Târgul de ceramică populară Horezu

TIPĂREȘTE

Desi în apropierea Horezului am fost de mai multe ori, ultima vizită fiind în 2014, nu am vazut niciodată Târgul de ceramică populară. Am vizitat buchetul de mănăstiri: Hurezu, Bistrita, Arnota manastirea Dintr-un lemn, trovanţii din Costeşti, culele de la Măldăresti toate aceste obiective fiind situate doar la câţiva km de oraşul Horezu. Pe AFA am scris reviewuri despre ele, dar la târg nu m-am oprit.

Vizita de anul acesta a fost pe 26 iulie si am parcurs distanţa dintre Bucuresti- Horezu de 230 km, iniţial pe E81,185 km până la Rmnicu Vâlcea şi apoi 45 km pe DN67 spre Targu Jiu.

Târgul ceramicii populare Cocoşul de Hurez se organizează anual de peste cinci decenii, mai précis din 1971, în prima duminică din luna iunie. Înainte se ţinea o manifestaţie de folclor numită ˝Cântecele Oltului˝căreia i s-a adăugat în 1971 o expoziţie de vase de lut facute manual de mesterii olari. Tradiţia transformării lutului în ceramică e f. veche, pornind din negura timpurilor de la străvechile Târguri de Moşi şi mai de timpuriu din epoca dacica (nu departe de acest loc, s-a gasit un fragment de ceramica dacica purtand inscriptia “basileus Thiamarcus” ) După câţiva ani de la includerea expoziţiei de ceramică populară numită Cocoşul de Hurez în sărbătoarea Cantecele Oltului, târgul de ceramică populară a devenit independent, sărbătorirea lui anuală fiind făcută în satul de vacanţă Stejari din cătunul Olari aflat la o distanţă de 3 km de centrul oraşului Horezu. Aici participă si expun meșterii populari olari din toate colțurile țării românesti realizându-se o viziune de ansamblu a olăritului din ziua de azi. Cu timpul cătunul a fost inclus în aria oraşului Horezu figurând cu numele de strada Olari. Aici s-a ridicat o clădire mare construită în stil tradiţional în care va funcţiona prima şcoală de ceramică din România. In clădire se vor mai afla ateliere, sali de expoziţie cu o suprafaţă de 600 mp şi locuri de cazare pentru turisti.

Dealungul DN67, soseaua care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu pe str. Tudor Vladimirescu (adiacentă străzii Olari) unde am oprit şi noi, in tot timpul anului sunt deschise magazine, chioşcuri, tarabe, chiar şi ateliere unde sunt expuse obiectele de ceramică. Nu toate exponatele sunt originale, unele fiind kitchuri aduse din import, departajarea lor fiind făcută printr-o observaţie atentă şi sfatul onest al olarilor. Doar în câteva locuri se găsesc produse originale, a căror calitate se reflectă bineînțeles în prețul mai mare afișat. De câțiva ani toate privirile sunt atrase de magazinul în formă de oală de lut gigant unde se vând produse originale fabricate de familia Pietraru. Peste drum alt magazin și atelier autentic al familiei Paloși oferă produse și experiențe unice și originale. Cum olăritul este singurul venit al localnicilor, concurenţa este acerbă şi expunerea obiectelor dealungul DN67 destul de circulate le aduce clienţi. Mesterii expun produsele în magazine, pe stradă şi te lasă să le vizitezi atelierele. Târgul care cu ani în urmă se ţinea săptămânal a devenit permanent cu numele ˝Târgul Cocosul de Hurezi˝.

Tehnologia olăritului. Din cele mai vechi timpuri, omul a modelat lutul. A transmis secretele meseriei din generaţie în generaţie şi a făcut ca olăritul să se transforme dintr-o nevoie, în tradiţie. Se scoate lutul din locuri speciale (din Dealul Ulmetului de lângă Horezu) se dospeşte, se frământă, se calcă cu picioarele, apoi se amestecă cu apă. Bulgărele format se aşează pe roată transformându-l în lut roșu în urma frământării atente si cu fortă cu degetele mâinilor. După modelare, vasele se lasă la uscat câteva zile şi apoi se ard în cuptoare. Fiecare olar are propria sa tehnică de modelare, dar toţi respectă etapele procesului. Uneltele tradiţionale sunt o sită pentru curăţarea lutului de pietris şi vegetaţie, o roată, un pieptene cu ajutorul căruia se modelează forma, cornul de vacă umplut cu vopsea şi gaiţa care este o pană de gâscă prin care se scurge vopseaua din corn, un băţ cu vârf de sârmă pentru decorare cu motive tradiţionale. Primele faze ale tehnologie sunt realizate de bărbaţi necesitând mai multă fortă dar decorarea este făcută de femei care au mai dezvoltat simţul artistic. Simbolul dominant este Cocoşul de Horezu dar imaginaţia populară a creat si alte forme ca pesti, serpi, flori, spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Fiecare piesă lucrată de mână este unicat şi se remarcă prin culorile cu nuanțe strălucitoare de maro, roșu, verde, albastru și așa-numitul ˝galben de Horezu˝. Farfurii pictate, căni cu motive tradiționale, clopoței, sfeșnice și oale dar şi produse moderne, totul e lucrat cu migală şi răbdare.

˝Cocoşul de Hurez˝ reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naţionale. Măiestria ceramicii Horezu a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO în decembrie 2012. Anul acesta târgul a ajuns la a 53-a ediţie şi a avut loc în perioada 30 mai-1 iunie.

 Web dacă se poate: https://www.youtube.com/watch?v=c58WlvIidSs

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub

---

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 59 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI