Cheile Galbenului – pitoresc la baza Parângului

TIPĂREȘTE

Ne aflăm în Oltenia de sub Munte, la pensiunea Andreea din Baia de Fier (vezi impresii) și căutăm zăpada care în sudul României nu prea a sosit. În acea după-amiază de ianuarie aveam să urcăm cu autoturismul pe celebra șosea montană Transalpina până la intrare în stațiunea Rânca. Într-adevăr la altitudine totul era acoperit de o pătură de omăt, iar pe o costișă din preajma releului tv o mulțime de copii făcuseră o adevărată pârtie de săniuș.

După porția de geruleț și zăpadă am coborât spre Baia de Fier, unde am regăsit acea atmosferă primăvăratică. Am hotărât să ne îndreptăm spre zona carstică din coasta satului Baia de Fier pe un pitoresc drum județean DJ 665 (vezi impresii) care în partea opusă te conduce spre Mănăstirea Crasna (vezi impresii) și Muzeul Arhitecturii Populare Gorjene Curtișoara (vezi impresii) prin sate care mai păstrează gospodării tradiționale.

Cheile Galbenului au început a fi promovate mai intens abia după ce în zonele stâncoase au apărut noi modalități de petrecere a timpului liber – escaladă, alpinism, via ferrata, hamace suspendate. Până în momentul dezvoltării acestui turism de aventură zona era cunoscută și frecventată intens pentru alt obiectiv turistic important: Peștera Muierilor. De altfel toți vizitatorii peșterii sunt obligați să străbată pe jos cheile pe o distanță de circa 750 m întrucât ieșirea din cavitatea carstică e pe cealaltă parte a versantului față de intrare. În județul Gorj se pare că sunt situate aproximativ 20% din totalul peșterilor din România

Cheile nu sunt înguste cum s-ar aștepta turiștii, ci formează o vale largă pe fundul căruia se strecoară pârâul Galbenul – un curs de apă mic, mic dar voinic care a reușit în timp să-și sape o cale între două blocuri din masivul Parâng. Cei care se pricep pot observa pe versanți nivelele de eroziune și numeroase guri de peșteră ori grote. Înălțimea pereților de calcar atinge cota de 150 m, fapt ce îți provoacă ceva emoție când mergi pe șosea și privești spre vârfurile ce se înalță deasupra ta. Sectorul de chei vizibil are circa 1,2 km lungime urmărind albia cursului de apă, destul de vijelios în această perioadă.

Cu peste 14 ani în urmă am explorat un pic baza versantului stâng unde se aflau mai multe cuptoare de var încă în funcțiune, nu le-am mai zărit acum. Să nu uităm că la Baia de Fier s-a aflat singura mină de grafit din România (exploatările Catalina și Ungurelașu), închisă de aproape două decenii. În ultimii ani Societatea Națională de Sare, deținătoarea carierelor, a tot încercat să redeschidă exploatarea zăcămintelor de grafit.

Turismul de aventură a căpătat amploare în zona Cheilor Galbenului și atrage tot mai mulți turiști. Infrastructura turistică de cazare e foarte dezvoltată în acest areal astfel că nu sunt probleme în privința găsirii unui loc de dormit. Au fost reamenajate/înființate trasee de escaladă de diferite grade de dificultate, multe fiind potrivite pentru începătorii într-ale alpinismului (există peste 150 de trasee de escaladă sportivă). De asemenea, sunt prezente 21 de trasee de via ferrata, cel principal având vreo 400 m lungime și diferență de nivel de 100 m (via-ferrata.ro/baia-de-fier). Un club sportiv montan a amenajat și o zonă cu hamace suspendate între stâncile de pe unul din versanții cheilor (gorjeanul.ro/unic-in-tara ... la-baia-de-fier).

La mică distanță de Baia de Fier găsiți și alte obiective de relaxare și distracție: Căsuța Răsturnată (sat Poienari) și Pădurea Colorată, parcul de aventură Cerna din localitatea Cerna, comuna Vaideeni (vezi impresii), parcul de aventură Moara Viselor (comuna Vaideeni).

M-am relaxat câteva zeci de minute pe Cheile Galbenului, am parcat autoturismul și am mers pe jos printre versanții înalți, am ascultat zgomotul apei Galbenului care se rostogolea cu furie spre aval. O zonă frumoasă!

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1222 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI