ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 15.12.2015
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Oradea
ÎNSCRIS: 28.11.14
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
JUL-2015
DURATA: 1 zile
single

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Ansamblul 'Biserica Evanghelică Fortificată' Sebeş

TIPĂREȘTE URM de aici

Adresa poştală : Sebeş, P-ţa Primăriei, nr. 5;

Adresa web oficială : ekmb.ro/ro;

Coordonatele GPS : N45.957329 x E23.568423;

Program de vizită : Lunea : închis; Marţi - Sâmbătă : 10.00 - 13.00 şi 15.00 - 17.00; duminica 15.00 - 17.00.

În iulie 2015, fiind în concediu la Alba Iulia, în vizită la părinţi (cred că v-am mai spus că am crescut mult şi bine, într-un sat de lângă "Cealaltă Capitală"), am dedicat o zi unei vizite în Sebeş, unul din importantele municipii ale judeţului Alba, un oraş încărcat (şi) de istorie.

Hotărârea mea s-a bazat mai ales pe faptul că, pe saitul nostru sunt foarte puţine informaţii de acolo şi, odată cu deschiderea (şi mai apoi închiderea temporară a unei porţiuni) autostrăzii Sibiu - Deva, tot mai puţină lume se abate prin acest oraş, astfel că, pe termen lung, turistic vorbind, oraşul are de suferit.

Astfel, atunci am văzut Casa memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, despre care v-am povestit aici, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș (despre care am să vă scriu în zilele ce vor urma) şi Ansamblul "Biserica Evanghelică Fortificată" (subiectul acestui review și totodată cel mai vizitat obiectiv turistic din Sebeș).

Cei ce călătoresc pe relaţia Sibiu - Deva şi nu urcă pe autostradă, ci urmează vechiul E81, odată ajunşi în centru Sebeşului, după ce trec de Parcul Primăriei, vor observa indicatorul rutier (vezi P20), care-i îndrumă spre micuţa parcare a ansamblului (încap maxim 3-4 maşini acolo (eu am parcat pe partea cealaltă, lângă primărie, pe str. Mihai Viteazul, unde sunt suficiente locuri de parcare.

Oricum, odată ajunşi în parcare, se dezvăluie în faţa ochilor ansamblul acestei biserici fortificate, format din Biserica Evanghelică, Capela Sfântului Iacob şi Casa Parohială, totul închis pe vremuri într-o fortificaţie solidă, reprezentată dintr-un zid serios din piatră, prevăzut pe vremuri chiar şi cu metereze pentru apărare, care azi se mai păstrează doar pe două laturi ale ansamblului.

1. Casa Parohială. Imediat cum intri în curtea acestui ansamblu, în stânga este amplasat acest obiectiv, nevizitabil, în care locuieşte familia tânărului preot paroh al bisericii. În casă, există totuşi o cameră de oaspeţi, pentru închiriat, formată dintr-o cameră şi o bucătărie, la o sumă modică de 20 euro/persoană. Nu cunosc mai multe detalii despre această închiriere, dar cred că, telefonic, la nr. de la rubrica contact de pe saitul prezentat mai sus, se pot obţine mai multe detalii.

2. Capela Sfântului Iacob. Ridicata la nordul actualei biserici evanghelice şi vizibilă mai bine de pe strada 24 Ianuarie (vezi şi P02), capela se înscrie în categoria celor mai bine pastrate monumente medievale din Sebes. Se spune că, capela este construită prin 1420, în stil gotic. Capela adăposteşte osemintele mai multor conducători ai bisericii, este prevăzută cu cinci ferestre, construită din zidărie de piatră şi are 8 contraforturi. Din spusele persoanei care m-a însoţit în timpul petrecut acolo (din partea gazdelor :))), interiorul capelei (nevizitabile) se compune din trei nave.

De asemenea, această capelă are şi rol de sacristie (adică loc în care se păstrează obiectele de cult şi veşmintele preoţeşti ale prelaţilor bisericii).

3. Biserica Evanghelică. Odată intrat în curtea ansamblului nu am putut să nu remarc grandoarea bisericii şi forma ciudată a acesteia. Pare... făurită din trei părţi distincte (vezi de ex. P02 şi P05), unite cumva, într-un tot unitar...

Am fost imediat preluat de o d-nă (ieşită din casa parohială), care pentru o taxă de 6 lei (am primit bilet), mi-a deschis biserica şi a rămas la interior pe tot timpul vizitei mele.

Inainte de a intra totuşi la interior, am citit şi fotografiat un panou informativ, din care vă redau mai jos, câteva detalii despre biserică :

Bazele Bisericii din Sebeş, au fost puse în secolul al XII-lea de către coloniştii saşi, truda lor fiind însă zădărnicită de Marea Invazie Mongolă din 1241 - 1242, care a dus la distrugerea bazilicii romanice cu 3 nave. Ulterior, biserica este refăcută în stilul gotic specific cistercienilor, cu înălţarea navei principale şi înlocuirea apsei corului cu o închidere poligonală. Din această perioadă se păstrează încă portalul sacristiei. Edificiul a fost mai apoi fortificat şi prevăzut cu un zid de incintă. Turnul de apărare din colţul de sud-est a inclus şi vechea capelă Sfântul Iacob. În nordul corului a fost construită în 1420 actuala capelă închinată aceluiaşi sfânt. În a doua jumătate a sec. al XIV-lea, perioadă deosebit de înfloritoare din punct de vedere al economiei, a fost ridicat un cor impresionant. În mijlocul sec. al XV-lea, Sebeşul a ajuns sub ocupaţie otomană, aceasta durând aproape 40 de ani. În secolele ce au urmat, a scăzut importanţa agriculturii, localitatea devenind un centru al meşteşugarilor ce au contribuit cu hărnicie la extinderea clădirii bisericii. Însă, Primul Război Mondial a pus capăt prosperităţii, clopotele au fost confiscate, topite şi transformate în muniţie, putând fi înlocuite abia în anul 1925.

Cu alte cuvinte, preluate dintr-o broşură, primită gratuit odată cu biletul, aflăm că biserica a avut mai multe faze de construcţie, prima fiind înălţată partea centrală (nava), după care atunci când au fost bani, s-a mai construit corul (unul dintre cele mai mari din Transilvania - înalt de 23 m., având stâlpii din interior de 11 m.), iar mai apoi, în a treia fază a fost construit altarul (cu o dimensiune de 13 m. înălţime şi 6 m. lăţime), de unde şi delimitarea clară a celor trei părţi ale bisericii, observabile din exterior cu ochiul liber, aşa cum am arătat mai sus.

Odată intrat, mai apoi în biserica construită în stil gotic târziu şi romanic, am fost impresionat de lăcaşul construit integral din piatra, în care ai senzaţia acută de masivitate şi trăinicie, senzaţie conferită mai ales de înălţimea de aproape 11 metri, dar şi de grosimea coloanelor şi de altarul poliptic (altar compus din mai multe panouri), foarte fain.

Pe stâlpii de octogonali, din interior, pe care se sprijină nervurile cheilor de boltă gotice, sunt prezente sculpturi cu diverse motive florale şi personaje mitologice sau biblice.

Oricum, păşind pe lespezile din piatră masivă, din care este construită podeaua, m-am îndreptat spre altar, observând (încă o dată), că în bisericile altor culte nu există opulenţa din bisericile ortodoxe (cele mai noi, mai ales), deoarece şi în această biserică, în afara măreţiei construcţei ca atare, nimic nu sare în ochi, pereţii find destul de goi, din loc în loc fiind totuşi expuse obiecte de cult - texte biblice, etc. (vezi P16).

Ajuns lângă altar (în care nu se poate intra), am admirat sculptura reprezentând-o pe Maica Domnului (P 14), o replică a originalului (originalul, despre care se spunea că era făcătoare de minuni a fost distrusă de localnici pentru a nu fi cedată unui fost principe al Transilvaniei).

După, mi-am îndreptat privirea spre orga bisericii din altar (P18), orgă perfect funcțională, de tip romanic, executată în 1893, de frații Reiger şi spre un pian cu coadă lungă (negru), executat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea - după cum îmi spunea ghida (dacă pot să o numesc aşa).

M-am îndreptat mai apoi spre ce-a de-a treia parte a bisericii, spre cor, unde am remarcat o alta orga (P19), construită de Johannes Hahn din comuna Rosch, care am înţeles că urmează a fi restaurată, azi nefiind funcţională.

Înainte de a ieşi din biserică, ghida mi-a mai spus aşa... cu o mândrie locală că, Biserica Neagră din Braşov ar fi fost construită, după modelul acestei biserici... aşa o fi, ce să mai zic eu...

La plecare, am avut curiozitatea de a o întreba pe ghida mea, dacă în biserică se mai fac slujbe şi cam câţi enoriaşi participă la acestea.

Răspunsul ei a fost unul dezolant. La slujbele ce se săvârşesc în fiecare duminică, se adună 20-25 enoriaşi, mai ales vârstnici, ceea ce mă face să cred că populaţia de saşi din Sebeş se miceşte pe zi ce trece şi chiar că-i păcat.

Oamenii aia, cu hărnicia lor, au construit o minune arhitecturală, pe care v-am prezentat-o şi eu vouă...

În concluzie, AmFostAcolo şi vă recomand şi vouă să nu ocoliţi (măcar o dată) Sebeşul pe autostradă, s-o luaţi pe E81 şi să vizitaţi acest oraş din judeţul Alba.


[fb]
---
Trimis de bogumil in 15.12.15 22:35:56
Validat / Publicat: 16.12.15 04:40:08
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SEBEȘ [AB].

VIZUALIZĂRI: 3127 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (bogumil); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P02 Ansamblul 'Biserica Evanghelică Fortificată' Sebeş - în prim plan Capela Sfântului Iacob.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 39800 PMA (din 42 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [16.12.15 08:36:35] »

@bogumil - În vremea când autostrada nu era nici deschisă și nici închisă, de la Sibiu spre Deva, am trecut de multe ori prin Sebeș. Din păcate, fiind angajați în drumuri lungi (eram în circuite, cu autocarul) niciodată nu a fost timp măcar pentru un popas în Sebeș. Despre vizite… ca să mai vorbim?

Pe traseul spre vest, până la ieșirea din țară, am trecut prin mai multe locuri pe care mi-am propus să le văd pe îndelete revenind - atunci când va fi cu putință - cu mașina personală. Sebeș este unul dintre ele. Mulțumim pentru detalii!

tata123 🔱 [16.12.15 08:56:35] »

@bogumil - Frumos ansamblul arhitectonic descries. Din păcate, așa cum a scris și @iulianic, Sebeșul a fost doar oraș de tranzit pentru cei mai mulți dintre noi, enervați de coloanele lungi de autovehicule ce se târâiau prin oraș, iar acum, odată cu deschiderea autostrăzii, orașul e ocolit total. Totuși am avut timp să observ din autoturism zidurile cetății și turla bisericii evanghelice. Mulțumim pentru recomandare și poate vom vizita cândva obiectivele turistice ale orașului Sebeș.

zlatna [16.12.15 09:05:36] »

Foarte bun articolul, uite ca pe acest site se intalnesc doi fosti conjudeteni care aduc in atentie locuri mai putin stiute din acest frumos judet Alba. Am trecut de foarte multe ori prin Sebes, care a inceput sa "infloreasca" in ultimul timp, Biserica Evangelica chiar este frumoasa, am vizitat-o acum vreo 12 ani. In Sebes mai e de vizitat celebra "Rapa rosie" si altele.

Va doresc vacante placute in continuare.

Costi [16.12.15 10:25:53] »

@bogumil -

Am vizitat și eu această biserică, în 2013 și am povestit câte ceva despre vizita în Sebeș, aici.

Noi nu am plătit intrarea, pentru că nu ni s-a cerut, „ghid” fiindu-ne fiul îngrijitoarei bisericii, în vârstă de zece ani, la acea dată. Familia respectivă locuia chiar în casa din incinta bisericii. Culmea e că ei nu sunt de religie protestantă, sunt ortodocși.

Oricum, Sebeșul merită un popas, iar review-ul tău mi-a amintit de cel făcut de noi acolo, acum mai bine de doi ani.

P.S. Văd că ți-a scăpat (sau ai considerat că nu merită atenția) „clopotul ruşinii”, care se atârna de gâtul femeilor adultere. Îl poți vedea în poza PH-24, atașată la review-ul meu.

bogumil [16.12.15 16:22:49] »

@iulianic

Din păcate şi azi, autostrada aia îi şi deschisă şi închisă

Şi... stai pe aproape. Mai am 2 review-uri pregătite din destinaţia asta.

@tata123

Eram convins că aşa s-a întâmplat. Pe vremuri, lumea era prea nervoasă de la cozile uriaşe din oraş, ca să-l mai viziteze (oraşul), iar azi se trece-n fugă pe lângă el... dar, poate cu scrierile mele, voi ajuta la reconsiderarea situaţiei, de către turişti

@zlatna

Dacă eşti născut şi crescut (bine, aşa ca mine ) în Zlatna, suntem mai... apropiaţi decât ai putea crede.

Am trăit 23 de ani în Ighiu, pe drumul tău de la Alba la Zlatna (de fapt, de la bariera din Şard, se ia dreapta, pentru Ighiu, iar tu mergi înainte... Ampoiţa, Meteş, etc.), iar mama fiind din Gura Sohodolului (Câmpeni), sigur avem multe în comun.

De ex. dorul de locurile natale

@Costi

Nu citisem relatarea ta, cumva ascunsă la Transalpina, dar am regăsit în ea, azi, multe locuri vizitate şi de mine şi multe trăiri pe care le-am simţit şi eu.

La cum arată puştiul şi la cum arăta doamna ce m-a taxat pe mine (la vârsta lor mă refer), io' cred că era mama lui

Stai şi tu pe aproape, mai am de scris despre oraş (aşa puţin, cât l-am văzut eu) şi despre muzeu, unde am poposit câteva ore bune!

Cât priveşte obiectul spre a cărui vizionare m-ai îndrumat, îl văzusem, dar atunci nu am ştiut ce era şi cum mă însoţea o doamnă, acesta o fi omis să-mi relateze poveşti adulterine cu doamne

Oricum, am mai citit despre asta, înţeleg că se cheamă "piatra penitenţei" :

Pe piatra penitenției sunt sculptate niște fețe suferinde. Se știe că până în secolul al XIX-lea, instituția căsătoriei era sub jurisdicția Bisericii. Cu această piatră erau pedepsiți enoriașii pentru păcate grave, cum ar fi adulterul. Astfel, cel pedepsit era obligat să stea la intrarea în biserică, cu piatra atârnată de gât pe tot parcursul slujbei, pentru a fi văzut de ceilalți

No' asta da pedeapsă

@all

Mulţumesc tuturor celor ce au trecut pe aici şi mi-au apreciat scrierea!

zlatna [17.12.15 10:29:20] »

@bogumil - Stiu foarte bine unde este Igiul, am si foat acolo. Prin 2010 am fost la Manastirea Ramet si la intoarcere ca sa nu mai trec prin Alba, am lut-o pe la Galda de jos -Sard, dar la o intersectie am gresit drumul si am luat-o inspre Intregalde pe drumul ce duce la Mogos, nu stiu daca ai fost vreodata pe acest drum dar peisajul este superb.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
bogumil, iulianic, tata123 🔱, zlatna
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Sebeș și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.064687013626099 sec
    ecranul dvs: 1 x 1