Eu, Suleyman Magnificul şi Cetatea Severinului

TIPĂREȘTE

Ca să aflaţi care e legătura dintre mine, Suleyman Magnificul şi cetatea Severinului e musai să citiţi reviewul. Deci:

Cu trei ani în urmă

În august 2015 ne-am cazat două nopţi la pensiunea turistică Europa din Turnu Severin care mi-a făcut o impresie bună v. aici, vezi impresii spre deosebire de Dan&Ema care venind în acelaş an în octombrie a dârdâit de frig. v. aici vezi impresii. Din Turnu Severin am făcut o croazieră pe Dunăre, am vizitat excepţionalul muzeu al Hidrocentralei Porţile de Fier şi sus în Orşova, pe dealul Moşului, mănăstirea Sf. Ana construită de ziaristul Pamfil Seicaru. Natural că am vrut să vedem piciorul podului lui Apolodor, castrul Drobeta şi cetatea Severinului. Primele două în ruine dar la cetate se lucra intens la reabilitare. Nu ni s-a permis s-o vizităm. Am plecat cu speranţa că poate odată şi odată după ce va fi reconstruită o vom vizita.

În luna august a acestui an

Acel odată şi odată a venit anul acesta. Am făcut o excursie foarte reuşită în vestul României împreună cu o nepoată. Ultimul obiectiv înscris în program era cetatea Severinului. Eram curioasă să văd dacă s-a terminat reconstrucţia ei şi cum arată.

Câteva cuvinte despre aşezarea Drobeta fără de care construcţia cetăţii n-ar fi avut sens

Primele urme umane descoperite în zona Cladovei, cartier al Turnu Severinului de azi, datează din paleolitic şi au o vechime de 8000 ani Î. Hr. În 1960 s-au descoperit 65 morminte mărturie a unei populaţii stabilizate într-un areal geografic definit. În perioada 103-105 împăratul Traian a ridicat o cetate de piatră (castru) pentru 500 soldaţi care aveau rolul să păzească podul de peste Dunăre- podul lui Apolodor- pe care aveau să treacă legiunile romane în vederea cuceririi Daciei în 106. Ulterior castrul a fost extins de următorii împăraţi romani până la retragera lui Aurelian în anul 271d. Hr. În jurul castrului s-a aşezat populaţia autohtonă care făcea comerţ cu coloniştii romani. În urma dezvoltării populaţiei, Drobeta a devenit municipiu sub Hadrian în anul 121 şi colonie sub Septimiu Sever în 193 După retragerea romanilor şi lăsarea la vatră a celor care deveniseră veterani şi-şi formaseră familii mixte cu femeile băştinase, colonia a continuat să se dezvolte. În sec. III şi IV în castru s-au înălţat şi s-au îngroşat zidurile pentru a putea fi apărate de năvălitori, s-au ridicat turnuri de colţ de apărare şi în interiorul castrului a fost construită o capelă şi un edificiu în formă de cruce greacă în care erau 78 de încăperi.

Istoria zbuciumată a cetăţii.

La începutul Evului Mediu s-au înteţit migraţiiile popoarelor (eu am învăţat năvăliri barbare). În urma atacurilor insistente ale cumanilor şi pecenegilor dar şi ca protecţie împotriva ameninţării Ţaratului bulgar de Vidin, regele maghiar Ladislau I, în jurul anului 1050 a dispus construirea unei cetăţi de apărare în apropierea locului unde fusese castrul roman. Numele medieval al cetăţii Severinului poate proveni din latină ca amintire a împăratului Septimiu Sever sau poate fi asociat sfântului Severin protector al bisericii din incinta cetăţii. Comandanţii militari locali aflaţi sub ordinele regelui maghiar se numeau Bani de Severin, primul fiind Luca, menţionat documentar în 1233. Distrusă parţial de năvălitori, cetatea a fost refăcută de Cavalerii Ioaniţi aduşi în 1247 de regele Andrei al II-lea. Avea o puternică poziţie strategică pe malul Dunării care era o cale de navigaţie comercială. Construită la graniţa dintre catolicism şi ortodoxie, cetatea a constituit permanent o dispută între regii maghiari pe de o parte şi voievozii munteni sau ţarii bulgari pe de alta. Asa se face ca in secolul XIII, Cetatea Severinului ajunge de multe ori in bataia tunurilor bulgare, tatare, turce, voievozilor munteni (Litovoi a şi murit acolo, apoi Basarab I) si chiar a maghiarilor (în anii în care era stăpânită de alte popoare). Numai la sfarsitul secolului XIII, de exemplu, regele Ungariei a dus cinci razboaie cu bulgarii pentru apararea cetatii. În scena conflictelor a intrat şi Mircea cel Bătrân care înafară de titulatura de domnitor era şi Ban de Severin. El a încheiat în 1406 un tratat de alianţă cu Sigismund I. Mai târziu, Iancu de Hunedoara şi Matei Corvin au întărit cetăţile de la Dunăre inclusiv pe cea de la Severin pentru a face faţă expansiunii otomane. Ştiu că a fost plictisitor să citiţi tot ce am scris (şi asta a fost doar o mică parte din ce s-a întâmplat) dar am vrut să vă dau un exemplu cât de zbuciumată istorie am avut noi românii în timp ce în occidentul apărat de vlahi se ridicau catedrale. Ajungem în 1524, an în care armata lui Suleyman Magnificul a distrus definitiv cetatea, din ea mai rămânând doar un turn, numit de atunci Turnul lui Sever. După doi ani, în urma victoriei de la Mohaci din 1526, Ungaria a fost transformată în paşalâc turcesc. Cetatea nu a mai fost refăcută. Cu pietrele căzute din zidurile cetăţii a fost construită cetatea otomană Fetislam la sudul Dunării. În urma distrugerii locuitorii ei s-au mutat într-o aşezare mai ferită aflată la o distanţă de câţiva km spre nord. Au numit-o cerneţi (cerniţi). Ce caut eu în titlul acestui review? Suleyman Magnificul a fost acolo după distrugerea cetăţii, eu după refacerea ei. Numitorul comun este Cetatea Severinului.

Cum arăta Cetatea Severinului în sec. XVI înainte de a fi distrusă

Ridicată pe o colină cu o largă privire asupra Dunării şi a vecinătăţilor, Cetatea Severinului a fost considerată cheia de intrare spre Europa. De formă dreptunghiulară avea ziduri de piatră neprelucrată lipite cu mortar. Avea un donjon impunător, şase turnuri de apărare, două valuri de piatră concentrice şi un şanţ de apă. În centru se afla capela dedicată sfântului Severin de Noricum construită din materiale luate de la castrul Drobetra aflat în apropiere. În jurul capelei era un cimitir. La nord est se afla un turn cu trei etaje, singurul rămas în picioare după distrugerea cetăţii. El avea o înălţime de 11m, lungime de 9m şi lăţime de 2.5m.

Cetatea Severinului redivivus

În anul 2009 Cetatea Severinului a intrat în Programul Operaţional Regional 2007-2013 cu fonduri europene. Şantierul s-a extins pe durata a şase ani din 2009-2015 şi devizul general s-a ridicat la 14 mil. eu. fonduri care includ şi modernizarea Palatului Cultural Teodor Costescu. Cetatea a fost restaurată din temelie. Înafara refacerii zidurilor s-au amenajat alei, terase de belvedere şi accesul pietonal în interiorul turnului lui Sever. A reintrat în circuitul turistic la sfârşitul anului 2015. În cursul restaurării s-a descoperit un cuptor pentru prelucrarea armelor, un tezaur cu 160 monede turceşti şi maghiare, cămăşi de zale, arcuri şi săgeţi, oseminte umane

Din şosea am păşit pe o alee lată betonată şi după ce am traversat un pod peste un şanţ am intrat pe poarta principal a cetăţii. Un imens tricolor pe gazon înconjura cetatea şi panouri explicative cu istoria şi planul cetăţii te familiarizau cu ceeace urma să vezi. În colţul opus era Tunul Severinului. Am străbătut câteva încăperi şi am ieşit în curtea interioară. Aici singurul lucru care nu mi-a plăcut a fost existenţa unei încăperi expoziţie cu ferestre termopan înăuntrul căreia erau expuse fotografii ale obiectelor găsite cu ocazia săpăturilor. Deasemeni acolo era amenajat şi punctul de informare turistică. După gustul meu, aş fi amplasat această sală înafara cetăţii pentru că nu se potrivea cu zidurile de piatră care o înconjurau. Dintr-un punct de belvedere am admirat Dunărea. În cetate se afla un monument dedicat lui Mircea cel Bătrân:˝Io Mircea Voievod şi domn cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind toată ţara Ungrovlahiei şi părţile de peste munţi încă şi spre părţile tătăreşti şi Almaşului şi Făgăraşului Herţeg şi Banatului de Severin domn şi pe amândouă părţile peste toată Podunavia până la marea cea mare şi cetăţii Dârstorului stăpânitor˝

Dacă aveţi drum prin vestul României nu ocoliţi această cetate care ne întoarce la rădăcini.

---

VIZUALIZĂRI: 1217 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI