Cetatea Medievala a Severinului, sau... pe urmele Cavalerilor Ioaniti

TIPĂREȘTE

Am descoperit intamplator, pe internet, mai demult de un videoclip, pe care chiar il voi atasa la review, despre Cetatea Medievala a Severinului. Apoi, curiozitatea si timpul liber m-a trimis sa aflu mai multe informatii decat ceea ce vedeam in videoclip si am citit pe internet despre acest subiect... Iar de curand, mi-am dorit sa vad cu ochii mei aceasta cetate, care timp de aproape 300 de ani a avut un rol strategic, fiind ca o adevarata poarta de legatura intre Europa Rasiteana si cea Apuseana.

Si asa am introdus in programul nostru, o escala in Drobeta Turnu Severin, un oras frumos, dar si incarcat de istorie! Era o zi superba de toamna. Am gasit usor acest obiectiv turistic, oprind mai inati la Plaja din Drobeta si intreband un bicilist, cum putem ajunge acolo. Acesta ne-a sfatuit sa traversam aproape tot orasul, iar undeva pe partea dreapta, ne va aparea un indicator spre dreapta, catre muzeu. De la muzeu, am facut dreapta, pe o strada paralela cu marea. Dupa cateva minute am ajuns in Parcul General Dragalina, unde este asezata aceasta cetate veche, de prin secolul al XII lea. Este chiar in partea stanga a soselei, iar in dreapta –batranul Danubius!

Am parcat masina chiar in fata cetatii si erau foarte multe masini acolo si nu prea intelegeam de ce! Era duminica dupa amiaza si lumea iesea in parc, la plimbare, mi-am zis. Imediat am observat ca nu e chiar asa. Langa Cetatea Medievala a Severinului, in partea stanga este o cismea cu apa buna, unde oamenii stateau la rand sa incarce in bidoane si sticle apa, pentru acasa!

Ne-am indreptat si noi catre cetate, pentru ca am observat ca intrarea este libera, nefiind nimeni care sa ne dea vreun bilet, dar nici care sa ne spuna vreun cuvant despre acest monument istoric. Daca nu as fi citit de acasa, pe internet despre ce este vorba, sunt convinsa ca in 5 minute ma plictiseam, neintelegand mare lucru si as fi plecat. Erau cativa turisti care urcau sau coborau, dar nu foarte multi, abia am gasit niste copii sa-i rugam sa ne faca o fotografie impreuna!

Si acum va spun povestea ei:

In anul 1233 s-a inceput constructia noua a Cetatii Severinului, peste ruinele Cetatii Drobeta. Ruinele care le vedem astazi aici, nu provin de la o singura constructie, pentru ca acolo erau 2 incinte, una interioara si una exterioara, ultima fiind inconjurata de niste santuri sapate. Romanii se luptau cu Imperiul Otoman, care amenintau zona de peste Dunare. Apoi, ungurii au atacat Oltenia si au cucerit Cetatea Severinului si au adus aici Cavalerii Ioaniti, carora le-a oferit resedinta in Severin.

Din acea perioada acesta cetate devine o adevarata fortareata (cu 3 turnuri de aparare), care avea forma dreptunghiulara, era facuta din piatra de rau si mortar, fara caramida si avea ziduri groase de 2-4 metri. In mijlocul ei s-a construit o biserica gotica, (din materiale luate de la Castrul Roman), iar in jurul acestei s-au descoperit dupa sapaturile arheologice, o multime de morminte. S-au mai descoperit din perioada aceea niste ateliere de confectionat materiale de razboi si un cuptor de paine.

Cetatea Severinului era considerata atunci cea mai importanta reduta strategica de pe malul Dunarii. A ramas in bataia tunurilor turcilor, tatarilor, bulgarilor si a ungurilor, care au venit sa atace Oltenia. Dupa atacul lui Soliman Magnificul, din acesta cetate vestita a mai ramas doar un singur turn in picioare, din care un perete se mai vede si astazi, fiind inalta cat 3 etaje si este denumit de localnici-‘’Turnul lui Sever’’. Numele acesta i se trage de imparatul Septimiu Severus, cel care a ridicat Drobeta la rangul de colonie.

Din anul 1524, aceasta cetate care a fost foarte importanta dpdv militar, era distrusa de turci. Legenda spune ca de la poarta cetatii ar si un tunel care merge pana in partea cealalta a Dunarii.

Dupa ce am vizitat tot ceea ce a mai ramas din aceasta cetate, am facut cateva fotografii si am plecat. Intre timp, doi indragostiti s-au gandit ca se vor simti mai bine ‘’la inaltime’’ si s-au cocotat pe zidurile cetatii si acolo au ramas, privind la Dunare (vezi poza, si ca nu mi -au scapat :)) !

Dupa cativa metri, am oprit din nou, pentru ca undeva in partea dreapta, tot la sosea, este un punct de belvedere foarte frumos al cetatii, undeva langa un lac artificial, cu un podulet, printre copacii care toamna au o culoare superba. Am mai facut si de aici cateva fotografii si ne-am indreptat Muzeul Regiunii Portilor de Fier, situat un pic mai inclolo, tot pe malul Dunarii.

---

VIZUALIZĂRI: 4833 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI