Peștera Cetățile Rădesei

TIPĂREȘTE

După cum spuneam și într-un articol anterior, Padișul este o zonă extrem de bogată în trasee, locuri extraordinare și oameni minunați. Munții Apuseni sunt extrem de ofertanți în obiective turistice spectaculoase și natură sălbatică, încât merită să vă faceți o vacanță aici.

În acest articol vă voi povesti despre unul dintre cele mai spectaculoase trasee parcurse în Padiș: Peștera Cetățile Rădesei.

De la Cabana Simiriam am plecat cu mașina spre Cetățile Rădesei pe DJ 763 aproximativ 2 kilometri, apoi am virat brusc la dreapta pe un drum forestier care duce spre Cabana Vărășoaia. De la cabană am mai mers aproximativ 2 kilometri, după care am parcat mașina pe marginea drumului și am pornit la pas spre peșteră. Drumul este de pământ, dar se poate parcurge cu o mașină obișnuită.

Traseul pe care l-am urmat este marcat cu punct roșu. După aproximativ 1 kilometru ne-am intersectat cu traseul ce duce spre Stâna de Vale, care din păcate era impracticabil din cauza căderilor masive de copaci. Am întâlnit un panou de avertizare și acces restricționat montat de cei de la salvamont. Imediat după intersecție am intrat în pădure, am întâlnit și noi pe acest traseu mulți copaci căzuți pe care i-am ocolit ușor.

După încă 1 kilometru am ajuns la o bifurcație a traseului. Am continuat pe poteca din dreapta pentru a intra în peștera Cetățile Rădesei, poteca din stânga, ocolește peștera pe deasupra ei, dar pe acolo ne-am întors.

Imediat după bifurcație am coborât cu ajutorul unui lanţ de susţinere, până apropape de intrarea în peșteră. Portalului peșterii este înalt de peste 15 metri și are o lățime de 7 metri. Peștera are o galerie unică, de forma unui tunel lung de 212 metri, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat până la suprafaţă.

Peștera Cetăţile Rădesei este foarte spectaculoasă, dar trebuie reținut că nu este electrificată, așadar sunt necesare surse de iluminat (frontale sau lanterne) pentru traversarea ei. Peștera este accesibilă pe întreaga lungime de 212 metri, traseul are un grad de dificultate mediu.

Ne-am pus frontalele din dotare în funcțiune și am pornit aventura. Intrare în peșteră se face pe malul stâng al apei, pe o terasă de stâncă. Odată intrați, ajungem într-o sală mare, de unde se coboară cu ajutorul lanțurilor vreo 3 metri până la firul apei care străbate peștera. Am urmat firul apei pe un culoar înalt şi larg, am trecut pe sub o arcadă de formă semicirculară, apoi am ajuns într-o sală mare, luminată natural prin cele 4 hornuri aflate în tavanul peșterii. Pereții albi și înalți de calcar ne-au cam lăsat cu gura căscată și ne-am oprit de multe ori să vedem spectacolul luminii care intră în peșteră și care în combinație cu calcarul alb și vegetația de pe perete creează un spectacol minunat. Ne-am bucurat de lumina naturală și am reușit să facem fotografii.

Următorul segment trece printr-o porţiune mai îngustă, lipsită de lumină, cu nivelul apei destul de mare, ca atare am reușit să ne udăm puțin la picioare :)). Traversarea acestui segment se face tot cu ajutorul lanțurilor. Zgomotul apei este amplificat de golul peșterii, abia dacă reușești să te auzi.

A urmat cea mai grea porțiune din această aventură dar și cea mai spectaculoasă, numită Canionul Cetățile Rădesei. La ieșirea din peșteră traseul este foarte îngust și coboară abrupt spre poiana Rădesei. Aici erau foarte mulți copaci căzuți, iar din cauză faptului că erau uzi riscul de alunecare a fost foarte mare. Coborârea se face tot cu ajutorul lanțurilor montate pe stânci. Cu mare atenție am reușit să ajungem în poiană.

Deși am citit că peştera este amenajată cu scări de lemn şi podeţe, noi am găsit doar lanțuri montate pe stânci, care ne-au fost de mare ajutor. Am parcurs cei 212 metri din subteran, în aproximativ 30 de minute.

În Poiana Rădesei, pârâul Rădeasa care iese din peşteră, împreună cu Pârâul Feredeu care vine din stânga, formează Someşul Cald.

Din poiană traseul se bifurcă din nou: o ramură face legătura cu Circuitul Someșului Cald (traseu închis temporar din caza căderilor masive de copaci), iar cealaltă urcă pe versant, chiar deasupra peșterii. Urcarea nu este foarte dificilă, mai sunt unele porțiuni unde ne-am ajutat de lanțuri, iar după 5 minute eram deaupra peșterii. Ajunși sus, am trecut pe lângă hornurile pe care le vedeam de jos din peșteră.

Sunt câteva locuri de belvedere, doar că pentru a ajunge la ele trebuie să ne mai abatem puțin de la potecă și să ne mai cocoțăm pe câte o stâncă, dar merită abaterea, pentru că peiajul este spectaculos.

Am ajuns la prima bifurcație, cea din fața peșterii, apoi am contiunat drumul spre mașină, prin pădure. Ne-am oprit pentru câteva minute într-o poiană pentru a ne recăpăta puterile. După atâtea urcări și coborâri aici poți sta relaxat să te bucuri de aerul curat și peisajul de o frumusețe incredibilă. Întreaga zonă este o combinație armonioasă de stânca și vegetație.

Încărcați cu energie și voie bună ne-am întors la mașină fiind foarte mulțumiți de ceea ce am descopirit în acestă aventură.

Concluzie

Peștera Cetatile Rădesei este foarte spectaculoasă. Înainte de a o vizită trebuie să știți câteva lucruri:

1 - peștera nu este electrificată, așadar lanternele sau frontalele sunt obligatorii pentru a o parcurge. Sunt porţiuni în care ai nevoie de ambele mâini libere pentru a te folosi de lanţuri.

2 - această peșteră nu trebuie traversată sub nicio formă după o ploaie zdravănă sau în timpul unei ploi, fiindcă acel firicel inofensiv de apă care străbate peștera poate deveni foarte rapid un șuvoi de apă care mătură tot ce întâlnește în cale. Așadar, urmăriți prognoza când faceți acest traseu și purtați încălțăminte impermeabilă, cu talpă aderentă, stânca fiind umedă şi alunecoasă în peşteră.

3 - marcajul puct roșu este vizibil pe toată lungimea traseului chiar și în interiorul peșterii.

Toate cele bune.

---

VIZUALIZĂRI: 1412 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI