ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 16.05.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
MAY-2018
DURATA: 1 zile
prieteni
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
97.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Cetatea Feldioara [Feldioara]

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Cetatea Feldioara – renașterea unei fortificații

TIPĂREȘTE

Haiducind spre Târgu Mureș și Bistrița de mai multe ori, atât anul trecut, cât și anul acesta am observat „cuibul de vulturi” așezat semeț în coasta Feldioarei. Cu mult timp în urmă pe acel promontoriu se zăreau doar câteva fragmente de ziduri, azi situația s-a schimbat radical. Am așteptat răbdător anunțul încheierii lucrărilor și deschiderea cetății. În toamna trecută s-au terminat amplele lucrări de refacere și a fost recepționată oficial fortificația, urmând să se mai desfășoare câteva amenajări (muzeu, drum de acces, parcare) și angajarea personalului necesar funcționării obiectivului. Chiar am scris în toamnă pe FB un mesaj către Centrul de Informare Turistică din Feldioara pentru a obține informații privind deschiderea pentru vizitatori – nu au putut da un termen.

La început de mai 2018 aveam iar drum prin zonă și am căutat știri recente despre cetatea de altădată a teutonilor din Țara Bârsei. Astfel, am aflat că cetatea se poate vizita, cu aprobarea CIT Feldioara, urmând ca peste câteva luni să se deschidă oficial. Nu am stat pe gânduri și la mijlocul săptămânii trecute, la ora 07.55 poposeam în fața Centrului, aflat în mijlocul localității pe str. Octavian Goga. Nici nu mă gândeam că voi găsi pe cineva acolo, la acea oră matinală, dar d-na Mihaela B. era la datorie – amabilă, bine pregătită. Am stat 15 minute de vorbă, am primit materiale de informare (CIT Feldioara este bine aprovizionat cu aceste materiale) și mi s-a confirmat faptul că cetatea se poate vizita, chiar dacă oficial nu s-a deschis publicului. Vorba doamnei, este păcat să vină turiști de la sute de km depărtare și să nu poată vedea cetatea, este vorba de înțelegere și promovare.

Feldioara. La doar 20 km distanță de Brașov, într-o zonă colinară din apropierea râului Olt, accesibilă prin E 60 (DN 13), se află așezarea Feldioarei. Cursurile de apă din jur și pădurile întinse au constituit un factor determinant pentru comunitățile neolitice de a se stabili pe platoul dominant. Habitatul uman a supraviețuit preistoriei, apoi s-a dezvoltat intens în epoca medievală, astăzi Feldioara fiind o comună cu peste 6000 de locuitori.

În a doua jumătate a secolului al XII-lea se așează aici coloniști germani, iar peste puțin timp cavalerii teutoni își stabilesc sediul stăpânirii lor de doar circa 15 ani asupra Țării Bârsei în mica așezare germană a coloniștilor – Marienburg (Cetatea Sfintei Marii), protectoarea cavalerilor. Aici construiesc o fortificație pe un platou de circa 25 m înălțime care le oferă o poziție strategică asupra întregului teritoriu. Tot în secolul al XIII-lea se construiește și impunătoarea biserică catolică patronată de Sfânta Maria.

În evul mediu așezarea a fost înconjurată de un zid prevăzut cu turnuri de apărare care includea satul, biserica parohială, cimitirul și cetatea propriu-zisă. După plecarea teutonilor în fortificație funcționează o mănăstire, apoi până în secolul al XVII-lea – perioada maximă de dezvoltare a sistemului defensiv – se construiesc ziduri, turnuri, elemente de apărare suplimentare. Cetatea devine una țărănească, destinată protejării comunității locale. În veacul al XIX-lea, atunci când funcția militară dispare, cetatea este întreținută și reparată fiind loc de întâlnire a locuitorilor. Treptat zidurile se degradează iar cetatea Feldioarei cade în ruină; abia în 2013 încep lucrările de refacere.

Localizare și acces. Cetatea Feldioarei este amplasată în marginea de est a localității cu același nume, pe un pinten în apropierea Oltului. Din drumul național se poate ajunge pe două căi, ambele ieșiri fiind în curbă: pe str. Mihai Eminescu sau pe str. Octavian Goga, ultima fiind și artera centrală a comunei. Strada Octavian Goga e formată din două căi de rulare separate pentru fiecare sens, în mijloc aflându-se spații verzi, un parc, Centrul de Informare Turistică, statuia lui Petru Rareș (implicat într-o luptă în zona Feldioarei), Liceul „Petru Rareș”, biserica „Sf. Maria”. În dreptul bisericii se termină covorul asfaltic și pe o distanță de 300 m se parcurge un drum pietruit până la o mică parcare improvizată (urmează a se amenaja un spațiu mult mai mare).

Din informațiile primite la CIT Feldioara am înțeles că s-a stabilit prețul biletelor de acces: 15 lei/adult și 5 lei/copil, elev, student. Noi nu am plătit nimic, chiar în acea zi avea loc concurs pentru angajarea personalului (casier, supraveghetor etc.). S-au încheiat parteneriate cu organizatorii marilor festivaluri de muzică (Untold, Neversea) astfel că cei care prezintă brățările de la festival intră la Cetatea Feldioara plătind un tarif redus.

Vizita la cetate. Am parcat lângă o autorulotă cu număr de Germania din care tocmai coborau doi bătrânei, soț și soție. Am schimbat câteva vorbe, dormiseră sub zidurile cetății și vroiau să se îndrepte către Transalpina, dar aflaseră că e închisă încă (aveau atașate două biciclete).

Un drum îngust de acces, pavat cu piatră cubică și închis între ziduri scunde ne conduce către poartă; la începutul traseului găsim panouri informative, plasate de altfel lângă fiecare punct de interes din cetate. Cetatea are o formă oarecum ovală, urmărind traseul formei de relief pe care e construită; dimensiunile nu sunt foarte mari, circa 77 m lungime și 28 m lățime. Ne uităm cu admirație la zidul de incintă înalt de 6 m și gros de peste un metru și jumătate unde apărătorii pândeau în spatele meterezelor și se pregăteau să arunce lichide încinse pe gurile speciale (masiculi).

Cetatea este prevăzută cu patru turnuri de apărare, situate în cele patru puncte cardinale. Ajungem în fața gangului carosabil care străbate turnul sudic de acces, prevăzut cu hersă (acel grilaj cu țepi). În stânga și dreapta se observă elementele de arhitectură defensivă numite zwinger – un fel de „țarcuri” exterioare care îngreunau și mai mult sarcina atacatorilor (dublau zidurile principale și limitau desfășurarea trupelor și armamentului de asediu). Lângă poartă, în dreapta, pornește zwinger-ul de sud-est – acolo a fost descoperit un cuptor de pâine cu vatră de foc circular și boltă de cărămidă, accesibil din cetate.

Pătrundem în curte unde suntem plăcut impresionați de schelăria de lemn aferentă drumului de strajă. Alei pavate, spații verzi, spații pietruite în interiorul clădirilor descoperite de arheologi, plăcuțe informative – toate se găsesc într-un spațiu relativ redus ca dimensiuni. Am urcat pe drumul de strajă și am admirat cetatea în splendoarea sa, am privit prin metereze către peisajele verzi ale Țării Bârsei. Turnurile de est și de vest sunt accesibile și de la nivelul drumului de strajă, camerele de la parter și etajele 1 și 2 urmând a fi utilizate drept muzeu (cu piese etnografice adunate din zonă de la localnici și mărturii arheologice din timpul săpăturilor de salvare). Am admirat ancadramentele de piatră ale ușilor de acces în turnuri, păstrate parțial.

În curte, în partea de est au fost descoperite ruinele unei mănăstiri, edificată după anii 1225 peste fortificațiile teutone. Aceste clădiri sunt marcate în teren prin ziduri refăcute la nivelul solului; mănăstirea a fost distrusă de un incendiu și nu a mai fost refăcută. Biserica mănăstirii, aflată în mijlocul curții, are dimensiuni modeste (circa 17 m lungime pe 8 m lățime) și este formată dintr-o sală dreptunghiulară și o absidă semicirculară unde se afla altarul. Posibil să fie construită de călugării cistercieni care dețineau Feldioara la 1240.

Alt element pus în valoare este fântâna căptușită cu piatră de râu, care asigura aprovizionarea cu apă a celor din cetate, apă aflată la circa 30 m adâncime. Am ieșit pe o deschizătură din zidul nordic de incintă și am descoperit urmele zidului teutonic. Construit din piatră, cu o grosime de 2 m la bază, zidul se păstrează în exteriorul actualelor fortificații medievale, pe latura de nord și, parțial, pe cea de vest. Descoperirile arheologice (monede, pinteni) și datările cu radiocarbon au demonstrat construirea sa la începutul secolului al XIII-lea, în epoca teutonilor din Țara Bârsei.

Am ieșit din cetate după circa 40 de minute trecând pe lângă fundațiile unor clădiri medievale utilizate în caz de asediu pentru depozitarea proviziilor, adăpostirea uneltelor, refugiu. Vizita va dura probabil circa o oră atunci când vor fi amenajate și expozițiile din turnurile cetății.

Concluzii. Mi-a plăcut cetatea refăcută de la Feldioara, peisajele observate de pe drumul de strajă sunt drăguțe, informațiile de pe panori sunt arhisuficiente pentru un vizitator cât de cât interesat de istoria obiectivului. În momentul în care se vor finaliza și lucrările la parcare și toaletă publică, precum și la drumul de acces, vă recomand o vizită la Marienburg, la Cetatea Feldioarei. Se poate explora și acum, dar muzeul va completa în mod fericit istoria locurilor. Dacă comunitatea locală va reuși punerea în valoare și a Bisericii Evanghelice „Sf. Maria” (lăcaș de cult construit în secolul al XIII-lea cu valențe defensive) Feldioara va reuși prin cele două monumente (cetatea și biserica) să concureze din punct de vedere turistic cu Rupea.

Călătorii frumoase!


---
Trimis de tata123 in 16.05.18 08:24:11
Validat / Publicat: 16.05.18 10:48:12
VIZUALIZĂRI: 2520INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BRAȘOV.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 63100 PMA (din 47 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

13 ecouri scrise, până acum

maryka [16.05.18 11:39:46] »

M-am bucurat foarte mult să citesc acest articol, despre cetatea Feldioarei, cu atât mai mult cu cât aşteptam să fie gata s-o pot vizita şi eu. Cunosc Feldioara, am fost şi în anii copilăriei, am văzut apoi şi decăderea bisericii, iar în septembrie 2016, venind de la cetatea Rupea, am văzut schele pe una din laturile cetăţii, mi-am zis că e de bine! iată că s-a terminat, sper ca după deschiderea oficială să ajung şi eu. Îmi place ce am văzut în poze, chiar arată foarte bine!

Lucien [16.05.18 12:37:57] »

Excelent articol și încă o renovare care scoate din anonimatul turistic importante vestigii istorice. Trecerea Cavalerilor Teutoni pe meleaguri carpatine în perioada medievală timpurie a lăsat urme durabile, nu numai în Țara Bârsei, dar și în județul Bistrița-Năsăud. Interesant este că ei au trecut și munții, atât în zona Neamț (de unde și numele), cât și în Munții Vrancei (Cetatea Crăciuna). Dacă în zona Neamțului, încă nu s-a dovedit că prima fortificație în zona Cetății Neamț a fost construită de teutoni, în schimb, actuala Mănăstirea Neamț a fost construită pe fundații teutonice (iar Gropnița este un vechi beci din fortificația teutonică).

Oricum, încă un obiectiv trecut pe lista mea a destinațiilor turisitice de văzut neapărat...

webmaster26 [16.05.18 13:47:30] »

Mutat în rubrica "Cetatea Feldioara [Feldioara], BRAȘOV" (nou-creată pe sait)

===

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

webmaster [16.05.18 13:53:17] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [16.05.18 13:56:52] »

Ce de noutăți aflu! Tre să programez o preumblare prin Ardeal cît mai repede, n-am mai vizitat locurile alea de 15 ani, în mintea mea „bifasem” zona. Nu știu nici măcar cum arată Alba Iulia astăzi, nu mai zic de toate orășelele renăscute, Sebeș, Rupea etc.

ungureanica [16.05.18 14:47:48] »

Un nou obiectiv interesant de trecut pe listă. Mă bucur că în zona aceea se ocupă de restaurarea cetăților. Am văzut-o pe cea de la Rupea și mi-a plăcut ce au făcut acolo. Mulțumim pentru noul obiectiv. Toate cele bune.

tata123 [16.05.18 14:48:33] »

@webmaster26: Poziționarea este corectă; cursorul se află exact pe locul parcării actuale, pietruite (în curând parcarea se va amenaja așa cum trebuie și va avea dimensiuni mai mari). Mulțumesc.

@webmaster: Mulțumesc pentru selectarea articolului.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
tata123 [16.05.18 15:19:37] »

@maryka: Mulțumesc pentru ecou. Cetatea Feldioarei va deveni un concurent serios din punct de vedere turistic al cetății Rupea. Va avea avantajul apropierii de orașul Brașov, doar vreo 20 km. Odată cu deschiderea camerelor-muzeu și amenajarea parcării și a toaletelor cetatea va intra în circuitul turistic - e un eveniment așteptat de multă vreme.

@abancor: De astă toamnă tot privesc la imagini drăguțe cu Cetatea Feldioarei, mai ales cele aeriene sunt fantastice (youtube). Am profitat de drumul spre Bistrița și m-am abătut și pe la Feldioara.

Traseul cuprins între Brașov și Sighișoara e înțesat de obiective istorice, câteva restaurate (Feldioara, Rupea, Dârjiu - va urma cetatea țărănească din Saschiz). Cred că ne trebuie vreo 2-3 zile pentru a vedea toate frumusețile zonei: Prejmer, Hărman, Racoș, Fișer, Roadeș, Bunești, Criț, Viscri, Cloașterf, Saschiz. S-au schimbat multe în ultimii 15 ani, în unele locuri. Mulțumesc pentru aprecieri.

@ungureanica: În ultimii 10 ani s-au mai „mișcat” lucrurile în anumite zone. Sunt multe locuri frumoase, obiective interesante și zone pitorești în România. Mulțumesc pentru lectură, ecou și aprecieri.

tata123 [16.05.18 15:47:06] »

@Lucien: Mulțumesc pentru aprecieri și ecoul cu informații interesante. Într-adevăr, Cetatea Feldioarei va ieși din anonimat, turiștii descoperind aici o parte din istoria Țării Bârsei. Mi-au plăcut cele văzute în fortificația restaurată, iar doamna de la Centrul de Informare Turistică își face treaba cu pasiune și seriozitate.

În ceea ce privește urmele cavalerilor teutoni încă se poartă discuții în contradictoriu între istorici și arheologi. Dacă cu peste un secol în urmă mulți oameni de cultură de renume (Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Narcis Crețulescu etc.) au susținut prezența teutonilor în Neamț (mai ales), în zilele noastre, când cercetările arheologice și documentare au avansat considerabil, mulți cercetători sunt mai circumspecți. Cetatea Crăciuna tinde a fi localizată pe teritoriul localității Teliu (jud. Brașov) - descoperirea unei fortificații medievale din pământ, apoi a alteia de piatră (probabil teutonicul „Cruceburg”) înclină balanța. Fortificațiile medievale din secolele al X-XIII-lea stârnesc încă multe controverse.

Numai bine și articole interesante!

tata123 [17.05.18 12:25:04] »

@all: Tocmai am citit o știre pe care o transmit mai departe tuturor: Duminică, 27 mai 2018, se desfășoară în comună evenimentul intitulat Sărbătoarea Rusaliilor de la Feldioara. Va avea loc un spectacol muzical, o paradă a portului popular, obiceiul „Bătutul Armindenilor”. Cred că este un bun prilej de a descoperi oamenii locului și a vizita cetatea restaurată. Petrecere frumoasă!

tata123 [01.08.18 14:35:53] »

@all: Azi, 1 august 2018, Cetatea Feldioara a fost redeschisă oficial pentru public. Programul de funcționare este de miercuri până duminică între orele 10.00-18.00. Biletele au următoarele valori: 15 lei/adulți, 10 lei/pensionari, 5 lei/elevi și studenți. Taxele foto și video sunt incluse în prețul biletului.

A fost inaugurată și expoziția de bază intitulată „Mărturii arheologice şi mărturii de locuire şi conlocuire în Feldioara”.

Vizite plăcute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
mihaistoian [09.04.19 13:46:05] »

In primul rand iti multumesc abia acum pt articol, desi il citisem si am vizitat cetatea anul trecut in septembrie.

In al doiliea rand, referitor la biserica fortificata. Ai spus, Dacă comunitatea locală va reuși punerea în valoare și a Bisericii Evanghelice „Sf. Maria” (lăcaș de cult construit în secolul al XIII-lea cu valențe defensive) Feldioara va reuși prin cele două monumente (cetatea și biserica) să concureze din punct de vedere turistic cu Rupea”. Am reusit sa vizitez aceasta biserica in anul 2013, iar in anul 2015 am vizitat multe biserici fortificate din zona Sighisoarei si, pe baza acestei experiente, iti spun ca autoritatile locale nu au nici o legatura cu aceste biserici, acestea apartin de Consistoriul Evanghelic de la Sibiu, de regula cheile sunt la diverse persoane din comuna, mai in varsta ori mai tinere, si trebuie sa ai multa rabdare sa le poti vizita.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
tata123 [09.04.19 14:23:30] »

@mihaistoian: Mă bucur că rândurile mele au fost citite de cei interesați, dovedindu-și utilitatea. Eu am vizitat cetatea cu puțin timp înainte de deschiderea ei oficială; am văzut acum imagini și din camerele-muzeu, amenajate între timp.

Cunosc faptul că multe biserici fortificate transilvane se află în administrarea autorităților bisericești ale cultului respectiv. Au mai fost efectuate lucrări de întreținere/reparații/restaurare pe ici-colo, s-au organizat evenimente culturale, s-au promovat anumite destinații (de ex. Transilvania-card: transilvania-card.ro). Și este total adevărat faptul că în unele dintre aceste biserici fortificate se poate intra cu greutate, sistemul de vizitare nefiind suficient de bine pus la punct.

Mulțumesc pentru aprecieri.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Lucien, maryka, mihaistoian, tata123, ungureanica
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.166224002838 sec
ecranul dvs: 1 x 1