GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Vara trecută ne propuseserăm ca - în scurte incursiuni - să vizităm orașele de la Dunăre. Dar pentru că vara nu este atât de lungă pe cât am dori noi și nici timpul nostru de plimbări nu este atât de dilatat, am reușit să ajungem doar la Brăila, Galați, Oltenița, Zimnicea, Turnu Măgurele și Corabia. Pentru celelalte, deși în parte le-am mai văzut, vom planifica timp în viitor. Mai mic sau mai mare, fiecare dintre aceste orașe dunărene are câte ceva de arătat celui ce vrea să-i fie oaspete, de aceea mi-am sintetizat impresiile în câteva rânduri pe care le-am făcut publice aici, pe AFA. Poate că vreodată vor inspira pe cineva. Din păcate, același neajuns - timpul - nu mi-a permis până acum să scriu și despre Corabia. Am amintit doar despre masa de pește la restaurantul cu terasă "Faleza Dunării" și despre Hostel Pericle 3*, cel care ne-a găzduit o noapte la Corabia.
Contrar uzanțelor, voi începe cu concluziile. Apreciez că la Corabia există preocupări pentru dezvoltarea turismului și chiar se face ceva în acest sens. Într-o zonă în care industrie nu mai există de mult, ar fi păcat să nu se facă ceva pentru dezvoltarea turismului dat fiind că orașul are potențial. Cetatea Sucidava aflată la 4-5 km de oraș, Faleza Dunării cu Portul Turistic, amenajările urbane (la care încă se mai lucrează), clădiri de patrimoniu, monumente și două frumoase parcuri sunt câteva dintre motivele pentru care merită să petreceți măcar o zi la Corabia.
Am ajuns la Corabia venind dinspre București - Turnu Măgurele. Când am trecut podul peste Olt, am știut că suntem aproape de confluența sa cu Dunărea, fluviul care șerpuiește pe teritoriul mai multor țări și sfârșește în mare, aici la noi, în România. La Islaz, localitate istorică unde - prin citirea Proclamației de la Islaz - s-a aprins scânteia revoluției de la 1848, nu am oprit. Ne grăbeam să ajungem la Corabia și am apreciat că puteam vedea Monumentul comemorativ al Adunării de la Islaz a doua zi, la întoarcere. Dar, ca o paranteză, adaug faptul că n-am reușit să facem asta, ploaia care ne-a însoțit o bună parte din drum împiedicându-ne să ne abatem spre centrul satului pentru monument. Dar, să revin!
La intrarea în oraș, în cartierul Siliștioara, de fapt un sat arondat în prezent orașului Corabia, am făcut un popas la Monumentul Independenței. Istoria consemnează că în acest loc, în august 1877, trupele armatei române au trecut Dunărea spre Plevna pe un pod de vase. Dacă ai timp și dai roată monumentului realizat de sculptorul Mircea Ștefănescu (monument dezvelit în 1985), pe cele două mari basoreliefuri aflate de o parte și de alta vei vedea scene din timpul traversării Dunării, sătenii care-i conduc pe oșteni, trupele în marș sau la atac, mai pe scurt, imagini care amintesc despre trecutul de luptă și despre dârzenia românilor în lupta lor pentru independență. De cealaltă parte a șoselei, cu vedere către cursul lin al Dunării și ostrovul împădurit care desparte apele fluviului în două, se află Crucea Eroilor pe al cărei postament de piatră scrie doar atât: "În memoria celor care ne-au dat independența".
Când am ajuns în oraș, primul lucru pe care l-am făcut a fost să căutăm Hostel Pericle 3* unde ne rezervaserăm cazarea. Situată pe Str. C. A. Rosetti, nr. 54, central, foarte aproape de parc și de Primărie, locația dotată și cu o terasă frumoasă, bine amenajată, ne-a oferit nu doar un bun loc de odihnă, dar și o poziționare favorabilă pentru vizitarea orașului.
Piața Eroilor, piața centrală a orașului, o zonă pietonală aflată lângă Primărie, loc de plimbare și de relaxare pentru localnici, este dominată de Monumentul "Independența". Monumentul dedicat Războiului de Independență din 1877, înconjurat acum de vegetație abundentă, a fost edificat în 1922. Flancat de două tunuri, soclul impunător susține o tânără cu un steag - personificare a României - care indică unui ostaș locul pe unde să treacă dincolo de Dunăre, spre câmpurile de luptă. În aceeași grădină publică, lângă fântâna arteziană, mai identificăm două monumente: Bustul preotului Radu Șapcă - membru al Guvernului Provizoriu constituit la Islaz, propagator al idealurilor revoluționare, cel care a îndrumat mulțimea spre "Tabăra Regenerațiunii de la Islaz" și Bustul lui Mihai Viteazul despre care istoria consemnează la 6 Septembrie 1598 că "… a cumpărat domnia mea Siliștioara toată, însă hotarul să se știe, din sus de Măgura lui Bozduh la apa Dunării care se numește Vadul Corabiei".
Primăria găzduită de o clădire monument, Colegiul Național Alexandru Ioan Cuza, bustul domnitorului aflat la intrarea pe strada Cuza Vodă, Catedrala "Sfânta Treime", toate se găsesc în această zonă. Impunătoarea catedrală datând de la sfârșitul sec. XIX, cu șase turle octogonale și un orologiu de turn montat pe clopotniță, a fost înălțată de locuitorii orașului pe un loc mlăștinos asanat după sfaturile renumitului inginer Anghel Saligny. Printre obiectele cu valoare patrimonială, biserica numără și o icoană dăruită de Maria Antonescu, soția mareșalului Antonescu, în urma unei vizite efectuate la Corabia, ocazie cu care a fost impresionată de cântările corului bisericii.
Nu departe de Catedrala "Sfânta Treime" și de Primărie am descoperit - ascunsă după prelate de șantier în lucru - o frumoasă clădire cu fațade împodobite cu basoreliefuri. Două florărese care tăifăsuiau în fața prăvăliilor lor ne-au lămurit că acolo este muzeul orașului, dar că acesta este închis de multă vreme pentru renovare și reamenajare. Așadar, pentru a vizita Muzeul orașului Corabia mai avem de așteptat. Dar, poate că așteptarea va merita!
Dacă până atunci veți ajunge în oraș, trebuie să știți că Grădina Publică a Pescarilor din Corabia este un loc foarte plăcut. Un foișor de lemn, o construcție interesantă, asemănătoare unei farfurii zburătoare, întâmpină chiar de la intrare. Grădina Publică a Pescarilor din Corabia a fost reabilitată în 2015 și are în prezent locuri de joacă pentru copii, o sală de sport și un teren cu tribune, foarte bine amenajat. Dacă sunteți interesați de clădiri frumoase, cu arhitectură de sec. XIX, aflați că la Corabia găsiți așa ceva din abundență. Atâta doar că multe dintre ele sunt neîngrijite, pradă uitării sau nepăsării. În curtea Spitalului orășenesc încă mai dăinuie câteva pavilioane mai vechi de 100 de ani, de asemenea în oraș veți vedea un hotel la fel de vechi care arată foarte bine la exterior (nu știu dacă și în interior), multe edificii cu frontispicii decorate, unele adăpostind instituții publice, altele fiind în continuare clădiri de locuit.
Dar dacă veniți la Corabia doar pentru relaxare la mal de Dunăre, nu mai pierdeți timpul prin oraș! Luați-o pe strada Portului pentru a ajunge direct în zona portului turistic! Cu bani europeni, Faleza Dunării a fost amenajată și chiar merită vizitată. În câteva cuvinte, am descris-o în mai vechiul meu articol Faleza Dunării - o masă de pește la Corabia. O frumoasă piscină construită pe acoperișul unei clădiri, dotată cu cele mai moderne amenajări, Terasa "Faleza Dunării", plaja cu nisip fin (adus aici cu basculantele), cu umbreluțe și șezlonguri albe, perfect aliniate, Club & Lounge "La Faleză" lângă care se află și un teren de sport pe nisip, iată ce puteți găsi la malul fluviului, la Corabia!
În aval de Terasa "Faleza Dunării", într-un mic golf, se află Portul Turistic Corabia, iar pentru cei care vor să rămână aici și peste noapte, Hotelul Sucidava.
Trimis de iulianic in 04.02.18 16:09:26
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CORABIA [OT].
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@iulianic: Un oraș dunărean mic, dar important prin monumentele istorice și mai ales prin evenimentele care s-au succedat aici de-a lungul timpului. Îmi place clădirea Gării Corabia (P18) - este modelul numit „gară CFR de primă generație”, ridicată undeva în intervalul 1886-1888, un model din cărămidă standardizat, plan arhitectural utilizat la alte câteva zeci de gări românești. Mulțumim pentru incursiunea în Corabia!
@Dan&Ema: Mulțumesc!
@tata123: Da, te-am făcut să revii - virtual - în Corabia, orașul de la Dunăre pe care știu că l-ai vizitat și tu de curând. Mi-a plăcut liniștea acestei așezări, multe dintre clădirile sale vechi (chiar dacă erau părăginite) și mai ales Dunărea.
Vecinătatea gării era atât de liniștită, parcă pustie. Nu știu ce trenuri mai ajung acolo în zilele noastre (ar trebui să consult Mersul Trenurilor). Cert e că n-am văzut picior de om sau de câine prin preajmă, iar pe calea ferată (pe care am traversat-o cu mașina în drumul nostru spre faleză) creșteau buruieni.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2017 Scurtă plimbare prin „orașul teilor” - Corabia — scris în 25.05.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ