Racoș – fenomene geologice și istorie într-un singur areal

TIPĂREȘTE

În această vară am reușit să ajung în comuna brașoveană Racoș care oferă iubitorilor de peisaje naturale și istorie un mănunchi de obiective interesante. Am trecut de nenumărate ori pe drumul național 13 (E 60) către Sighișoara ori Brașov și am văzut indicatoarele către minunățiile de la Racoș dar niciodată nu am avut timpul necesar să ne abatem vreo 2-3 ore de la traseul de bază. De data aceasta am mers liniștiți să vedem complexul geologic și castelul din Racoș, doar că ne-a costat câțiva bănuți, acum câțiva ani era gratis. ????

Venind dinspre Brașov după localitatea Hoghiz se desprinde spre dreapta DJ 131C care în circa 11 km te aduce în fața castelului Sükösd-Bethlen, apoi încă 2 km până în parcarea de lângă aria protejată – drumul e ok, covorul asfaltic se prezintă bine până în sat. După ce ieșim din localitate spre rezervația naturală șoseaua se îngustează puțin și este doar pietruită; la un moment dat ajungem la un punct de taxare unde plătim 15 lei/adult pentru a vizita aria protejată și a avea acces în parcare. Asociația care administrează Geoparcul Carpaterra (carpaterra.org/ro/despre-noi) și autoritățile locale spun că banii proveniți din vânzarea biletelor vor fi investiți în dezvoltarea comunității locale și amenajarea ariei protejate. Am primit bon fiscal și un pliant cu harta zonei și câteva informații de bază.

Spațiul de parcare este foarte mare, dar nu e amenajat – e vorba doar de o platformă pietruită și cu iarbă. În jurul parcării a apărut un bâlci: chioșcuri și gherete cu mâncare/băutură, langoși, porumb fiert, înghețată, suveniruri, jucării etc. Cine nu dorește să plătească taxa poate ocoli pe jos, pe poteci, punctul de taxare. În sat sunt amplasate peste tot indicatoare către obiective. Ce am văzut noi în Racoș? Păi să le luăm pe rând...

Lacul de Smarald. Ieșim din parcare spre dreapta urmând săgețile indicatoare și după 200 m parcurși pe o potecă prăfuită ajungem pe malul lacului format într-o exploatare de bazalt. Lacul s-a format treptat după anul 2000, când cariera era încă activă, când prin adâncirea exploatării a izbucnit un izvor; treptat „balta” a crescut, s-au adăugat precipitațiile, astfel că pe fundul carierei s-a format un lac de toată frumusețea: de „smarald” . Adâncimea actuală e de 18 m și nivelul apei continuă să crească anual cu 0,5 m – 1 m.

Ajunși deasupra lacului observăm într-adevăr culoarea verzuie a lichidului, limpezimea ei și pereții de bazalt care se oglindesc pe luciul apei. O mulțime de oameni se plimbă pe lângă parapeții din lemn sau coboară până la marginea apei și fac numeroase fotografii. Încercăm și noi să cuprindem în imagini cadrul perfect din toate unghiurile posibile, admirăm feluritele straturi de rocă, vedem și pești plimbăreți prin apă. După vreo 30 de minute de privit/plimbat părăsim nuanțele jucăușe ale lacului și ne îndreptăm spre altă țintă din zonă.

Coloanele de bazalt. Acest monument al naturii, o exploatare de bazalt întreruptă în anii ' 60, se află la aproximativ 400 m distanță de parcare. Cărarea coboară puțin către râpa/peretele care înglobează scurgerile de bazalt pe care le observăm deja de la oarecare distanță. Pe un mic câmp de lângă coloane se găsesc „mușuroaie” de pietre alcătuite de turiști, imaginea creată de turnulețele din pietre e drăguță. Printre frunze și tufe se ițesc coloanele care impresionează pe profanii într-ale geologiei.

Structurile geologice de la Racoș, aparținând de Munții Perșani, sunt rezultatul ultimelor erupții vulcanice de pe teritoriul Carpaților, mai exact de pe rama internă a Carpaților Orientali. Situl geologic din Racoș cu toate componentele sale s-a format undeva între cuaternarul inferior și cuaternarul mediu, cu sute de mii de ani în urmă.

Cariera Racoș și-a început activitatea în 1872 de o firmă cu sediul la Budapesta; extragerea se efectua manual: după pușcarea cu explozivi piatra era spartă cu șpițul și barosul de către mână de lucru necalificată, țărani din satele învecinate. Cioplirea însă se făcea la Racoș cu ajutorul unor mașini de despicat piatra prin impact, utilaje fabricate în 1905 la Budapesta.

Merg până la baza coloanelor deși nu e recomandat acest lucru întrucât pericolul căderii pietrelor este prezent permanent, dar nici nu există o delimitare/barieră fizică de protecție. O privire de-a lungul stâlpilor lipiți unul de altul și de forme geometrice diferite (hexagon, poliedru și ce o mai fi pe acolo) îți induce o stare de uimire și simți sentimentul că poți fi neînsemnat în fața Naturii. Întinse pe câteva zeci de metri lungime și având o înălțime undeva la 12-15 m coloanele de bazalt atrag de la an la an tot mai mulți vizitatori. Un panou informativ ne oferă detalii despre acest monument al naturii; în apropiere se mai află o zonă cu forme de bazalt, dar de dimensiuni mai mici. După 30 de minute ne întoarcem în parcare unde nu rezistăm unei langoși cu brânză – delicioasă!

Vulcanul stins. Un al treilea element component al complexului geologic Racoș îl reprezintă vulcanul Hegheș (numit popular Racoș). Această arie cuprinde coșul vulcanului, conul de alimentare și cariera de scorii bazaltice (roci eruptive - zgură). Din păcate pentru turiști din primăvara acestui an până la sfârșitul anului 2021 vulcanul stins nu e accesibil vizitării deoarece cariera a devenit platou de filmare. Netflix a închiriat locul pentru a filma un serial western în 10 episoade, remake după clasicul „Django” . În interiorul roșu al vulcanului a fost construit un orășel din Vestul sălbatic american (news.ro/entertainment/rep ... 021061320232235) care dacă va fi păstrat după încheierea filmărilor ar constitui un veritabil punct de atracție turistică.

Castelului Sükösd-Bethlen. Plecăm din zona rezervației naturale spre centrul satului unde căutăm un loc de parcare pe marginea străzii pentru a vedea și reședința fortificată construită la începutul secolului al XVII-lea. Pe baza bonului fiscal eliberat la complexul geologic putem intra și la castel; am prins în desfășurare Ziua Pietrei, un eveniment cultural-artistic aflat la a patra ediție.

Am intrat în curtea castelului de plan patrulater cu turnuri circulare la colțuri, și un zid suplimentar de apărare (zwinger) cu bastioane pentagonale la colțuri (păstrat parțial). Reședința nu este restaurată decât parțial, se poate intra în aproape toate încăperile, am urcat chiar și în turla semeață de unde se deschide o perspectivă drăguță asupra monumentului și împrejurimilor. Într-unul din turnurile cilindrice se afla bucătăria păstrându-se aici un interesant coș de fum.

Cu ocazia desfășurării Zilei Pietrei am văzut o demonstrație de șlefuit diferite genuri de pietre, o expoziție de minerale, macheta dinozaurului din Țara Hațegului – Magyarosaurus dacus (cu o zi înainte l-am văzut călătorind prin centrul Sibiului).

Pentru detalii arhitecturale și istorice vă îndemn să lecturați materialul bine întocmit aflat la următoarea adresă web: castelulsukosdbethlen.ro/istoric.

Concluzii. Am descoperit la Racoș un ansamblu de obiective geologice cu valoare științifică de excepție și și un castel istoric drăguț, în general o zonă cu un potențial turistic deosebit și o peisagistică impresionantă. Recomand celor care au 2-3 ore la dispoziție să meargă să vadă complexul geologic și castelul din sat (noi am petrecut peste 3 ore și jumătate la Racoș).

Alte recomandări. Puteți avea o zi turistică plină dacă combinați Racoșul cu vizite la cetatea Rupea (vezi impresii) și Muzeul etnografic Rupea (vezi impresii), cetatea Feldioara (vezi impresii), castelul Kálnoky din Micloșoara – Muzeul Vieții Transilvănene (vezi impresii) sau la dioramele și scheletul de mastodont descoperit la Racoșul de Sus aflate în patrimoniul Muzeului Depresiunii Baraolt (vezi impresii).

P. S. Vizionați și interesantele filme ale utilizatorului @Lucien: lacul de smarald (youtube), coloanele de bazalt (youtube), vulcanul stins (youtube), castelul Sükösd-Bethlen (youtube), gorunul din Mercheașa (youtube).

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 908 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI