ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 28.04.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
SEP-2017
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Cetatea Sucidava

Cetatea Sucidava - Corabia

TIPĂREȘTE URM de aici

Anul trecut, în septembrie, când am petrecut Un weekend la Corabia am vizitat și Cetatea Sucidava amplasată pe malul Dunării, în cartierul Celei - fostul sat cu același nume alipit orașului. Hotărâsem să nu scriu nimic despre acest obiectiv dat fiind că @tata123 o făcuse atât de bine și de documentat mai înaintea mea. De fapt articolul lui a fost pentru mine, atunci, un adevărat ghid. Mai mult decât atât, în discuțiile noastre cu custodele obiectivului, eu am menționat faptul că cineva, membru AFA (l-am lămurit atunci și ce este AFA) a scris despre Cetatea Sucidava atât de importantă pentru istoria noastră, dar și pentru turismul care abia începe să se dezvolte în zonă. Domnul a părut bucuros și cu atât mai bucuros atunci când i-am dat adresa de internet unde ne poate citi promițând totodată că dacă timpul îmi va permite voi scrie și eu câteva rânduri. N-am făcut acest lucru până acum, dar tocmai pentru faptul că am promis, măcar acum, tardiv, trebuie să mă țin de cuvânt. Adaug și eu o picătură de ajutor în popularizarea unei zone frumoase și interesante de la mal de Dunăre.

Așadar, duminică, după ce am părăsit Hostel Pericle 3*, cel care ne-a găzduit o noapte la Corabia, înainte de a lua calea spre București, ne-am îndreptat spre Celei unde știam că se află ruinele cetății dacice Sucidava - capitala tribului geto-dacic al sucilor, precum și rămășițele modeste ale podului construit peste Dunăre de Constantin cel Mare.

Știind că duminica programul de funcționare este mai scurt (09.00-13.00) l-am tot zorit pe soțul meu temându-mă că nu vom avea suficient timp să colindăm prin cetate. În fața intrării sunt câteva locuri de parcare, toate libere atunci când am ajuns noi acolo. Trebuie subliniat faptul că în perioada 2013-2016, în cadrul proiectului "Reabilitarea monumentului istoric Cetatea Sucidava din orașul Corabia, județul Olt și introducerea acestuia în circuitul turistic" - proiect finanțat din fonduri europene - a fost construit un centru de primire vizitatori care include și un mic muzeu, au fost amplasate indicatoare și panouri informative, s-a îngrădit zona și s-au făcut alei care facilitează deplasarea în interior.

De pe panoul aflat lângă intrare, pe care l-am fotografiat întru aducere aminte, reproduc un foarte scurt istoric al Cetății Sucidava: "Sucidava a apărut ca un important centru economic și militar al tribului geto-dacic sucii, de unde-i vine și denumirea de Sucidava - așezarea sucilor. În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualului cartier Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea așezării civile Sucidava. Sub împăratul roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare. Împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit fortăreața construind și un pod de piatră peste Dunăre și a restaurat drumul care lega Cetatea Sucidava de Cetatea Romula. Sucidava a fost distrusă prima dată de către huni în perioada 442-447. Între anii 527-533 ea a fost refăcută de către împăratul Iustinian, fiind total părăsită la sfârșitul secolului al VI-lea din cauza invaziilor avaro-slave. Începând cu secolul al VII-lea aria cetății a fost locuită, fără întrerupere, până astăzi, de o populație românească.

Între secolele XIV-XVI, pe partea estică a cetății a fost construită o fortificație medievală. "

După ce am luat cunoștință de aceste prime informații, ne-am îndreptat spre intrare. Cu urarea de bun venit, ne-a întâmpinat un domn care apoi ne-a invitat să-l însoțim într-un tur prin cetate. Ascultând prezentarea lui, înaintam pe aleile noi, modernizate cu prilejul recentei reabilitări. De altfel, tot cu prilejul recentei reabilitări, la punctele cele mai importante din cetate, au fost amplasate panouri mari cu informații esențiale pentru turist (inclusiv în engleză și franceză). Le-am fotografiat și mă voi folosi de ele acolo unde informațiile primite de la ghid par să se fi mai estompat.

Trecem pe lângă ziduri groase, de piatră, și ne oprim la Poarta de Vest denumită Poarta Constantiniană pentru că a fost construită în timpul împăratului Constantin cel Mare. Această poartă făcea legătura între cetate și podul de peste Dunăre care se afla la aprox. 130 m distanță. Această intrare, alcătuită din două porți (cea exterioară din sec. IV, iar cea interioară cu mult mai veche) a fost descoperită în 1977, atunci când s-a descoperit și zidul de incintă din partea de vest a cetății. Cele două porți au fost folosite împreună până în anii 364-366 când au fost zidite pentru a stăvili atacurile goților. De semnalat sunt șleaurile săpate în piatra de la sol, traseul carelor romane.

În incintă poposim mai întâi lângă un acoperământ de sticlă care protejează rămășițele unei locuințe de mari dimensiuni datând - conform specialiștilor - din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului. Prin geam, am văzut pardoseala cu vatra de foc, precum și o mențiune privind obiectele care au fost descoperite aici cu ocazia săpăturilor: cercei din argint, pandantiv din aur, râșnițe, topoare și ciocane din piatră, recipiente de păstrare a apei şi a alimentelor, toate expuse acum în muzeul cetății.

Fântâna secretă este cel mai fascinant loc pe care l-am descoperit la Cetatea Sucidava. De fapt, este vorba despre un izvor subteran protejat acum de o construcție mică, încuiată, în care am pătruns prin bunăvoința ghidului. Fântâna secretă, un monument unic în arhitectura romano-bizantină, a fost descoperită în 1958. Se pare că a fost construită în sec. VI, în timpul împăratului Iustinian, cu scopul de a asigura aprovizionarea cu apă a garnizoanei în caz de asediu. De pe platoul cetății, accesul până la puț se făcea printr-un culoar subteran lung de 26 m. La adâncimea de 19 m, la nivelul luncii Dunării, la aprox. 14 m în afara zidului de incintă, a fost captat un izvor. Aici a fost amenajat un puț pătratic acoperit cu o boltă din cărămidă, alungită, de forma unui turn.

Însoțiți de ghid care a aprins în prealabil luminile de pe traseu, am străbătut culoarul boltit, în coborâre, pe alocuri cu trepte din piatră. După o cotitură la stânga a aceluiași culoar îngust, cu pereți de cărămidă, ajungem la izvor, în fapt un mic rezervor pătratic în care sunt captate apele izvorului. Este o apă limpede și bună. Spun asta pentru că am băut din ea, izvorul cu apa lui răcoroasă răsplătind pe toți vizitatorii pentru efortul de a ajunge aici. O cană metalică este pusă acolo special pentru vizitatorul însetat. Ceea ce ți-a mai rămas în cană după ce ți-ai ostoit setea nu este deșertat în rezervor, ci undeva, separat. Aproape de ieșire, am rămas câteva clipe în fața unui perete în care sunt fixate câteva elemente de ceramică, precum și două plăci de marmură care fac cunoscute numele celor care au efectuat studii și cercetări la Cetatea Sucidava. Atașez două fotografii ilustrative.

Revenind la suprafață, aproape de centrul incintei, ni se semnalează Clădirea cu hypocaust. După părerea mea, este impropriu spus "clădire", acum nemaiexistând din ea decât temelia și o parte din pardoseala restaurată. Datând din sec. V, descoperită cu ocazia cercetărilor arheologice din 1977, clădirea cu hypocaust avea podeaua sprijinită pe 176 de pilae - mici stâlpi din cărămizi suprapuse - printre care circula aerul cald provenit de la un cuptor exterior. Din hypocaust, prin tuburi ceramice încastrate în pereți, căldura era distribuită și altor clădiri.

Basilica paleobizantină, și ea descoperită tot în 1977, datând din sec. VI, se estimează a fi cel mai vechi monument de acest fel identificat până în prezent la nord de Dunăre. Basilica este dreptunghiulară, cu o absidă semicirculară spre est și cu intrare prin partea de vest, tipic bisericilor creștine. În interior, sub pardoseală, au fost descoperite 6 morminte de înhumație, între care și unul al unui adult înalt de 1,97 m. Locul acestuia, aproape de rămășițele amvonului, a fost amenajat special pentru a fi remarcat de turiști.

Pe aleile Cetății Sucidava te poți plimba oricât observând resturi de ziduri de apărare sau de construcții. Aproape de ieșire, în iarbă, poate fi văzut un fel de lapidariu - o îngrămădire de coloane rupte, baze de coloane, fragmente de zidărie din piatră cu inscripții, un sarcofag de copil și tot felul de alte rămășițe.

Muzeul Cetății Sucidava nu este mare, dar este înțesat de vestigii din diverse perioade istorice descoperite cu ocazia cercetărilor. Amenajat în clădirea de la intrarea în incintă, muzeul expune în vitrine podoabe, monede, obiecte de cult creștine, figurine din ceramică, vase, opaițe, diverse unelte casnice și gospodărești, fragmente de pavaj, toate marcate cu notițe explicative. Printre vitrine putem vedea panouri informative mari, precum și machete reprezentând clădirea cu hypocaust și basilica paleobizantină.

Am rămas o vreme de vorbă cu custodele mulțumindu-i pentru explicațiile pe care ni le-a oferit în timpul plimbării prin cetate, apoi ne-am odihnit câteva momente în părculețul de lângă parcare, în umbră de pomi, lângă bustul lui Popa Șapcă revoluționarul de la 1848. Dincolo de șosea, încadrat de două vase ceramice mari, se află monumentul cu efigia aceluiași revoluționar pașoptist având dedesubt o placă pe care deslușim: "Pe acest loc a fost bordeiul, locuință a lui Popa Radu Șapcă, în fața căruia s-au adunat la 10 iunie 1848 masele și Guvernul revoluționar. "

Lângă școală, la stânga, la capătul drumului care coboară spre Dunăre, un panou mare ne informează că ne aflăm la 100 m distanță de Piciorul Podului Constantin cel Mare. Este atât de ascuns de vale și de ierburile care cresc înalte vara încât, căutându-l, noi am trecut cu mult de el. În cele din urmă l-am reperat pe un teren îngrădit, acolo unde drumul face din nou la stânga, lângă lunca Dunării.

Considerat cel mai lung pod din antichitate - 2437,5 m - podul inaugurat la 5 iulie 328 în prezența împăratului Constantin cel Mare, cel care a introdus creștinismul în Imperiul Roman, lega Sucidava - cetatea de pe malul stâng de Oescus - cetatea de pe malul drept al fluviului. După Podul lui Traian, Podul lui Constantin cel Mare este al doilea construit de romani peste Dunăre.

Astăzi se mai văd doar urme ale portalului acestui pod la 132 m distanță de zidurile fortificației.

N-am vrut să plec de la Corabia fără a vedea fântâna romană din sec. al II-lea. Este vorba de un puț de 12-14 m adâncime, descoperit taman în curtea școlii. Citisem că are forma perfect circulară și este căptuşit cu cărămizi trapezoidale, precum și că în adîncurile sale au fost găsite mai multe vase și câteva monede, una dintre ele fiind identificată ca aparținând perioadei lui Marcus Aurelius (161 -180). Un localnic mi-a spus că pot intra în curtea școlii pentru a o vedea și a o fotografia de aproape. Fiind duminică, școala era pustie, la fel și curtea, astfel încât, nu fără oarecare emoție - doar eram un intrus - singură (soțul meu preferând să rămână la umbră, lângă mașină), am fost și la fântâna romană din sec. al II-lea, acum restaurată și acoperită.

Concluzii

Chiar dacă nu face parte dintr-o zonă turistică forfotind de vizitatori, Corabia și în special Cetatea Sucidava cu împrejurimile sale merită puțin din timpul nostru. Recentele lucrări de reabilitare au făcut din situl arheologic de aici un loc demn de luat în considerație. Așadar, iubitori de istorie și de locuri care amintesc de trecutul îndepărtat al neamului nostru, vizitați Cetatea Sucidava!


---
Trimis de iulianic in 28.04.18 13:25:39
Validat / Publicat: 28.04.18 16:05:55
VIZUALIZĂRI: 1253INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ROMÂNIA.
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29450 PMA (din 31 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

doinafil [28.04.18 22:06:29] »

Este foarte bine că

... în perioada 2013-2016, în cadrul proiectului "Reabilitarea monumentului istoric Cetatea Sucidava din orașul Corabia, județul Olt și introducerea acestuia în circuitul turistic" - proiect finanțat din fonduri europene - a fost construit un centru de primire vizitatori care include și un mic muzeu, au fost amplasate indicatoare și panouri informative, s-a îngrădit zona și s-au făcut alei care facilitează deplasarea în interior.

,

... și că datorită acestora putem face cunoscut și viitorilor turiști străini o mică parte din istoria noastră

Uite că se fac și lucruri bune cu fondurile europene, dacă se vrea, se poate! Depinde de cât de mult țin edilii orașelor României să-și facă cunoscute locurile!

Felicitări, am citit și văzut toate pozele. Mi-au plăcut și am votat cu drag!

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [29.04.18 07:34:47] »

@doinafil: Fără îndoială, reabilitarea Cetății Sucidava este un lucru bun pentru istoria noastră și pentru turismul românesc. Mai trebuie lucrat la popularizarea obiectivului.

Era duminică înainte de amiază atunci când am fost noi acolo. Parcarea era goală și nici un vizitator în cetate. Administratorul, ghidul, custodele sau cum vrei să-i spui, era singur. Doar pentru noi a făcut întreg turul cetății dând toate explicațiile. E adevărat că - în afară de Fântâna secretă protejată de o coșmelie încuiată - am fi putut vizita singuri. Succinte explicații sunt pe panouri, iar cine vrea mai mult, găsește ulterior.

Mi-a plăcut modul în care ne-a primit și ne-a vorbit. Mi-ar fi părut rău să nu scriu și eu câteva rânduri, chiar dacă @tata1123 scrisese mai înainte.

tata123 [04.05.18 11:53:26] »

@iulianic: Mi-a plăcut mult vizita la cetatea Sucidava, am văzut imagini înainte pe Internet, dar nu mă așteptam să fie atât de plăcut (vezi impresii). Reabilitarea prin proiectul european și organizarea muzeului au constituit un mare plus pentru turismul zonal.

Citeam prin presa anului 2013 că cetatea fusese inclusă pe lista provizorie de includere în patrimoniul Unesco; azi nu se mai află pe această listă (whc.unesco.org/en/tentati ... elists/state=ro).

Recomand celor care au drum în zonă să se oprească o oră și la Cetatea Sucidava. Fântâna „secretă” este o lucrare inginerească deosebită!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, iulianic, tata123
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0891571044922 sec
ecranul dvs: 1 x 1