ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 13.11.2015
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
JUN-2011
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTA MEDIE REZULTATĂ
92.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

La pas prin Drobeta şi împrejurimi

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 9 MIN

Culele mehedințene – monumente uitate

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Minunate exemplare de arhitectură ridicate de boierii români în partea de sud a României, culele m-au atras prin frumusețea lor austeră și poziționarea în relief. Vacanța petrecută pe malul Dunării în 2011 mi-a oferit prilejul de a vizita cele trei cule din județul Mehedinți ce se încăpățânează să reziste timpului. După ce o zi a fost alocată unei călătorii cu trenul pe istorica rută Oravița-Anina (vezi impresii), altă zi a fost dedicată vizitării acestor cule și Mănăstirii Topolnița (vezi impresii), despre care am scris câte un articol deja.

Amplasate în zone înalte, de unde se puteau supraveghea toate căile de acces din zonă, culele au îndeplinit mai multe roluri: de la turn de apărare (așa cum e și sensul cuvântului original), la punct de semnalizare și alertare, la fortificație de refugiu în caz de atac, până la varianta cea mai dezvoltată ce includea și locuința boierului ce o construia. Meleagurile mehedințene, prin relieful lor, ne oferă o multitudine de peisaje încântătoare, ce însoțesc pe călător până la obiectivul vizat.

Localitatea Cerneți. Cel mai lesne se ajunge în această comună mergând pe centura municipiului Drobeta Turnu Severin (E70) până la intersecția cu DJ607A, pe care ne încadrăm pentru circa 1 km până la destinație, după cum ne arată un indicator rutier. Traversăm râul Topolnița și degrabă intrăm în localitatea Cerneți ce ascunde în spate o istorie tumultoasă. Atestat încă din secolul al XVI-lea, târgul a fost mult timp centrul administrativ al Țării Severinului, locul de unde ispravnicul conducea Mehedințiul. Acest lucru a condus la o dezvoltare economică și socială mai alertă, înlesnită și de drumurile comerciale ce treceau Dunărea. Se făcea un comerț intens prin Orșova și Schela Cladovei – se trimiteau lână și porci și se primea în schimb orez, cafea, materiale textile. Totuși călători străini vorbesc în secolul al XIX-lea de „o singură stradă cu prăvălii și mărfuri murdare”, un fel de „oraș-rural”. Aproape de intrarea în sat se află Monumentul lui Tudor Vladimirescu și Casa Satului (ce adăpostește Primăria comunei Șimian, căminul cultural și un muzeu al satului – inaugurat în 2014). Monumentul este constituit dintr-un bloc de piatră pe care este plasată o efigie de bronz cu chipul revoluționarului de la 1821 și mai multe inscripții pe laterale: „Lui Tudor Vladimirescu. Eroul Redeșteptării Naționale. 1821”.

La prima intersecție virăm la stânga (acum au apărut și indicatoare de monumente istorice) și avem de parcurs circa 4 km către cele două cule prezente pe teritoriul satului Cerneți: Cula Tudor Vladimirescu și Cula Nistor.

Cula Tudor Vladimirescu – Cerneți. Până la marginea satului este o șosea betonată, se trece calea ferată și apoi „te lași” în dreapta pe un drum de țară printre dealurile molcome. Mergem prima oară spre dreapta spre casa fortificată, care a adăpostit zeci de ani un muzeu. Din păcate acum muzeul nu mai există, iar starea clădirii era deplorabilă în momentul vizitei noastre. Deși pereții par în ordine, doar tencuiala e căzută, acoperișul de șindrilă era găurit în câteva locuri permițând infiltrarea apei de ploaie și deteriorarea interioarelor. Un lacăt închidea ușa lată de acces în interior. Nu am putut decât să ne învârtim în jurul culei și să admirăm arhitectura acesteia. Cărămida (ce deja se observă în locurile unde a căzut tencuiala) și lemnul sunt principalele materiale de construcție utilizate la ridicarea culei în jurul anilor 1800. Se evidențiază parterul înalt, cu metereze de tragere și ceardacul de la etaj, înconjurat de coloane; singurele elemente de decor sunt panourile pătrate, adâncite, de jur-împrejurul ceardacului. Parterul e ocupat de o pivniță mare; o scară de acces urcă spre camerele de la etaj; printr-un coridor îngust, de lemn, se putea merge spre anexa sanitară („umblătoare” – model observat și la o casă tradițională de la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj – Curtișoara, precum și la Cula Cornoiu). Ferestrele de la etaj au fost mărite cu ocazia restaurărilor, iar cele de la parter create după pierderea funcției de apărare. Tudor Vladimirescu a trecut pe aici ultima dată în ianuarie 1821 (așa cum scrie și pe o plăcuță plasată pe un perete al culei), golind și depozitul de arme creat în această casă fortificată. După uciderea lui Tudor, cula ajunge în proprietatea fam Strâmbeanu, apoi din 1838 la familia Gărdăreanu. În ultimii ani nu s-a mai investit nimic deoarece a apărut un descendent al familiei Gărdăreanu care cere retrocedarea construcției și susține că Tudor Vladimirescu nu a construit acea culă – în 2012 a pierdut procesul. În 2013 cula a fost preluată de administrația publică locală de la Muzeul Regiunii Porțile de Fier cu promisiunea de a fi restaurată/reparată și repusă în circuitul muzeal. Cred că încă nu s-a întâmplat acest lucru deși în jurul frumoasei construcții se desfășoară diferite evenimente (informatiadeseverin.ro/is ... or-vladimirescu).

Cula lui Nistor – Cerneți. Revenind în drumul de pământ, ne întoarcem câteva zeci de metri și urmăm de data aceasta un drumeag în stânga aproape 100 m, moment în care, dintre lanurile de porumb și grâu, apare casa fortificată. Situată pe o coastă de deal, puțin mai sus decât cula lui Tudor Vladimirescu, această construcție este mult mai modestă ca întindere și aspect. Construită de Nistor, căpitan de panduri în oastea ridicată de Vladimirescu, după anul 1821, pe locul altei construcții mai vechi, casa fortificată întrunește câteva condiții pentru a fi trecută în rândul culelor (deși pare mai mult o casă țărănească). Parterul înalt, prevăzut cu metereze pentru arme de foc, ușă mare, masivă, de lemn, ziduri groase de cărămidă, un ceardac deschis la etaj – sunt elemente ce o pot încadra în rândul culelor. Stâlpi sculptați din lemn susțin acoperișul de șindrilă în dreptul ceardacului, mai multe ferestre se află la etaj, unde sunt amplasate camerele de locuit. Din păcate și această casă, amenajată, se pare, în 2009 ca muzeu etnografic local nu era deschisă – și nici nu era afișat nicăieri un număr de telefon de contact sau un program de vizitare. Cu mai mulți ani în urmă apăruse un moștenitor al familiei Nistor ce a cerut retrocedarea casei. Privim câteva minute la locuința fortificată, la fântâna cu roată din apropiere, la peisajele ce se întind spre Dunăre și părăsim locul cu amărăciune în suflet – câte s-ar putea face și nu se fac.

Cula Cuțui – Broșteni. la aproximativ 35 km de Drobeta Turnu Severin și Cerneți se află localitatea Broșteni; șoseaua până acolo, de calitate bună (se lucra pe atunci în câteva puncte), străbate zone pitorești de deal și pădure. Există indicatoare din șosea către monumentul istoric numit Cula Cuțui, după numele proprietarului, căpitanul de panduri Ghiță Cuțui. De altfel familia Cuțui s-a aflat în posesia culei până la venirea comuniștilor. Ghiță și fiul său Constantin Cuțui au ridicat în 1815 locuința fortificată; în 1836 Constantin Cuțui ctitorește biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena”, fiul său Mihalache plătind executarea picturii (în curtea locașului de cult se află mormintele familiei Cuțui). Devastată de trupele germane în Primul Război Mondial, cula este reparată în anii 30 de alți membri ai familiei Cuțui. Cade în ruină după Al Doilea Război Mondial, fiind refăcută abia prin anii 60, înființându-se în clădire un muzeu etnografic. La Cula Cuțui am ajuns de vreo 3 ori în decurs de doi ani, remarcând procesul de restaurare în care a intrat – observabil a fost schimbarea acoperișului. Urmașii familiei Cuțui au reintrat în posesia culei, scopul restaurărilor fiind acela de a crea un teren propice înființării unui muzeu în această clădire-monument și repunerea ei în circuitul turistic.

Cula are o formă dreptunghiulară, impozantă, de dimensiuni mari. Arhitectura seamănă izbitor cu cea a culei lui Tudor Vladimirescu de la Cerneți: ceardac larg la etajul 1, împodobit cu mai multe coloane terminate în arcade trilobate, pe două laturi ale clădirii, ornamente din pătrate încastrate în zid. Clădirea de cărămidă are o pivniță boltită la parter, pe unde se face și accesul, și un etaj unde se află camerele de locuit. Câteva guri de tragere străbat zidul gros de cărămidă; pe partea opusă intrării în pivniță se mai află o ușă mică de acces în clădire. O legendă interesantă stă la baza construcției acestei locuințe fortificate: tânăra soție a căpitanului Ghiță Cuțui este răpită de turcii de pe insula Ada-Kaleh în timpul unei incursiuni de jaf, pandurul fiind nevoit să o răscumpere pe bani mulți; pentru a evita astfel de situații ridică casa fortificată ce o vedem azi la Broșteni. Ne plimbăm în jurul clădirii, în spate se aude murmurul râului Motru, aflat doar la câțiva metri distanță. Sperăm că lucrurile vor merge în direcția bună.

Concluzii. Practic, în afară de arhitectură nu prea avem ce vedea vizitând cele trei cule mehedințene – abia în momentul în care autoritățile locale și proprietarii vor decide să reînființeze muzeele cu caracter istoric local și etnografic în aceste case fortificate ele își vor dezvălui cu adevărat valoarea lor. Ar fi fost frumos să se amenajeze în jurul celor două cule din Cerneți un muzeu al satului mehedințean în aer liber, cu gospodării adunate din tot județul – idee ce a existat dar nu s-a pus în practică. Nu mai sunt foarte multe astfel de construcții în stare bună pe teritoriul românesc. Ele trebuie restaurate și consolidate de urgență, valorificate și repuse în circuitul turistic. În ultimii ani au apărut mai multe cărți despre culele românești, interesante și bine ilustrate, dar și oameni care au tras un semnal de alarmă în ceea ce privește protejarea acestor monumente istorice (observatorulurban.ro/sos- ... in-romania.html). Sunt frumoase, ascund legende interesante, fac parte din patrimoniul istoric național, sunt exemplare rare de arhitectură specială – trebuie salvate.


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 13.11.15 11:55:20
Validat / Publicat: 13.11.15 19:48:01
VIZUALIZĂRI: 2625INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în DROBETA TR SEVERIN.
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Cula lui Tudor Vladimirescu, imagine de ansamblu - Cerneți, Mehedinți.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 32600 PMA (din 35 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

9 ecouri scrise, până acum

mprofeanu [14.11.15 15:32:24] »

@tata123 - Reușite pozele, păcat de culele care fac parte din istoria noastră că nu sunt recondiționate cum ar merita. Câte alte frumuseți avem și sunt lăsate în paragină!

Mihai18 [14.11.15 17:25:47] »

Am văzut toate fotografiile și din când în când, oftam iar acum am puțină amărăciune în suflet. De ce alții „da” și noi „nu”. De ce francezii păstrează și îngrijesc castelele lor, în special cele de pe Valea Loarei iar autoritățile noastre cu atribuții pe această linie nu se sensibilizează. Este deranjant văzând P-15 și P-23 care te îndrumă să mergi spre ce? Spre niște edificii uitate de lume și neîngrijite. Bine că nu este peste tot așa. In vara aceasta am vizitat Muzeul Golești. Nu mai fusesem pe acolo de pe vremea când pe șoselele noastre erau în vogă motocicletele. L-am găsit îngrijit. Eram singurii doi vizitatori (păcat). Am avut noroc cu un ghid, o doamnă care ce ne explica pornea din sufletul ei. De acolo am plecat cu o bună impresie. Mulțumesc @Tata 123 pentru inspirația de a scrie un astfel de review.

tata123 🔱 [15.11.15 11:21:03] »

@mprofeanu - Mulțumesc, de multe ori fotografii bine făcute, din unghiuri potrivite ascund degradarea unor monumente. Sperăm ca în anumite cazuri situația să se schimbe și obiectivele în cauză să prindă din nou viață.

@mihai18 - Mulțumesc - anumite autoritățile locale ce administrează monumente și unii proprietari ce au reintrat în posesia unor obiective cu statut de monument istoric au înțeles importanța restaurării și promovării acestor obiective cu potential turistic și încearcă să aplice măsuri pozitive. Înființarea unor muzee istorico-etnografice, cu caracter local, este soluția cea mai simplă și ușoară de înfăptuit - mai ales că în multe din aceste locuri au existat asemenea muzee. Există exemple pozitive, dar și negative - important este, ca pe termen lung, aceste monumente să nu dispară.

webmaster13 [15.11.15 11:34:31] »

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.

Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)

abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [15.11.15 12:01:28] »

Aș zice că prima condiție ca lucrurile să meargă în direcția bună este clarificarea situației proprietății. De ceva ani încoace, treaba asta s-a cam rezolvat și la noi, așa că nu e de mirare că începem să vedem progrese. Căci pînă nu a fost limpede (definitiv și fără cale de atac) statutul monumentelor istorice, proprietatea lor mai bine zis, nici nu ne-am putut aștepta la mare lucru.

După ce s-a lămurit aspectul ăsta, o idee bună ar fi și să fie clare drepturile și obligațiile proprietarilor, iar regulamentele de urbanism să aibă un statut cvasi-permanent și să fie respectate. Asta ca să nu mai asistăm la demolarea prin neglijare a unor clădiri vechi și înlocuirea lor cu blocuri.

Dar, totuși, prima condiție e proprietatea. Care la noi a început să fie luată în seamă serios numai de vreo 12 - 13 ani.

tata123 🔱 [15.11.15 12:09:50] »

@webmaster13 - Mulțumesc.

@abancor - Corect și adevărat.

mprofeanu [15.11.15 14:05:25] »

@Mihai18 - Ai dreptate Muzeul Golești este bine întreținut. Față de trecut a fost mult dezvoltat cu un muzeu al satului și al viticulturii, cu zonă de agrement cu plimbare cu ponei. Se merită văzut. Sunt grupuri numeroase de tineri care vizitează mai ales în "Școala Altfel".

Mihai18 [15.11.15 22:06:34] »

@mprofeanu - Și eu spun, ai dreptate. Terminasem de vizitat partea din față și dădeam semne că plec. Ghidul a spus, mai avem ceva interesant în spate, muzeul viticulturii. Am mers și m-a impresionat străduița celor care întrețin muzeul pomiculturii și priceperea ghidului. Avem și lucruri bune în România.

tata123 🔱 [30.12.17 17:50:41] »

@all: Cula Cuțui a fost retrocedată moștenitorilor, o doamnă doctor veterinar din Drobeta Turnu-Severin. Aceasta a investit în ultimii ani în restaurarea culei și a organizat un mic muzeu dedicate familiilor boierești Cuțui și Cernătescu (youtube). Dacă apelați din timp pe doamna doctor veți putea vizita interiorul Culei Cuțui din Broșteni. E un progres față de anul 2011...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Mihai18, mprofeanu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0929489135742 sec
ecranul dvs: 1 x 1