Biserica Drăgănescu, Capela Sixtină a României

TIPĂREȘTE

În cursul vieţii am păşit de câteva ori pe urmele lui Arsenie Boca, la Sâmbăta de Sus, la Sinaia, la Prislop. Ceeace puţini ştiu dar eu am văzut, este că la biserica Elefterie din Bucureşti, deasupra altarului este o icoană pictată de Arsenie Boca în perioada în care era hărţuit de securitate. Transcriu din reviewul postat în sept 2014 la care am ataşat şi poza de deasupra altarului. ˝Timp de 50 de ani biserica a ascuns un secret nedescoperit nici de preoţi, nici de enoriaşi, nici de securistul care a supraveghiat lucrările de pictură. În absida de deasupra altarului este o frescă enormă reprezentând-o pe Fecioara Maria cu Pruncul îmbrăcat în zeghe, puşcăriaş. Această pictură a fost făcută de părintele Arsenie Boca în 1959 după ce fusese alungat de la mănăstirea Prislop şi lucra ca pictor bisericesc secund la frescele bisericii Sf. Elefterie. Autenticitatea provenienţei poate fi probată cu o schiţă în cărbune adoima frescei din biserica Elefterie, găsită în biserica de la Drăgăneşti. Biserica de la Drăgăneşti a fost pictată integral de părintele Arsene Boca. Descoperirea a fost făcută de un tânăr filozof-teolog Valentin Crăciun, pasionat de descifrarea personalităţii complexe a părintelui Arsenie Boca. ˝

Bucureşteni şi nu numai, mergeţi s-o vedeţi la biserica Elefterie cel Nou de vis a vis de Opera Română. Este o minune cum de a scăpat de vicisitudinile vremurilor

Arsenie Boca, scurtă biografie

Înainte de a scrie despre pictura din biserică, pentru cei care nu au citit sau nu cunosc, expun pe scurt câteva elemente biografice din viaţa ieromonahului Arsenie Boca, fără de care ar fi greu de înţeles această capodoperă.

S-a nascut în anul 1910 în Vaţa de Sus jud Hunedoara, într-o familie modestă. Din prima clasă a şcolii primare şi până la absolvirea cursurilor universitare a fost sef de promoţie. Deşi ar fi vrut să fie aviator, din lipsa susţinerii materiale şi datorită atât credinţei cât şi înclinaţiilor sale filozofice s-a înscris în 1929 la Facultatea de Teologie, urmând şi pe cea de Belle Arte cât şi cursuri de medicină cu prof dr. Rainer. În 1939 a fost trimis de mentorul său Mitropolitul Nicolae Bălan la muntele Athos unde a copiat manuscrisele Filocaliei (culegere de învăţături privind ascetismul în viaţa monahală) pe care ulterior le-a publicat în România. În 1940 a devenit monah şi în 1942 a fost numit stareţ la mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus pe care a renovat-o.

După 1945 a început urmărirea sa de securitate şi arestările sub acuzaţia de legionarism sau tăinuire de legionari. A fost arestat în 1945 şi eliberat, fiind găsit nevinovat. În 1948 a fost ridicat pe motiv că a ajutat cu hrană partizanii din munţii Făgăraş. După eliberare a fost mutat la Prislop ca stareţ şi după ce mănăstirea a devenit de maici, ca duhovnic. În 1950 a fost arestat pentru a treia oară şi trimis la Canal, motivul real fiind că atrăgea prea mulţi credincioşi. Eliberarea s-a datorat patriarhului Justinian Marina, care i-a semnalat ministrului Teohari Georgescu pericolul revoltării oamenilor. Au urmat din nou anchete şi arestăriî în 1953,1955,1956 la Timişoara, Jilava şi Oradea. Nefiind dovedit ca legionar în 1959 i s-au înscenat nereguli financiare în urma cărora i s-a interzis să mai poarte haina monahală şi să slujească în altar. A urmat pribegia câştigându-şi existenţa ca pictor bisericesc până în 1968 când s-a pensionat. S-a stabilit în satul Drăgănescu unde a pictat biserica timp de 15 ani, fiind în continuare supravegheat de securitate. Bătrân şi bolnav s-a retras la Sinaia unde a murit în toamna 1989, fiind îngrijit de o măicuţă.

Ca om ˝Era teribil de onest, mulți l-au urât pentru asta. Îți spunea adevărul în față, nu avea ocoliș. Mulți nu l-au înțeles datorită francheții sale extraordinare. Era extrem de precaut cu Sfintele Taine. Dacă te știa păcătos, puteai să faci orice, să-l ameninți cu orice, nu-ți dădea Sfânta Împărtășanie. Nu făcea rabat de la credință” , a scris profesorul Bichir.

A fost îngropat conform dorinţei sale la mănăstirea Prislop

Maica Zamfira, singurul ucenic al părintelui Arsenie Boca, care i-a fost alături 43 de ani

Julieta Constatinescu, studentă la teologie l-a cunoscut pe părintele Arsenie Boca în 1946, când în urma unei decepţii în dragoste a încercat să se sinucidă de trei ori cu medicamente, şi a patra oară tăindu-şi venele. Părintele a salvat-o de fiecare dată. El a mers de câteva ori la fostul ei iubit încercând să-l facă să se întoarcă la femeea care-l iubeste dar acesta a refuzat. Fiindu-i milă de ea a ajutat-o să-și găsească pacea sufletească în credinţă. Julieta s-a făcut călugăriţă cu numele de maica Zamfira. A chemat-o la mănăstirea Prislop unde avea loc o acţiune de reorganizare prin trecerea călugăriţelor greco-catolice la ortodoxism. Datorită credinţei şi calităţilor ei intelectuale a devenit în câţiva ani stareţă sub numele de maica Zamfira. (arhivele securităţii. Opis de documente” , volumul II). Nutrea faţă de părintele Arsenie Boca o recunoştinţă fără margini pentru că a salvat-o de la moarte şi i-a arătat drumul credinţei. În 1951 când părintele a fost arestat de securitate a luptat pentru eliberarea lui, intervenind la Min. Cultelor şi scriindu-i Mitropolitului Justinian Marina cerându-i ajutorul. Toate aceste demersuri au atras atenţia securităţii asupra ei şi a fost pusă sub urmărire. Aşa s-a consemnat că l-a vizitat pe părinte de două ori în anul în care a fost deţinut la Canal, ducându-i haine şi alimente. În 1955 a fost anchetată la Procuratura Timişoara care vroia să afle dacă părintele ştia şi nu denunţase un legionar ascuns. Părintele a fost închis din nou. În anul 1959 când părintelui i se înscenează nereguli financiare cei doi sunt alungaţi din mănăstire şi li se interzice să mai poarte straie bisericeşti. Pleacă împreună în Bucureşti unde vor locui împreună. Ca să aibă din ce trăi Asenie Boca se angajează ca pictor de biserici. Cu toate că securitatea vorbeste de o căsătorie pentru care nu s-a găsit nicio dovadă scrisă (dosar CNSAS), toţi martorii contemporani cu ei spun că a fost prietenie şi nimic altceva. Sutele de file din dosarele securităţii publicate integral de Fl. Bichir, fost membru CNSAS, nu dovedesc relaţia fizică sau căsătoria dintre cei doi. În anul 1968 Arsenie Boca ieşit la pensie a plecat în satul Drăgănescu unde sora maicii Zamfira era soţia preotului paroh Savin Bunescu. Aici a lucrat timp de 15 ani la pictura bisericii săteşti. Maica Zamfira s-a retras la mănăstirea Sinaia. După ce a terminat de pictat biserica din Drăgănescu, bătrân şi bolnav fiind, se retrage şi el la Sinaia unde Maica Zamfira l-a îngrijit până în ultima clipă a vieţii în 1989. A fost înmormântat la mănăstirea Prislop aşa cum şi-a dorit. Maica Zamfira a mai trăit 16 ani până în 2005 ani şi a fost şi ea înmormântată în cimitirul mănăstirii Prislop.

Biserica Drăgănescu

Despre biserica Drăgănescu pe care ieromonahul Arsenie Boca a pictat-o timp de 15 ani auzisem dar nu o văzusem. După ce am vizitat mănăstirile Viforâta şi Dealu din Aninoasa, fiul meu s-a îndreptat cu maşina spre satul Drăgănescu. (coordonate GPS: N44.342148, E 25.885890) aparţinând de oraşul Mihăileşti, jud Giurgiu, la o distanţă de 110 km de mănăstirile vizitate anterior.

Biserica micuţă, albă, amplasată pe malul lacului de acumulare Mihăileşti şi având alături un cimitir a fost ridicată în 1870 după o revărsare a Argeşului care a distrus bisericuţa de lemn de dinainte. Cât timp a fost pictată, paroh a fost părintele Savian Bunescu care a slujit-o din 1937 în 2004.

Încă dela poartă si pe uşa de intrare erau expuse plăcuţe mari pe care scria ˝interzis fotografiatul˝şi ˝interziz filmatul˝. Cu toate că era o oră acceptabilă de vizită biserica era închisă dar de cum am fost văzuţi a apărut un bărbat, ghid? care ne-a lăsat s-o vizităm şi ne-a supravegheat tot timpul să nu încercăm s-o fotografiem. A răspuns monoslabic la întrebările noastre.

Pictura bisericii

De la prima privire am avut în faţă ceva neobişnuit, un˝ceva altfel˝decât picturile bisericeşti pe care le ştiam. Pictura este realizată în tempera, nerezistentă flashurilor aparatelor de fotografiat. Culoarea predominantă este un galben- auriu deschis care oferă pereţilor o luminozitate aparte şi privitorului o emoţie pozitivă. Ca pictor, Boca a fost un neconvențional, cu imaginație și o mare sensibilitate față de lumea în care trăia. Scenele pictate unele sunt moralizatoare, altele luate din viaţa de zi cu zi, altele adevărate profeţii al unor evenimente care s-au întâmplat ulterior.

Unii i-au considerat pictura înafara canoanelor bisericeşti. Arhimandritul Justin Pârvu spunea ˝Drăgănescu este o expresie a artistului. Dar este o greşeală pe care Dumnezeu i-a iertat-o, pentru mulţimea uriaşă a faptelor lui bune din restul vieţii sale. Sunt convins că s-a pocăit de acele picturi, dar n-a mai fost vreme să schimbe ceva” . Pe de altă parte Nichifor Crainic (scriitor teolog) îi elogiază pictura ˝Biserica de la Drăgănescu sugerează lumea feerică de dincolo, iradiază lumina raiului, are darul de a-l apropia pe om de Biserică˝

La intrare în biserică este pictat Sfântul Ioan Botezătorul cu chipul părintelui Arsenie Boca. Dintre cele mai interesante picturi este cea despre omul modern pe care scrie˝ M-am însurat, mi-am rotunjit țarina, mi-am cumpărat milioane de cai putere, caut locuință pe altă planetă, așa că rogu-te să mă ierți, nu pot veni. Nu mai avem această preocupare” . Pe o alta cu obiecte tehnice îngerul pictat de Arsenie Boca spune:˝cu ştiinţa aţi dezlănţuit cataclismul stihiilor asupra voastră. Aşa vă trebuie. Aţi început sfâşitul lumii” . Altă pictură atenţionează "Fărădelegile atrag pedeapsa pe pamânt". În pictura Învierii, făptura care iese din mormânt este luminoasă liniște și pace.

Arsenie Boca a prevestit catastrofa din 11 iunie 2001 pictând două turnuri gemene în flăcări stilizate. Şi-a prevestit moartea pe 28 noiembrie, pictând supliciile Sf. Stefan cel Nou care a fost martirizat şi este pomenit tot pe 28 noiembrie A prefigurat evenimente care se întâmplă acum de ex. terorismul, modificarea genetică, globalizarea mondială, contestarea bisericii lui Hristos. Picta noaptea în linişte rugându-se continuu şi expunându-şi pe pereţii bisericii viziunile. Unii le spun revelaţii divine. Comunicatul Episcopiei meţionează că pictura lui ˝are darul de a-l apropia pe om de Biserică, de a ne lumina, de a ne face să problematizăm și să ne gândim la sensul vieții noastre de creștini”

Biserica de la Draganescu a fost numita de teologi şi critici de artă, “Capela Sixtina a Ortodoxiei Romanesti”

De ce întârzie de peste 30 de ani canonizarea părintelui Arsenie Boca?

Arsenie Boca a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria Bisericii Ortodoxe Române.

Deşi se împlinesc 34 de la moartea sa, este venerat de miloane de ortodoxi fiind numit Sfânt al Ardealului, canonizarea nu numai că întârzie dar are şi oponenţi vehemenţi. Documentaţia completă pentru canonizare a fost înaintată în sept 2019 de Episcopia Devei şi Hunedoarei spre examinare şi decizie Sf. Sinod al BOR. A fost făcută recomandarea fără precedent de reevaluare a documentaţiei scriindu-se: ˝Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe recomandă clericilor și credincioșilor – indiferent dacă susțin canonizarea sau se opun acesteia – să aștepte cu rugăciune și răbdare rezultatul final al subcomisiei sinodale, evitând atât idealizarea excesivă a persoanei părintelui Arsenie Boca, cât și denigrarea lui ˝ (Mesagerul hunedorean 17 aug. 2022) Oponenţi ai canonizării sunt membri ai Sinodului din zona Moldovei și Munteniei.

Părintele Justin Pârvu a considerat pictura părintelui Arsenie Boca o erezie, susţinând că esenţiale pentru Arsenie Boca sunt faptele sale, minunile pe care le săvârşeşte, credinţa sa, nu neapărat pictura religioasă. „Nu pictura de la Drăgănescu, care este cu totul aparte faţă de predania iconografică ortodoxă şi pe care n-o putem include în tradiţia ortodoxă, fiindcă este o artă înscrisă în curentul acesta post-modernist însă Dumnezeu i-a iertat pentru aceste lucruri necanonice, pentru mărimea dragostei lor faţă de El. ” Si unii scriitori specializaţi în religie se împotrivesc. De ex Dan Ciachir ˝Părintele Arsenie Boca nu e eretic dar nici sfânt˝iar Florin Bichir este deadreptul violent. ˝ Părintele Arsenie Boca a murit civil, să spunem așa, într-o garsonieră, semi-paralizat, îngrijit de o maică care, din nefericire, îl turna și la Securitate… l-au îngropat în veșminte monahale, pentru că el mult timp nu a mai fost primit în Biserică, și a fost îngropat ca un monah. La Sinaia, nu-l primeau nici la mănăstire” Florian Bichir în perioada 2012-2018 a fost membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu rang de ministru secretar de stat. El a publicat integral dosarul de securitate al părintelui Arsenie Boca din care nu reiese că a avut legătură cu mişcarea legionară.

Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, preşedintele Comisiei sinodale de canonizare a sfinţilor români, a declarat că părintele Arsenie Boca va fi canonizat ˝când vrea acesta şi Dumnezeu˝ . L-a cunoscut personal şi a spus că a fost un om al lui Dumnezeu, o mare personalitate care a lăsat urme adânci în viaţa spirituală a credincioşilor din întreaga ţară, nu numai din Ardeal.

Indiferent de durata cercetărilor şi momentul când se va lua o decizie, ghidul care mă păzea să nu fortografiez picturile de la biserica Drăgănescu, mi-a spus că pe la mormântul lui de la Prislop au trecut 2 mil. de oameni iar în zilele neaglomerate cozile sunt de peste 1000 de persoane.

Într-o conversaţie între renumitul doctor în neurologie, Dumitru Constantin Dulcan şi celălalt doctor în teologie, Constantin Necula, cei doi au vorbit despre ce reprezintă cu adevărat Arsenie Boca pentru români. ˝Din miliardele de oameni care populează pământul la ora actuală, doar câţiva au aceste haruri, aceste abilităţi de a şti – cum ştia părintele Arsenie Boca – totul despre tine, înainte de a îi spune. De la nume şi istoria personală la ce boli urmează să faci şi sfaturi cum pot fi prevenite. ˝

Mormântul părintelui Arsenie de la Mănăstirea Prislop- Sfântul Ardealului- este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din țară.

Amplasată într-un mic sat de pe marginea lacului de acumulare Mihăileşti, în micuţa biserică devenită Capela Sixtină a României, se află picturile avangardiste şi vizionare ale ieromonahului Arsenie Boca.

Desi este interzis fotografiatul, picturile lui Arsenie Boca îţi lasă o impresie profundă în urma cărora îţi pui întrebări esenţiale despre existenţă şi credintă.

---

VIZUALIZĂRI: 2093 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI