Dubrovnik - impresii de calatorie si recomandari

TIPĂREȘTE

Daca ati decis sa mergeti la Dubrovnik cu siguranta va informati despre ce si cum veti vedea, gasi, trai, simti acolo. Eu voi fi mai succint cu obiectivele turistice, exista pe sait o pleiada de articole excelente in acest sens si voi fi mai orientat spre detalii ajutatoare pentru un concediu de neuitat. Cu mentiunea ca am fost in aprilie 2017, oarecum in extrasezon si exista riscul ca unele sa fie caduce in sezon.

Rezumat istoric

Dupa invazia avarilor si a slavilor din sec VII, unii locuitori ai Cavtat-ului se refugiaza pe o stanca cu arie patratica, cu trei laturi aparate de mare. Astfel iau nastere Ragusa si 1200 de ani de libertate ai acelor oameni si a urmasilor lor. Originile sunt neindoios dalmate, iliri amestecati cu romani, bizantini insa 16 familii, daca nu gresesc, vor conduce Ragusa de la inceputuri pana la 1802, cand Imperiul francez napoleonian o inglobeaza in Regatul Italiei de sud. Au fost buni marinari, negutatori si politicieni, au facut multe compromisuri, azi considerate joase, dar totul pentru a-si asigura libertatea. Otomanii ii denumeau prin sec XV-XVI "Venetia cea buna" (aceasta fiind dealtfel si traducerea cuvantului Dubrovnik - dobro venica), corabiile Ragusei avand mult timp facilitati din partea Inaltei Porti. In fine, doua evenimente au dus la declinul cetatii, descoperirea Lumii Noi in 1492, cand comertul a inceput sa-si schimbe vechile rute si un cutremur oribil care aproape a distrus cetatea in 1667. Astazi ea este printre cele mai bine conservate situri istorice, vizitata de peste 1 milion de turisti anual. Mai mentionez ca pana in sec XIX se vorbeau atat dalmata cat si croata, croatii fiind prezenti in viata cetatii inca de la inceputuri, locuind insa in asezari din afara zidurilor si fiind folositi preponderent ca resursa. In timp, totul s-a contopit in croatul Dubrovnik.

Comertul

Au fost competitori imediati pentru Venetieni, aproape permanent in diverse forme de conflict, a doua forta economica maritima din Adriatica, urmati de Ulcinj. Catolici ferventi dupa Marea Schisma, au intrat in conflict si cu vlahii ortodocsi, macar ca aveau origini comune. Astazi se mai regasesc prea putine ramasite, onorarea Sfantului Vlah, strada Tabacariei (Tabakarije) unde-si argaseau pielile la malul marii, fundatia unei biserici bizantine fiind insa relevante.

Ce ne-a placut

Trec peste excursia pe ziduri, da este de facut cu Card Dubrovnik, si punctez panoramele din fortul Lovrijenac dar mai ales vederea de sus din satul Bosanka. Puteti urca cu telecabina, cam scump :), dar puteti merge si cu masina 3-4 km inspre MNE si faceti stanga spre Bosanka. Drumul este ingust, asfaltat, are buzunare de retragere caci este de o banda si jumatate dar merita deplin. Atentie, calm si perseverenta. In cetate ne-au mai placut stradutele aglomerate si am fost coplesiti de muzeul recentului razboi sarbo-croat din anii 90, cand cetatea a fost asediata efectiv, a rezistat luni de zile fara apa, electricitate, hrana dar a cedat in final in fata mortierelor sarbesti si muntenegrene. Sutele de eroi, unii nascuti in anii 70 ca si mine, m-au marcat...

Parcarea

Fix langa intrarea principala sunt parcari mici, la aprox 3 eur pe ora, 20 kuna, dar si acestea sunt cam ocupate. Cel mai bine este sa cautati o parcare cam la 500 m si sa mergeti si pe jos putin, face bine la peisaj - la dus, si la digestie - la intors :). Preturile pentru parcari in planul 2 sunt pe la 10 kuna, str Zagrebacka de ex. Biletele de autobuz sunt 12 kuna, 7 ron, de la tarabe sau 15 kuna (9 ron) de la sofer. Benzina este ceva mai scumpa, cam 1,3 eur. In SRB sau MNE alimentati cu 1,12 eur.

Preturile

Ati aflat deja ca Dubrovnik este o scumpete :) de oras. Exemple, o cafea 2-2,5 eur, un magnet 3,5 eur :) made in PRC, o cana inscriptionata - 7 eur, insa puteti achizitiona suveniruri si dintr-o piateta din spatele Catedralei Dubrovnik, de la particulari, si ei scumpi dar mai rezonabili si de negociat. Nu sariti peste o plimbare cu vaporasul in jurul cetatii, cam 45 de min si 20 eur.

Concluzie

Pentru mine Dubrovnik a insemnat istorie medievala si contemporana, o cultura maritima iubitoare de libertate, "Non bene pro toto libertat venditur auro" fiind vechea zicala si filozofie de viata a Ragusei (libertatea nu se vinde bine nici pentru tot aurul din lume), panorame memorabile si doua zile de miscare ca pieton. Vacanta placuta.

---

VIZUALIZĂRI: 6325 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI