai lungi sunt dreptunghiulare iar cele din rândul al doilea sunt ovale de mai mici dimensiuni.) În aceste panouri de piatră se mai păstrează încă pictura care imită cărămizile de piatră, natural mai puţin descifrabilă din cauza trecerii secolelor peste ele. În câteva panouri sunt practicate ferestre mici, insuficiente însă pentru o iluminare a interiorului. În jurul ferestrelor şi a uşii de intrare sunt ancadramente în piatră făcute tot de meşterul Stoica. Semnătura lui se găseşte pe un contra fort al bisericii. Panourile sunt separate printr-un brâu împletit care înconjoară toată lungimea zidurilor. Atât zidul de incintă cât şi arhitectura bisericii ca o fortăreaţă închisă, cu ferestre mici şi patru contraforturi au fost construite astfel (ca şi conacul Goleşti) încât să reziste invaziilor turco-tătare destul de dese în epocă. La marele cutremur din 1802 turla bisericii de peste naos cât si copotniţa de deasupra pronaosului s-au prăbuşit, nu au fost refăcute iar acoperişul original a fost înlocuit cu unul simplu. În exteriorul bisericii figurează inscripţia care atestă ctitorii şi anul construcţiei "această sfâșntăț și dumnezeiască Biserică care iaște în Hramul Sfintei și începătoare de viață Troiță înalțată, făcutu-se-au cu toată cheltuiala robului lui Dumnezeu Jupân Stroe Marele Vistiar și al Jupânesei lui Vișa. Drept aceia, o, Cela ce ești în trei feațe Dumnezeu, osârdia lor primeaște și de munca cea vecinică izbăvește. În zilele lui Matei Voevod Basarab, mesița iunie 25, văleat 7154 (1646) ˝

Interiorul

Deasupra uşii de intrare este o frescă originală păstrată destul de bine, reprezentând Sfânta Treime. Interiorul bisericii are pronaos, naos şi altar. Biserica nu are pridvor ci se intră direct în pronaos printr-o uşă masivă de stejar, bănuiesc că lipsa acestuia era o prevedere care îngreuna intrarea invadatorilor în lăcaş.

În pronaos, în partea stângă este o mică statuie de dată mai recentă pe care este inscripţionat textul ˝ Spre eterna memorie a familiilor Golescu şi Racovitză˝ aceştia din urmă fiind rude cu Goleştii. În spatele acestei statui sunt plăcile funerare ale mormintelor.

Pronaosul este separat de naos printr-un zid gros şi o uşă masivă, probabil tot din motive de siguranţă, impărţire care nu se regăseşte la alte lăcaşuri contemporane. În interior se mai păstrează destul de puţine picturi originale aşa că pe pereţii înegriţi de trecerea vremii şi fumul lumânărilor sunt expuse numai icoane. Iconostasul este făcut din lemn de tisă, decorat cu motive florale care separă între ele icoanele. Uşile împărăteşti sunt sculptate probabil mai târziu în stil brâncovenesc.

Nu sunt specialist în artă dar înafară poate de o consolidare a construcţiei (deşi biserica este solidă ca o cetate), cred că o restaurare în interior ar pierde farmecul acestei biserici. Vizitând-o faci un arc peste timp şi te întorci cu aproape patru secole în urmă, atunci când vremurile erau nesigure şi bisericile arătau ca adevărate cetăţi rezistente în faţa invadatorilor.

Amplasată peste drum de Muzeul Golescu (curtea şi conacul), biserica cu destinaţia iniţială de paraclis a devenit necropola familiei Golescu.

Privind biserica la exterior dar şi intrând în ea, descoperi fără retuşuri şi restaurări, arhitectura şi înveşmântarea unei biserici din prima jumătate a sec. XVII

---

VIZUALIZĂRI: 847 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI