Muzeul Civilizației Populare Tradiționale "ASTRA" - Sibiu

TIPĂREȘTE

În Dumbrava Sibiului am fost pentru prima oară acum mulți ani. M-a dus fratele meu care studiind la Școala Militară "Nicolae Bălcescu" - Sibiu, acum Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"- Sibiu, a căpătat o învoire în oraș cu ocazia venirii mele. Muzeul Tehnicii Populare amenajat în Dumbrava Sibiului se deschisese doar de vreo patru ani, iar la momentul vizitei noastre - prin 1971 - abia se începuse adăugarea de case țărănești alături de atelierele meșteșugărești deja existente.

Dar, nu vreau să povestesc despre ceea ce am văzut atunci și nici despre ceea ce am văzut în vizitele care au urmat de atunci. În câteva rânduri, voi relata despre vizita noastră din acest an. Era septembrie, un început de toamnă frumos și călduros, care încă nu îmbrăcase falnicii arbori din dumbravă în superbele culori ale toamnei.

Terminaserăm vizitele la Cisnădie și la Ciscădiaoara și ne întorceam la Vila Bel Ami din Șelimbăr unde eram cazați.

Aveam trei variante de drum, toate aproximativ egale ca distanță. Părându-ni-se cea mai atractivă, am ales varianta cu DJ 106D și DJ 106A. În afară de faptul că era diferit de cel de dimineață, acest drum - foarte bun - care ne purta printr-o pădure neasemuit de frumoasă, ne oferea și posibilitatea de a poposi în Parcul Natural Dumbrava Sibiului.

Complexul Naţional Muzeal ASTRA - cea mai importantă instituţie etnomuzeală din România, dar și Cârciuma din Bătrâni - un local rustic situat în centrul celui mai mare muzeu al satului românesc, erau importante puncte de interes pentru noi. Puteam trece impasibili mai departe? Cele două porți artistic meșteșugite - Poarta 1, o poartă monumentală lucrată cu migală de meșterii din Mârșa - Sibiu și Poarta 2, o poartă maramureșeană lucrată în 1978 de neîntrecuții meșteri din Șugatag, precum și parcarea mare, bine amenajată și relativ liberă atunci când am fost noi acolo, toate ne îndemnau la popas.

Era o zi de luni, zi în care doar Muzeul în aer liber poate fi vizitat, și mai era și aproape de sfârșitul programului, așa încât doamna de la casa de bilete ne-a invitat să intrăm fără a ne percepe vreo taxă. Dar, pentru că am amintit despre program și taxe, iată câteva detalii!

Program și taxe de vizitare

Programul de vară (mai - septembrie). Muzeul în aer liber - zilnic, orele 08.00-20.00, Expoziția pavilionară - de Miercuri până Duminică, orele 10.00-18.00, Galeriile de artă populară - de Marți până Duminică, orele 10.00-18.00. Programul de funcționare al casieriei este zilnic, între orele 10.00-18.00, ultima intrare fiind la 17.30. Interioarele căsuţelor se pot vizita doar de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00.

Programul de iarnă (octombrie - aprilie), zilnic, orele 09.00-17.00, fără posibilitatea de vizitare a interioarelor căsuţelor.

Taxele de vizitare sunt: 25 lei/persoană - adulți, 12 lei/persoană - pensionari, 7 lei/persoană - elevi și studenți. Grupurile mai mari beneficiază de o reducere. Pentru filmare se percepe o taxă de 200 lei/oră, pentru fotografiere nu am văzut nimic specificat.

Foarte puțin despre trecut

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA, a fost cea care - în 1905, la Sibiu - a pus bazele unui muzeu etnografic românesc, menit a pune în valoare, mai cu seamă după Unirea din 1918, cultura tradiţională din Ardeal şi de peste Carpați. Închis în 1950, muzeul a fost readus la viață în 1963 când Cornel Irimie cu echipa sa a înființat Muzeul Tehnicii Populare, primul exponat adus în Dumbrava Sibiului fiind o moară hidraulică cu aducțiune inferioară. Cei care au vizitat muzeul în aer liber pot confirma că ulterior colecția mulinologică a fost mult îmbogățită, muzeul din Dumbrava Sibiului deținând acum cea mai mare colecție de mori din Europa, 33 la număr, unele vechi de aproape două secole.

Deschis publicului în 1967, patru ani mai târziu Muzeul Tehnicii Populare a început adăugarea pe lângă atelierele meșteșugărești a caselor țărănești. În 1989, pe lângă toate acestea, începe a se dezvolta sectorul monumentelor de utilitate publică și socială. Au fost aduse și remontate aici două biserici și o școală, două hanuri și o cârciumă, două pavilioane de joc, o popicărie și două remize de pompieri, un scrânciob și chiar o "casă de vrăjitoare".

Titulatura Muzeul Civilizației Populare Tradiționale, cea oficială în zilele noastre, datează din 1990.

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale, mai simplu spus Muzeul în aer liber ASTRA, este cel mai mare muzeu de acest fel din România şi unul dintre cele mai întinse din Europa. De pe întreg cuprinsul țării au fost aduse şi reconstruite aici de către specialişti aprox. 400 de case ţărăneşti, edificii rurale autentice şi instalaţii tradiţionale: locuinţe simple, gospodării de meşteşugari, biserici, hanuri, pavilioane, porţi, fântâni, mori (cea mai completă colecţie de mori din lume), ateliere, căruţe, teascuri, cuptoare, etc. Prin intermediul tuturor pieselor populare, arhitectura românească, ocupaţiile străvechi (păstorit, vânătoare, pescuit, agricultură, pomicultură) şi meşteşugurile tradiţionale (olărit, prelucrarea lemnului, minerit, morărit, ţesători, etc...) reflectă esenţa civilizaţiei rurale preindustriale a României şi spiritul creativ al poporului nostru.

Ce putem vizita astăzi

E bine de știut că din întreaga suprafață de 933 ha a Rezervației naturale Dumbrava Sibiului, aflată la limita sud-vestică a orașului, traversată de râul Trinkbach care alimentează trei lacuri antropice în aria protejată, doar 96 ha sunt ocupate de Muzeul în aer liber. Chiar dacă pare puțin comparativ cu întreaga suprafață, a vizita într-o singură zi muzeul este o mare provocare. Muzeul în aer liber este străbătut de nu mai puțin de 10 km de alei de-a lungul cărora se găsesc instalații tehnice, case, biserici, hanuri și toate celelalte. Părerea mea este că o singură vizită, chiar începută la ora deschiderii, nu este suficientă mai ales dacă prinzi o zi în care toate casele se pot vizita și interior. Pentru noi, nu se punea problema vizitării interioarelor pentru că în zilele de luni acest lucru nu este posibil.

Pe Poarta 2 - minunata poartă maramureșeană lucrată în 1978 de meșterii din Șugatag, ne-am angajat pe aleea din stânga. N-am să descriu fiecare exponat în parte pentru că asta mi-ar lua foarte mult timp rezultând un articol prea lung, cu riscul de a plictisi. În afară de asta, las celor care vor ajunge acolo în viitor plăcerea de a descoperi singuri sau de a-și reaminti frumusețea satului tradițional românesc.

Cu un turn mare, alb, primul care ne-a atras atenția a fost Hanul din Tulgheș, transferat la muzeu în 1991. Puțin mai înainte, pe partea dreaptă, se află Cârciuma din Bătrâni, o casă de locuit, cu prăvălie și cârciumă, adusă din satul Bătrâni-Prahova, în 1988. Ne-a plăcut atât de mult atmosfera vechii cârciumi, azi un restaurant rustic bine amenajat, încât am decis ca la finalul vizitei noastre să poposim aici pentru o masă tradițională românească.

Dincolo de un scrânciob tradițional, din lemn, care anima odinioară satele în sărbători, aleea ne poartă printre case spre "Calea minorităților etnice" menită a promova istoria culturală a minorităților etnice de la noi prin reconstrucția, conservarea și restaurarea unor monumente. Atunci când am fost noi acolo, în curs de restaurare era Moara cu cai din Lenauheim - Timiș. "Reconstituită pe baza unor vestigii de instalații descoperite în Lenauheim și Sânpetru Mare, moara transferată la muzeu utilizează piesele originale achiziționate din cele două sate ale câmpiei Banatului, fiind un unicat pe scena instalațiilor tradiționale de măcinat cereale de pe teritoriul actual al României." - informație preluată de pe panoul aflat lângă obiectiv. Ca și alte instalații din muzeu, moara șvăbească va fi funcțională și folosită la demonstrații pentru vizitatori.

Pentru că timpul nostru era destul de limitat, am trecut în pas alert admirând și fotografiind nenumărate case cu acoperiș înalt, din stuf, șindrilă sau paie, Casa de evreu din Săcel-Maramureș, gospodării țărănești cu hambare, grajduri, cu porți înalte și viță de vie umbrind cerdacuri.

Morile sunt foarte bine reprezentate în Muzeul în aer liber. Colecția mulinologică este unică. Cele 33 mori de cereale exemplifică toate tipurile de mori cunoscute în spațiul european și asiatic, excepând morile mareice. Sunt mori de mână, mori cu cai, mori de apă (cu una sau mai multe instalații) și mori de vânt, cea mai mare parte fiind fixe, pe sol, dar și plutitoare pe vase. Au roți orizontale sau verticale (simple, duble sau triple), au aducțiune inferioară, medie sau superioară și au aripile de vânt din scândură sau din pânză. Moara cu roată verticală și admisie superioară din Orșova- Mureș, vopsită într-un albastru ieșit din comun, o alta, asemănătoare, din județul Cluj, dar și moara țărănească a lui Muntean Ioan din Roșcani, din partea stângă a lacului, se alătură mult mai semețelor mori de lângă lac, aduse din diverse colțuri ale țării.

Tot lângă lac, vedem câteva mijloace de transport tradiționale pentru apă și pentru uscat. Podul plutitor pe cablu din Turnu Roșu - Sibiu, căruțe de tot felul, mori plutitoare, cherhanaua din Mahmudia, un ponton lung, o ghețărie și o gospodărie de pescari, sunt alte exponate care suscită interes.

Nelipsite din lumea satului și deci și din Muzeul în aer liber sunt bisericile, troițele și crucile de drum. La Biserica "Sf. Mihail și Gavriil" adusă din satul Bezded - Sălaj, cu vârful ascuțit al turnului, cu prispă de lemn și toacă, precum și la mult mai modesta bisericuță din lemn provenind din satul Dretea - Cluj, se oficiază cununii, botezuri și slujbe în zile cu mari sărbători.

Încheiere

Închei aici cu convingerea că toți cei care vizitează Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului vor dori să se întoarcă. Noi am fost acolo de câteva ori, dar ne-au rămas încă multe de descoperit. Peisajul încântător al pădurii, frumos în orice anotimp, aerul curat, râulețul, lacul, atmosfera de sat autentic românesc, cheamă iar și iar.

Să nu uităm că, în România, Muzeul în aer liber este cel mai mare - ca teritoriu, cel mai bogat - ca patrimoniu și cel mai original - din punct de vedere al concepției tematice. De asemenea, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului se numără printre cele mai reprezentative muzee de acest fel din Europa.

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale "ASTRA" - Sibiu, altfel spus Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, este o Românie rurală în miniatură.

Cei care au la dispoziție 15 minute, sunt invitați la o plimbare prin Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

---

VIZUALIZĂRI: 1547 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI