GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Florești - sau vizita în Feneșul de altădată
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Doi ardeleni discută:
- No ia zi-mi și mie mă Vasile, ție ce-ți place mai mult, Crăciunu... sau... să faci dragoste ?
- Apăi mă Ioane parcă-mi place mai mult Crăciunu...
- Fir-ar mă Vasile, păi cum așa... ?
- Apăi, parcă-i mai des, mă...
Asta-i bancul despre viteza ardelenilor doar că nu prea este valabilă în comuna Florești cu cei mai mulți locuitori și cu o creștere record a populației între recensământul din 2002-2011 cu 205 %. În afară de această dezvoltare demografică comuna Florești se mai poate lăuda că se află în top10 cele mai bogate comune din România, acest lucru observând și eu la fața locului.
Ajuns acolo cu familia într-o după masă de iulie ne-am cazat în satul Luna de Sus vezi impresii - după care am plecat să văd minunea economică care se numește Florești. În două ore mi-am făcut o idee, atât mi-a luat să vizitez una-alta în comună și voi povesti în următoarele rânduri.
S-au descoperit urme de civilizație din perioada neoliticului, așa povestesc arheologii. Dar a curs ceva apă de atunci pe raul Someș și au venit romanii în vizită, le-a plăcut și au rămas aici, au construit castrul Napoca și cel de la Gilău Ala Siliana.
După plecarea romanilor a mai curs niște apă pe Someș și a venit anul 1272 să zicem an important deoarece de atunci datează atestarea documentară. Le- a plăcut și sașilor de asta au stat așa mult pe acolo, denumirea inițială a localității Sächsisch Fenesch, Szászfenes pe ungurește, sau Feneșul Săsesc asta până prin 1924. De atunci se numește Florești care în prezent le place mult clujenilor, datorită prețului mai mic pe mp. construit față de municipiu are loc un boom imobiliar de acolo și triplarea populației în ultimii ani.
Foarte simplu, DN1 sau E60 se numește drumul, iar Floreștiul se află imediat la ieșirea din municipiul Cluj-Napoca în direcția Oradea, de fapt comuna este lipită de municipiu o putem lua drept cartier. Teoretic să zicem între Cluj și Florești (din centruîn centru) sînt 9 km. Din Oradea facem 143 km iar din București 459 km, puțin cam departe să-l vizităm pe Ion și Vasile... Pentru a ajunge la Florești avem doar cale rutieră, pentru mai mult, cale ferată sau avion de exemplu trebuie să ne deplasăm la Cluj-Napoca. Eu m-am deplasat 5 km de la locul de cazare până aici.
Frumoasă zonă găsim aici, cu dealuri jur împrejur de 400-500 m deasupra mării. Comuna în sine mai puțin cam înălțimea la care se află Clujul cca 340m. La vale curge râul Someșul Mic și găsim multe lacuri de acumulare dar și locuri de pescuit. Tot aici în Florești putem spune că începe zona munților Apuseni, un fel de graniță între Podișul Transilvaniei și munții.
Comuna este compusă din localitatea Forești și satele Luna de Sus și Tăuți. Ultimul recensământ din 2011 arăta un total de 22800 locuitori (dar ultimele date arată 38000 deci următorul recensământ va arăta altfel). Din punct de vedere etnic 75 % sînt români, 15 % maghiari, 5 % romi iar restul altă etnie. Confesional sînt 70 % ortodocși, 10 % reformați, 5 % catolici, cifrele mele sînt oarecum rotunjite virgula lăsând la o parte.
Din punct de vedere economic comuna s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, făcând parte din zona metropolitană Cluj. Industria, comerțul, turismul, imobiliarele se dezvoltă vizibil astfel am observat fabrici, hale industriale, centre comerciale în formă de super și hypermarketuri, cartiere noi de blocuri sau alte zone de locuit, pensiuni sau alte locuri de cazare. Dacă în dreptul drumului E60/DN1 observăm comuna așa cum o știm cu aceleași case vechi și prăfuite dacă intrăm spre periferie peisajul se schimbă mult spre bine.
ro.wikipedia.org/wiki/Com ... e%C8%99ti,_Cluj
În orice colț al țării se poate vizita câte ceva, cu atât mai mult aici în Florești. În centru de și destul de neatractiv aici putem vedea principalele lăcașe de cult. Noi am parcat în apropierea bisericii ortodoxe așa că acesta a fost primul obiectiv vizitat.
Biserica Sfântul Dumitru este acel lăcaș de cult ortodox observat de fiecare dată când circulăm spre Oradea sau intrăm în Cluj dinspre această localitate. Biserica a fost construită între anii 1830-1834 și poartă hramul Sfântul Mare Mucenic Dumitru. Deoarece ar fi foarte multe de spus despre Parohia Ordodoxă Sfântul Dumitru Florești, inclusiv istoricul ortodoxiei de pe aici o să rog WM să atașeze linkul cu pagina acestui lăcaș de cult.
sfdumitru.ro/index.php?op ... tpage&Itemid=53
Circulând câteva sute de metri pe jos în direcția centru Florești și implicit Cluj Napoca observăm o adevărată bijuterie medievală foarte bine conservată Biserica Romano-Catolică din Florești. Oarecum fortificată și înconjurată de un zid de piatră stă ridicată aici încă din anul 1342. Dacă întreabă cineva despre arhitetură răspunsul este stil gotic târziu. FB biserica aici:pe FB
Nu am mai ajuns la biserica greco-catolica, dar putem citi despre ea aici:
http://www.biserica-greco-catolica-floresti.ro/
Uitându-mă în stânga și în dreapta n-am mai observat nimic interesant în centrul comunei. Înainte să iau mașina și să urc în cartierul Cetatea Fetei am mai observat clădirea Primăriei din Florești și Monumentul Eroilor. Monumentul este oarecum delimitat și am observat numele ostașilor căzuți în primul război mondial. În spatele monumentului este arborat de trei ori drapelul românesc.
Fiind seara am observat polulația numeroasă a Floreștiului, veneau dinspre Cluj sau alte zone industriale (Gilău de exemplu) ori cu autobuzul ori cu mașina personală. Și erau mulți precum arata statistica. Mulți s-au oprit să își facă cumpărăturile la Lidlul din centru acesta fiind doar o picătură în ocean față de câte centre comerciale are Floreștiul. M-am oprit și eu pentru a cumpăra cina din acea seară pe care avea s-o consum la locul nostru de cazare. Pe urmă am luat-o spre un cartier super populat cu denumirea Cetatea Fetei.
Cartierul este denumit după un loc în care a existat vreodată (1241) o cetate. Avea rol defensiv și observator pe vremea când tătarii ne mai vizitau. Cetatea până la urmă a fost distrusă prin anii 1437 cu ocazia unei răscoale țărănești. Locul are și o legendă, citez:
numele cetății provine dintr-o legendă locală: se spune că în timpul invaziilor tătare o fată din sat a fost prinsă de tătari și în ciuda torturilor nu a dezvăluit locul în care se ascunseseră oamenii din sat. În amintirea ei, cetatea ar fi fost denumită Cetatea Fetei.
O altă informație am găsit aici și mi s-a părut interesantă
Sursa: A. A. Rusu, Cetatea medievală de la Floreşti (jud. Cluj) (Cercetări arheologice din anii 1990-1991), în Ephem. Napocensis, III, 1993, p. 281-298., )
citez:
Cetatea medievală de la Florești (Cetatea Fetei) se găsește nu departe de limita de vest a orașului Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Florești, pe Dealul Lazului – aprox. 600 m înălțime. Vizibilitatea ei este perfectă spre valea Someșului Mic, între Gilău și Cluj.
Cetatea Florești a fost semnalată accidental, iar prima lucrare care i-a fost dedicată aparține lui Kelemen Lajos, numită: „A szászfenesi Leánzvár” în publicația „A Hirnök”, Cluj nr. 10 din 15 mai 1923. Fügedi Erik a stabilit ca termen post quem de construcție, anul 1282. Atunci, la sfârșitul sec. al XIII-lea, episcopii de Alba Iulia au înălțat-o pentru a avea o bază puternică în fața domeniului călugărilor benedictini din Cluj-Mănăștur. Între anii 1307-131 cetatea a fost uzurpată din proprietatea episcopiei de către puternicul Ladislau Kan, voievodul Transilvaniei. Apoi, un timp oarecareas, înainte de anul 1331, cetatea a fost guvernată de castelani regali.
Sfârșitul cetății s-a presupus a fi Răscoala de la Bobâlna – 1437, însă mai realistă este opinia abandonării ei anterioare, respectiv după ce a fost construită noua cetate episcopală de la Gilău. Acest din urmă eveniment a a vut loc cândva între anii 1373 și 1428.
Ultima menționare documentară a cetății este legată de un proces din anii 1370-1373, în care a fost implicat unul din castelanii cetății, împreună cu cnezii români din Gîrbău.
În urma cercetărilor arheologice, nu de mare amploare, din perioada anilor 1990-1991, conduse de profesorul A. A. Rusu, s-a făcut și prima ridicare topografică riguroasă a cetății. În acest fel s-au determinat formele încă vizibile și exacte ale elementelor de fortificare, împreună cu dimensiunile lor. Partea centrală a cetății este amenajată pe culmea cea mai înaltă a dealului și se prezintă sub forma unei elipse cu diametrul mare orientat vest-nord-vest – este-sud-est de 60 m, iar cel mic de 35 m.
S-a constatat și „ciuruirea” masivă a cetății de către căutătorii de comori, fapt ce rezultă, vizibil și azi, un așa zis tunel ce a dat naștere legendei tunelului ce leagă cetatea de biserica de la Calvaria din cartierul Mănăștur – Cluj.
Ruina păstrează încă înălțimea măsurabilă de 6,75 m. Grosimea zidului a fost străpuns până la lățimea de 4,40 m, fapt ce denotă că zidul nu provenea de la un turn, ci mai curând de la un simplu zid-scut, menit să escarpeze șanțul de apărare și să întărească terasa platoului central. Zidurile de piatră cu grosimi de până la 4 metri, sunt o raritate în arhitectura militară transilvană a secolelor XIII-XIV.
Cetatea a avut două faze de construcție: prima de lemn, iar a doua din piatră.
Cercetările arheologice au scos la iveală artefacte și urme de locuire din epoca bronzului, eventual Hallstatt, din antichitatea clasică (dacică, sec. I p. Ch.) și evident, epoca medievală. Printre artefactele descoperite amintim: fragmente de ceramică medievală pentru uz gospodăresc – gătit și depozitarea hranei și a apei, ceramică fină – cenușie, unelte, accesorii de cavalerie și arme. Totalitatea pieselor metalice întregesc imaginea caracterului strict utilitar-militar al cetății de la Florești, pentru cei aproximativ 150 de ani de funcționare.
Pentru a ajunge la Cetatea Fetei trebuie traversat tot cartierul care poartă denumirea locului. Se va parca la ultimele blocuri construite din acest cartier iar de acolo se va merge pe jos sau off road (sau cu Logan) și se va ajunge destul de repede în locul care a fost o dată Cetatea Fetei. Din păcate ora târzie nu mi-a mai permis această excursie până acolo, am observat pe unde se poate ajunge, voi atașa poză (editată cu semne că poate va fi de ajutor cumva) și... rămâne pe altă dată.
În cartierul Cetatea Fetei am mai observat două biserici. Prima este complexul care formează Parohia ortodoxă Cetatea Fetei să zicem foarte fotogenică, deoarece s-a folosit mult lemn în construcția acestuia iar a doua este biserica reformată nou inaugurată și destul de modernă folosind în mare parte energia verde.
Biserica parohiei Cetatea Fetei este destul de nouă (2016) ca și cartierul de asemenea. Ceea ce îmi place mie la vederea complexului că este din lemn construit în stil arhitectural tradițional. Biserica fiind mică iar populația cartierului numeroasă slujbele se mai oficiază și în aer liber atunci când condițiile meteo permit asta, capela construită tot din lemn în partea dreaptă este folosită în aceste scopuri. Urcând și observând complexul inclusiv grădina superbă am fost impresionat dar am observat și fundația unei viitoare biserici care va deveni una mult mai încăpătoare. Rog din nou WM să atașeze:parohiacetateafetei-flore ... uj.blogspot.com
Puțin mai jos de biserica ortodoxă din cartierul Cetatea Fetei remarcăm o clădire-biserică modernă este cea reformată inaugurată în 2017. În fotografia atașată veți observa o biserică simplă cu turn clopotniță și o singură navă dar liniile acesteia sînt complet diferite față de orice alt lăcaș de cult tradițional. Este și o clădire pasivă din punct de vedere energetic, costurile de întreținere fiind foarte mici.
Înainte să mă întorc la locul de cazare am dat o tură până la barajul de pe Râul Someșul Mic. Lacul format are o suprafață de 30 hectare cu un volum de 1 milion mc de apă. Curentul produs la această hidrocentrală este de 0,2 MW. Asta din punct de vedere energetic, din punct de vedere pescăresc pot spune că lacul are pește am observat câțiva pescari, zona este destul de frumoasă mai ales pe malul opus al Someșului Mic.
Observând toate acestea descrise mai sus m-am îndreptat oarecum împăcat spre locul de cazare, rog WM să atașeze, mulțumesc.
Trimis de AZE in 04.09.18 22:59:19
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CLUJ.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (AZE); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
@AZE: Foarte frumoasă biserica ortodoxă Cetatea Fetii, îmbinarea dintre piatră și lemn proiectată pe cerul albastru creează o imagine superbă. Am citit că biserica și preotul de acolo se implică activ în comunitatea pe care o păstoresc. Sunt organizate permanent activități culturale, ședințe de cateheză, ateliere pe diverse teme, proiecții de film etc.
Mulțumim pentru prezentare.
Ca și clujean nu pot decât să apreciez și să prețuiesc postarea! Si am aflat și noutăți!
@AZE: Stau sa ma gandesc: Pe unde circul mai des prin Cluj (incl Floresti City) sau orin Sibiu. Si cum se pare ca voi avea drum spre Timisoara si / sau Cluj iti dai seama ca trec prin Sibiul meu iubit! ????
Daca vrei sa iesim la o bere (ma vad cu mai multi amici sibieni daca sunt disponibili) da-mi pe PM un contact, sa ne vedem sa ne cunoastem.
Numai de bine!
A si mi s-a facut dor de Barcaciu, de fapt de Fagaras!
@AZE: Ia te uita, SP vine de pe valurile marii Egee, unde sunt eu acuma!!!
@tata123: Și mie mi-a plăcut această biserică din cartierul Cetatea Fetei construită din lemn. Iar peisajul din jur este frumos, chiar dacă blocurile s-au înmulțit.
Și eu am citit datele despre activitatea preotului de acolo ce pot să-i spun decât felicitări și tot așa mai departe.
Zona este chiar frumoasă și după cum ai observat încărcată de istorie.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2023 Casa Matia — scris în 01.05.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Cluj – Napoca - Parfum de toamna, parfum de Ardeal — scris în 29.09.22 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2020 File de toamnă târzie la Cluj-Napoca — scris în 15.02.21 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Jul.2019 La plimbare in Cluj si in jurul lui — scris în 14.07.19 de Roxana0707 din BUCUREșTI - nu recomandă
- Nov.2018 Un oraș cum multe ar trebui să fie! — scris în 11.11.18 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Două ansambluri statuare clujene: Matia Corvin și Sf. Gheorghe — scris în 27.12.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Parcul Simion Bărnuțiu Cluj-Napoca — scris în 14.09.18 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată