ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 03.12.2014
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 03.03.11
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
JUN-2014
DURATA: 1 zile
familie cu copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTA MEDIE REZULTATĂ
97.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Dubrovnik

Incantatorul Dubrovnik

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Orasul -fortareata si candva stat in stat este unul dintre cele mai proeminente statiuni de pe largul coastei Adriaticii!

Dalmatia de Sud se mandreste cu principala atractie turistica a Croatiei, unul dintre cele mai frumoase orase din Europa, denumit adesea ,,perla Adriaticii'', unul dintre putinele orase-stat medieval care si-a respins toti atacatorii si si-a pastrat zidurile intacte, unul dintre cel mai apreciat oras-fortareata recunoscut in intreaga lume, fiind din anul 1979 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Statutul de oras-vedeta tinde sa capteze intreaga atentie turistica a Dalmatiei de Sud, ceea ce este destul de ciudat, intrucat intreaga regiune este bogat reprezentata de frumuseti naturale precum : Korcula (insula vinurilor), Peninsula Peljesac, gradinile de la Trsteno (cu cea mai veche gradina botanica din tara, anul 1502) statiunile Slano (inainte de granita muntenegreana), asezarea Cavtat si fara indoiala, frumoasa insula Mljet cu lacurile sale gemene de smarald, carei potrivit unei legende locale, aici a fost tinut captiv Ulise timp de 7 ani de catre Calipso.

Dalmatia Centrala este separata de Dalmatia Sudica printr-un coridor de autostrada ce apartine Bosniei Hertegovina, traseu pe care l-am editat in cele mai mici amanunte aici -ziua a X-a.

Cele mai frumoase locuri sunt cele pe care ti le insufla nebunia si le scrie... ratiunea!

Sub acest auspiciu, dupa cei zece kilometri parcursi pe teritoriul bosniac, m-am strecurat inapoi in tara cu forma de bumerang, ajungand in cea mai atractiva urbe protejata de zidurile sale de secole intregi.

Apele azurii reflecta fortificatiile impecabile, care, spre deosebire de orasul Split (vezi impresii) n-au fost demolate pentru a face loc unei populatii in crestere sau in care tehnologia militara a avansat.

Ele constituie o marturie istorica vie, foarte diferita a Europei secolului XXI, iar faptul ca-ti este interzis accesul cu masina in interiorul zidurilor sale este o dovada in plus a interesului pastrarii identitatilor culturale.

In cele din urma, am parcat intr-un loc stramt amenajat langa poarta nordica a orasului, denumita Poarta Buža.

Aici platesti parcarea 10 kuna/ora, iti poti achizitiona cardul Dubrovnik (pret 120 kuna/zi) cu facilitati la intrarea anumitor muzee si totodata poti sa te bucuri de imaginea orasului de la inaltime, cumparand un bilet la una dintre principalele atractii ale orasului.

Telegondola a fost inaugurata in anul 1969 si urca pana pe platoul muntelui Srd ce se afla deasupra orasului, oferind turistilor o panorama spectaculoasa al Stari Grad-ului si imprejurimilor sale.

Pentru suma de 100 kuna/adult (14,5 euro) si 50 de kuna/copil, calatoria prin cablu se opreste in fata Muzeului Razboiului de Independenta Croat a carui expozitie reliefeaza scene de epurare etnica din timpului razboiului sarbo-croat.

Ramanand cu picioarele pe pamant, am coborat pe treptele slefuite de patina timpului pe ulita Boškovićeva, strada ca celelalte strazi adiacente ce duc spre bulevardul central Stradun sau Placa, principala artera pietonala cu iz de istorie medievala.

Putina istorie!

Multe orase croate de pe coasta Dalmatiei isi dateaza inceputul in era romana, inclusiv si Dubrovnik-ul (Epidaurum - Cavtatul de azi) .

La inceputul anilor 600, locuitorii si-au inundat propria urbe, transformand totul intr-o mlastina, construind un oras mai putin accesibil, ceea ce avea sa devina mai tarziu marele oras negustoresc, Ragusa infiintat in anul 1358.

Sfarsitul secolului al XV-lea gaseste armatele otomane pe toata coasta Adriaticii, mai putin in interiorul meterezelor crestinismului, cum avea sa-i laude Papa Leon al X-lea, orasul-stat Dubrovnik declarand o supunere formala turcilor in anul 1526, in schimbul pastrarii unei largi autonomii.

Geniul militar al lui Suleyman Magnificul, a dublat teritoriile in timpul domniei sale (1520-1566), printre care si cele sarbesti, croate, albaneze, bosniace, inaltand capitale administrative locale.

In plus, biserica ortodoxa a reinviat, profitand de toleranta Imperiului Otoman. Cu toate acestea, multi albanezi si bosniaci s-au convertit intre timp la islamism, ceea ce va genera mai tarziu conflicte sangeroase.

In timp ce orasele erau repopulate cu colonisti musulmani, multi scriitori si poeti renascentisti din Dubrovnik au explorat ideile solidaritatii slave, stimuland o inflorire intelectuala croata.

Epoca de aur a literaturii croate a fost ilustrata in opera lui Ivan Gundulić (1589-1638), care a preamarit puterile unite ale natiunilor slave in poemul faimos Osman. O alta figura emblematica a fost abatele benedictin Mavro Orbini cu a sa opera ,,Regatul slavilor '', publicata in Italia in anul 1601.

Republica Ragusa, cu o populatie de doar cateva mii de locuitori si-a mentinut libertatea, mandria si bogatia indeseobi datorita flotei sale comerciale care rivaliza cu cea a venetienilor, avand o flota de peste 180 de vase si ajungand in secolul al XVIII -lea la deja aproape 700 de corabii si consulate in mai bine de 80 de orase europene.

Din pacate, in anul 1667 un devastator cutremur a distrus o mare parte a orasului si a decimat jumatate din populatie, rezultand declinul edilitar.

Dupa asediul Vienei din anul 1683, armatele habsburge ajung la portile fortaretei transformand orasul intr-un adevarat creuzet etnic.

De-abia in timpul Razboielor Napoleoniene (anul 1808), elita nobiliara a Marelui Consiliu ce conducea orasul, s-au declarat sub dominatia franceza.

Au urmat un val de schimbari cu multe identitati oprimate, poporul croat fiind asuprit pana in Primul Razboi Mondial.

In anul 1918 Ragusa si-a schimbat denumirea in Dubrovnik.

Milioane de croati au raspuns apelului de a se alatura armatei imperiale Austro-Ungar, printre care si un tanar croat numit Josip Broz, cunoscut mai tarziu ca ,,Tito''.

Dupa moartea conducatorului comunist al noului stat Iugoslavia, croatii au ajuns sa regrete graba cu care a negociat unificarea cu Serbia, lucrurile luind o alta intosatura istorica ce a dus la un razboi etnic (1990 - 1995) ce a uimit Europa si intreaga lume.

Asedierea Dubrovnik-ului de catre sarbi (vezi foto), a starnit furia importantei comunitati germane si ungare, fiind extrem de mediatizat, provocand o indignare internationala.

Multumita fondurilor europenilor ce-l vizitase in vacante, orasul s-a refacut in totalitate, un motiv in plus de a-l vizita sau a-l revedea!

Bulevardul Stradun se intinde de la Poarta Pile la Poarta Ploce, refacut din marmura adusa de pe Insula Brac (vezi impresii si aici) este deja slefuit de talpile milioanelor de turisti, popositi la una dintre cafenelele de aici, uimiti de detaliile arhitectonice care contribuie la bunastarea si farmecul orasului.

In extremitatea vestica a bulevardului se afla Marea fantana a lui Onofrio (Onofrijera Česma), o constructie avand forma unui dom impunator ce alimenteaza orasul cu apa potabila din raul Dubrovacka, de la o distanta de 12 kilometri, inca din anul 1444.

Structura circulara are 16 capete din piatra prin care apa de izvor curge necontenit prin orificiile create de Onofrio della Cava, un maestru italian care a lucrat o vreme in oras.

In timpul asediului sarb, aceasta opera monumentala a fost distrusa, dar in zilele noastre turistii (inclusiv, noi!) se simt privilegiati potolindu-si setea din apele izvorului binecuvantat, fiind complet restaurat.

Vizavi de fantana se afla Biserica Sfantul Salvator (Crkava Svetog Spasa), construita in stilul renascentist si una dintre cladirile ce au supravietuit marelui cutremur din 1677.

Fatada sa domina bulevardul, interiorul sau fiind mai sarac in ornamentatie, gazduind in zilele de sezon galerii de arta moderna, o cerinta a turismului de masa. :)

Fara indoiala, cel mai potrivit loc de a incepe un tur al orasului este Poarta Pile (Vrata Pile), cea mai impunatoare intrare a vechiului oras.

In vremurile bune ale Republicii Ragusa, poarta se inchidea la ora 18 fix si se deschidea la ora 6 dimineata.

Accesul se face traversand un pod de piatra, ce traverseaza o gradina si un vechi sant de apa construit in apararea orasului.

Deasupra sa, cautati statuia patronului spiritual al orasului, Sfantul Vlaho (Sfantul Blaise), opera omiprezentului sculptor in articolele mele, Ivan Meštrović.

In aceasta portiune a orasului, proiectilele sarbesti au lovit cel mai abitir, pornind un asediu Patrimoniului Universal care nu avea nici o pozitie strategica.

Din punctul meu de vedere, a fost o mare greseala a trupelor invadatoare care a atras mania mediatica internationala!

Zidurile orasului (Gradske Zidine):

Orar : 8 - 19:30 sau 10-15, in afara sezonului. Pret : 100 kuna/adult, 30 kuna /de kinder. De retinut ca, accesul nu se face decat in baza monedei oficiale!

Ce-i drept, e cam scump, dar este cel mai potrivit mod de a va face o idee despre felul cum arata orasul vechi!

Exista doua intrari pe meterezele fortificatiei, una in partea vestica (pe unde am intrat si noi!) iar alta in extremitatea estica a bulevardului Stradun.

Imprejmuirea Republicii Ragusa a inceput in secolul al X-lea, grosimea zidurilor avand intre trei si sase metri, urmand ca in anul 1450 sa-i fie adaugate mai multe bastioane, precum : Tvrdava Bokar (o dantelarie in piatra a lui Michelozzi Michelozzo si Juraj Dalmatinac), fortificatiile nordice Sfantul Ioan, aproape de Poarta Ploce si fortul Lovrijenac, turnuri de veghe Minceta (creatie a lui Juraj Dalmatinac).

Puteti hoinarii pe aceste metereze pana la apusul soarelui, reflexele rotunjesc liniile robuste ale operelor arhitecturale si daca va uitati mai atent, veti observa diferentele de nuante ale olanelor ce acopera casele.

Urmele razboiului se disting prin tiglele vechi ce au scapat de obuze, in contradictie cu acoperisurile noi arborate in libertate!

Manastirea franciscana (Franjevačski samostan):

Orar : zilnic intre orele 9-16

Manastirea dateaza inca din anul 1360 si contine galerii si structuri ornamentate de maestrul pietrar Mihoje Vrajkov din Insula Bar.

Situat in complex se gaseste Muzeul Manastirii (orar:8-16 - pret 50 kuna) si cea mai veche farmacie din Europa datata in anul 1316 inca functionabila, cu exponate si obiecte farmaceutice.

Dupa o vizita fulger la [Muzeul arheologic, am ajuns in fata parohiei Bivši samostan Svete Klare, in apropiere de ulita od Puča, ce gazduieste atat biserica Svete Domina cat si domul Marin Držić, creator al comediei renascentiste raguzane.

Strazile labirintice m-au intors pe bulevardul Stradun, aproape de Piata Luža, lasand pentru mai tarziu aleile tentante.

Palatul Sponza (Palača Sponza):

Orar: de luni pana vineri intre orele 8 - 16.

Fiind o cladire construita in secolul al XVI-lea a rezistat devastatorului cutremur din anul 1667.

De-a lungul timpului palatul a functionat ca trezorerie a Republicii Ragusa, banca sau vama si a devenit in zilele nostre casa arhivelor de stat.

Dispune de o impresionanta colectie ale documentelor istorice si administrative, incepand din secolul al XIII-lea, pana la decaderea statului.

Curtea interioara gazduieste expozitii temporale, mai ales pe timpul festivalului din Dubrovnik, locul cel mai popular al spectacolelor in aer liber.

Cautati panoul ce dovedeste onestitatea localnicilor, pe care sunt inscriptionate cuvintele : Nu am voie sa va insel sau sa folosesc greutati false. Dumnezeu ma vede''. Ma rog!

In apropiere se afla Columna lui Orlando (Orlandov Stup) cunoscuta si sub denumirea de Columna lui Roland, nume ce provine dintr-o legenda locala a unui cavaler nobil, care ar fi alungat piratii sarazini ce doreau sa cucereasca orasul in secolul al VIII-lea.

Desi legenda lui Roland era arhicunoscuta in Evul Mediu, nu se stie sigur daca acesta ar fi existat!

Statuia cavalerului este una din simbolurile orasului, fiind locul de incepere a Festivalului Verii.

Vizavi se afla Mica fantana a lui Onofrio si Biserica Svete Vlaho construita in stil baroc in secolul al XVIII-lea si numita dupa protectorul orasului.

Deasupra altarului este o statuie din argint a Sfantului Vlaho Vindecatorul, in cinstea careia pe 3 februarie a fiecarui an se organizeaza o procesiune, reprezentand pe sfant tinand intr-o mana macheta orasului inainte de a fi distrus de marele cutremur.

Palatul Rectorului (Knežer Dvor):

Initial pe acest loc se afla un palat ridicat in secolul al XIII-lea, care de-a lungul istoriei tumultoase a fost daramat si reconstruit de mai multe ori.

Actuala cladire in stil baroc dateaza din anul 1739 si a prilejuit loc de a gazdui pe rectorul orasului, functie cu putere politica in slujba cetatenilor.

In democratia bine dezvoltata a Dubrovnik-ului, aceasta functie o ocupa prin rotatie membrii ai comunitatii timp de... o luna!

Persoana desemnata locuia in acest palat, fara ca familia sa i se alature si sa-i perturbe munca in folosul societatii.

In palat exista si o inscriptie care le reamintea acest lucru : ,,Uita de problemele personale si concentreaza-te asupra celor publice ''.

Dupa aceasta mica istorioara, va dezvalui o alta curiozitate! :)

Pe langa o expozitie de picturi si mobila din acea perioada prolifica, se face remarcata o neobisnuita colectie de ceasuri, fiecare indicand ora 5:45, ora in care soldatii lui Napoleon au intrat in oras, pe data de 31 ianuarie 1808! Si atunci a inceput declinul...

Muzeul orasului (orar 8-19) se afla tot in aceasta incinta si merita sa-i acorzi atentie macar cel putin o ora din timpul dumneavoastra.

Mai departe spre vest se afla Catedrala orasului (Katedrala Velike Gospe) deschisa pentru slujbele de dimineata si de seara.

Aspectul impozant al lacasului de cult are o frumoasa legenda.

Potrivit genezei mitice, catedrala originara a fost ctitorita de Richard Inima de Leu sau Richard I al Angliei in drumul sau de intoarcere din Tara Sfanta.

Se povesteste ca ar fi fost salvat dintr-un naufragiu de locuitorii Ragusei, in timpul intoarcerii sale din cruciade.

Interiorul formeaza trei naosuri cu altare baroce, picturile fiind reprezentate de scoala italiana a lui Rafael.

Scriitorul croat Jure Kaštelan, declara cu mandrie ca, ,,Formele si frumusetea ei domina centrul orasului vechi, care arata ca o palma deschisa sub stele, oferit lumii! ".

Intre anii 1672 - 1713, biserica beneficiaza de reconstructii ale stilului renascentist, opera realizata de arhitectul italian Andrea Buffalini.

Timp de secole aici si-au gasit alinarea si linistea, numerosi localnici si nu numai, pacea sufletului fiind in apropierea altarului, in care se gaseste o superba pictura a marelui Tizian, ce insufleteste Inaltarea mantuitorului.

In timpul reconsolidarii dupa cutremurul din 1979, excavatiile au scos la iveala relicve bizantine din secolele VII-VIII, mare parte din ele fiind depozitate la Departamentul de Arta sacrala si Istorie din Zagreb.

Tezaurul catedralei mai cuprinde fresce si moastele Sfantului Vlaho.

Aflata pe strada Poljana Rudera Boškovića se afla Biserica iezuita Sfantul Ignatio (vezi foto), deschisa doar in perioada de sezon, intre intervalul 8-19.

Sfantul Ignatiu de Loyola a fost fondatorul Societatii lui Iisus, un ordin calugaresc in slujba bisericii catolice, infiintat in anul 1534 si aprobat de Papa Paul al III-lea.

Biserica a fost proiectata de arhitectul italian Andrea Pozzo, bazat pe o copie fidela a bisericii din Roma.

Constructia a început în anul 1699 si a fost finalizata in 1725, cand biserica a fost sfintita.

Altarul principal a fost conceput de Gaetano Garzia din Sicilia, cu imagini ce reprezinta slava sfantului iezuit.

Pictura centrala din spatele altarului principal il reprezinta pe Sf. Ignatiu care detine Cartea si Regulamentul Societatii lui Iisus. In jurul lui se afla patru femei, care reprezinta cele patru continente in care iezuitii isi intemeiasera renumite institutii de invatamant. O imagine asemanatoare am intalnit si-n biblioteca din Coimbra, Portugalia.

Sanctuarul iezuit este bogat ornamentat cu imagini iconografice ale sfintilor Stanislaw Kostka si Ioan Berchmans si dispune de alte patru altare laterale, cate doua pe fiecare latura.

Altarele din stanga reprezinta moartea importantului misionar iezuit Francis Xavier, pe indepartata insula descoperita de portughezi, Santiago. Langa intrare pe aceeasi latura se afla altarul Sfântului Augustin de Hipona.

Pe cealalta latura se gasesc prezentari ale intrarii Maicii Domnului in templu si un altar ce-l reprezinta pe Sfântul Iosif.

Aproape de intrare, in partea dreapta se afla grota Fecioarei de la Lourdes foarte asemanatoare cu cea de la Manastirea Svetac Laurenčić din Sibenik (vezi impresii), aceasta fiind una dintre

cele mai vechi grote construite in Europa (1885). Aspectul sau actual al scoate in evidenta pe artistul croat Lojzika Ulmann, care in anul 1966 a decorat acest loc de pelerinaj.

A fost ultima locatie vizitata deoarece se afla in extremitatea indepartata sudica a orasului, iar timpul trecea necrutator...

Cateva cuvinte despre Festivalul de la Dubrovnik:

Renumit si pe plan international manifestarea artistica mai este numita si ,,Libertas'', intrucat aceasta celebreaza independenta si libertatea unui oras vechi cu istorie tumultoasa.

Steagul rosu atarnat pe Columna lui Orlando simbolizeaza spiritul ranguzist ce da viata vechiului oras, demonstrat chiar si pe timpul asediului din 1990, atunci cand spectacolele se tineau la lumina lumanarilor.

Se pare ca festivalul are radacini cu caracter festiv inca din secolul al XVI-lea, fiind singura oportunitate in care li se permiteau strainilor sa intre in orasul-stat.

Festivalul incepe in fiecare an pe data de 10 iulie si se termina cu un foc de artificii in seara zilei de 25 august.

Pentru mai multe amanunte accesati pagina web: dubrovnik-festival.hr

Pornind la drum cu steagul Croatiei de pe zidurile Dubrovnik-ului in oglinda retrovizoare, am ajuns pe o banda cu un singur sens, oprind iremediabil intr-un spatiu de belvedere, un loc absolut incantator ce-ti ofera panorama orasului si a zonelor limitrofe a Elafitelor, nume dat insulelor inverzite din nord, asezarile Kolocep cu Donje Celo si Gornje Celo, sau mai la vest Lopud si Sipan, in care nobilii din Ragusa isi construiau case de vacanta pe insula.

Vacante frumoase! Toate cele bune!

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de Marian Preda in 03.12.14 12:14:31
Validat / Publicat: 03.12.14 16:21:51
VIZUALIZĂRI: 6711INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CROAȚIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Marian Preda); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 69250 PMA (din 53 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).
INFO: membrii AmFostAcolo beneficiază - in cadrul sistemului de Privilegii - de preţuri particulare pentru vacanţa în această destinaţie - negociate direct cu tour-operatorii sau cu proprietarii.
  • Verifică: solicită o ofertă personalizată

  • ECOURI la acest articol

    19 ecouri scrise, până acum

    Marian Preda [03.12.14 13:39:16] »

    -@DJ Web-

    As dori atasat colajul : http://www.youtube.com/watch?v=qhF_m9NHb5w

    Cu consideratie, va multumesc!

    webmaster21 [03.12.14 13:43:56] »

    @Marian Preda - Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu)

    Marian Preda [03.12.14 13:48:37] »

    @webmaster21 -

    Multumesc frumos!

    O zi faina!

    tata123 [03.12.14 16:31:38] »

    @Marian Preda - Si primul vot de la mine.

    De câțiva ani vreau să ajung în Croația, și mai ales să văd Dubrovnikul, așa că citesc orice apare pe această temă.

    Marian Preda [03.12.14 16:38:33] »

    @tata123 -

    Multumesc!

    Sper ca articolele mele sa te faca sa ajungi in aceasta destinatie!

    Toate bune!

    traian.leuca [03.12.14 16:40:45] »

    Cum să nu citesc cu mare plăcere acest review, când știu că nu demult m-au purtat și pe mine pașii pe zidurile cetății Dubrovnik.

    Marian Preda [03.12.14 16:53:35] »

    @traian. leuca - Sa-nteleg ca esti unul din slefuitorul dalelor din orasul-stat?!

    Stiu, drag prieten! Toate informatiile tale mi-au conturat aceasta vacanta... la superlativ!

    Am fost mai entuziast decat Imparatul Diocletian, cneazul Coloman, magnificul Suleyman, Napoleon, Ferdinand al II-lea, banul Khuen-Hedervary, fascistii ustasi, comunistii lui Tito si ai lui Tudjman!

    Pentru o tara atat de mica, ... a fost mare aglomeratie!

    Toate bune!

    webmaster [03.12.14 16:57:04] »

    Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

    Marian Preda [03.12.14 17:02:56] »

    @webmaster -

    Va multumesc pentru apreciere!

    Seara faina, alaturi de cei dragi!

    marius gaudi [03.12.14 17:21:06] »

    Am vizitat si eu vechea Ragusa in 2008.

    Din pacate am avut la dispozitie numai 3 ore. Foarte putin.

    Articolul tau constituie un ghid excelent, de vizitare a acestui oras incantator.

    Marian Preda [03.12.14 17:37:56] »

    @marius gaudi -

    Multumesc pentru cuvintele frumoase!

    Ce pot sa spun?! Nici eu n-am apucat apusul soarelui in acest oras legendar! Mi-ar fi placut sa iau cina la unul dintre restaurantele de pe Stradun, atunci cand grupurile de turisti se rareau, iar orasul era mai putin animat.

    Ma consoleaza doar realitatea unui vis implinit!

    Toate cele bune!

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
    Eugenia55* [03.12.14 17:41:31] »

    Slefuiesc si eu cu un modest SB

    Marian Preda [03.12.14 18:51:00] »

    @Eugenia55 -

    Foarte tare!

    Multumesc!

    Dan&Ema [03.12.14 21:04:15] »

    Cata munca de documentare pt acest review super ghid turistic! Cata pasiune!

    Cat timp alocat pt noi cititorii AFA.

    Foarte valoros.

    RECUNOASTERE SI RESPECT!

    Dan

    Marian Preda [04.12.14 09:36:39] »

    @Dan&Ema -

    Iti multumesc pentru semnele de apreciere!

    Intotdeauna cand petrec un sejur mai lung, ma mobilizez informatic!

    Am dus la bun sfarsit aceasta aventura croata, atat cu ajutorul colegilor AFA-isti (tin sa le multumesc in mod special lui Marocanu21 si Traian Leuca!), cat si stimulat de ghidurile turistice gasite pe net.

    Totodata, pentru mine a fost o premiera, deoarece am trecut de barierele semi-fobiei de a-mi petrece vacantele cu autovehiculul din dotare.

    Astfel am reusit sa cuprind aproape toata Dalmatia, sa cunosc localnici cu ochii scanteietori ce dezvaluiau convietuiri de secole cu alte popoare, peisaje ireale si lacuri de o claritate nepamanteana. Toate acestea vi le-am impartasit cu drag si cu pasiune, in speranta unei mai bune indrumari pe aceste meleaguri pitoresti.

    Vacante frumoase!

    vega06 [07.12.14 12:22:49] »

    Felicitari domnul Marian. Mai rar un review atat de complet si complex.

    N-am fost pana acum in Croatia, dar cu siguranta o vom face pentru ca nici nu stim ce pierdem . Cand ajungem vom printa amanuntita documentatia oferita de dumneavoastra si o vom folosi ca si ghid. Nu ca mini-ghid

    Felicitari din nou.

    andreea_c [13.11.15 06:45:54] »

    @Marian Preda - ti-ai gresit meseria Mariane. Ghid turistic scrie pe fruntea ta, sau macar profesor de istorie. ))))))))))

    Marian Preda [13.11.15 10:21:56] »

    @andreea_c -

    Mulţumesc, Andreea! Sper să-ţi fie de folos, ... după vizita în Portugalia!

    andreea_c [13.11.15 10:25:47] »

    @Marian Preda - Croatia am vazut-o deja de cateva ori, dar tot au mai ramas multe locuri "neacoperite". Informatiile tale sunt bine venite de fiecare data.

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    andreea_c, Dan&Ema, Eugenia55*, Marian Preda, marius gaudi, tata123
    Alte impresii din această RUBRICĂ:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

    [C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
    pagină generată în 0.112242937088 sec
    ecranul dvs: 1 x 1