ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 07.08.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Roșiori de Vede
ÎNSCRIS: 16.04.13
STATUS: CONSUL
DATE SEJUR
JUL-2018
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

O scurtă plimbare prin Şugag

TIPĂREȘTE URM de aici

Nu sunt un fan al drumurilor forestiere, oriunde ar fi ele şi oricât ar fi de bune tot drumuri forestiere sunt, de multe ori capriciile vremii le fac inaccesibile, din acest motiv nereuşind să ajung la Mănăstirea Oaşa şi Luncile Prigoanei, aşa că sejurul pe Transalpina, la Hotel Popasul Regelui, ne-a oferit prilejul de a da o raită prin Şugag, comună situată cam la 16-17 km. de locul unde noi eram cazaţi, drumul este ca-n palmă, iar peisajele sunt ireal de frumoase.

Comuna Şugag, cea mai sudică a judeţului Alba, dar şi una dintre cele mai mari ca suprafaţă, cam 240 kmp., este situată pe Valea Frumoasei, între Munţii Şureanu şi Munţii Cindrel, pe cursul mijlociu al râului Sebeş, şi are în componenţă 7 sate: Şugag (reşedinţa) Arţi, Bârsana, Dobra, Jidoştina, Mărtinie şi Tău-Bistra. Cel mai apropiat oraş de Şugag este Sebeş, situat la 30 km. unde se poate ajunge parcurgând Transalpina, iar până la Alba Iulia sunt 45 km.

Despre Valea Frumoasei, marele scriitor Mihail Sadoveanu, îndrăgostit iremediabil de aceste frumoase locuri, spunea aşa: ,,Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa. Mi-am înălţat ochii, am văzut acvila împărătească plutind pe aripile-i largi, întoarse zimţuit la sfârcuri, se ducea cătră stânca din înaltul cerului cel mai de sus al pustiei. Din locurile acestea unde am petrecut şi am stat privind, cu sufletul îmblânzit de dulceaţa lor, se desfăşură păduri după păduri, şi iarăşi păduri nesfârşite''.

Am ajuns în Şugag pe o vreme splendidă, cu cer senin, şi fiindcă ne aflam în centrul localităţii, nu puteam rata vizita la Centrul Etnografic, unde am fost întâmpinaţi de custodele acestuia, doamna Tatiana Maniu, o persoană care cunoaşte foarte bine obiceiurile şi tradiţiile zonei, oferindu-ne cu multă amabilitate explicaţii cu privire la obiectele expuse. Am intrat în camera cu interior de casă ţărănească, unde am admirat obiectele vechi, ca parsăchiul - stativul pentru vase (blide, ulcele, vase de pământ) tiglăzăul - fierul de călcat, vârtelniţa - depănarea lânii, bumbacului sau inului, cu 2,3 sau 4 aţe, patul cu străjac din paie - salteaua, având pe el pus un lepedeu - un cearşaf din bumbac cu margine din cipcă, cu motive florale, şi covor de lână, pe care erau aşezate căpătuile - pernele. În camera cu obiecte gospodăreşti am putut vedea multe obiecte ale căror denumiri ne erau complet necunoscute, precum crestăul, obiect folosit la mărunţirea caşului, tarcalăul - vechiul compas folosit în tâmplărie, spintăluşul - un cuţit mai mic, folosit în tâmplărie, hârbeica - oala de fontă pentru gătit, sau bota - un vas din lemn folosit la păstrarea apei sau a laptelui bătut. În camera portului popular am admirat costumele vechi specifice zonei, în culorile alb şi negru, atrăgându-mi atenţia steagul de nuntă, împodobit cu o bandă tricoloră, batiste, bănuţi şi clopoţei, săcăteul - traista cu merinde, dar şi opincile cu nojiţe şi vălui - ţinuta de iarnă folosită de ţăranii din zonă, constând în bucăţi groase de pânză ataşate la opinci, înalte până la genunchi, pentru a proteja picioarele de frig şi zăpadă. Despre batiste se spune că numărul acestora de pe steag reprezenta numărul mândruţelor pe care le-a avut feciorul înainte de a se căsători. Un alt obicei al locului spune că înainte de plecarea cu oile pe munte, dacă un băiat era plăcut de o fată, primea de la aceasta o batistă, semn că îi va duce dorul, se va gândi numai la el, batistă pe care o păstra până la întoarcerea în sat.

Referitor la portul popular, nu am putut trece peste un amănunt interesant: costumele populare din zona Şugag - Jina - Poiana Sibiului, dar şi obiceiurile şi cântecele sunt destul de asemănătoare cu cele din zona Novaci, jud. Gorj, explicaţia fiind că la sfârşitul secolului XIX, din cauza taxelor împovărătoare impuse de administraţia Imperiului Austro-Ungar, mii de familii din judeţele Alba şi Sibiu şi-au părăsit casele, şi-au luat bunurile şi animalele, în special oi, stabilindu-se în nordul Olteniei, mai ales în zona Novaci, unde au găsit condiţii mai bune de trai, mai puţine taxe de plătit şi păşuni întinse şi bogate pentru animalele lor. Pe pereţii din holul Centrului sunt expuse fotografii vechi, ce imortalizează momente din viaţa comunităţii, într-una din camere fiind şi o colecţie de documente foarte vechi ale bisericii din localitate.

După consemnarea impresiilor în cartea de onoare a acestui frumos loc reprezentând portul, obiceiurile şi tradiţiile locale, am plecat către un alt obiectiv despre care îmi povestise doamna Tatiana Maniu, şi anume vâltoarea de la locuinţa familiei Avram Mircea din cătunul Dobra de Jos, o maşină de spălat naturală, funcţională şi astăzi, construită între anii 1916-1918 de către tatăl acestuia, Avram Victor, inscrisă de ani buni în Patrimoniul Cultural Naţional. Cât am putut şi eu să reţin, vâltoarea este construită pe un colac din lemn cu diametrul de 2 metri în partea de sus, funcţionând cu alimentare pe apa din pârâul Valea Dobrei. Piua, unde se bat hainele, are montată o roată din lemn cu peleţi sub formă de aripi, acţionată hidraulic. Apa curge printr-un canal cu lăţimea de 80 cm. la bază şi 55 cm la vâltoare, căzând de la o înălţime de 1,30m. Roata este fixată pe un fus cu o lungime de 4 m., pe care sunt fixate 2 palete diametral opuse, care la rândul lor acţionează 2 ciocane din stejar masiv, cu o greutate de 47 respectiv 52 kg. Acestea bat într-o oală de lemn unde se introduc ţesăturile din lână, procesul durând cam 2-3 zile. Bătaia ciocanelor determină creşterea temperaturii apei până la 40 de grade. Sper că nu am greşit cu explicaţiile, chestii inginereşti domnule! Tot pe raza satului Dobra, în cătunul Dobra de Jos, mai poate fi văzută o vâltoare la gospodăria familiei Ghibescu Ioan.

De remarcat faptul că pe raza comunei Şugag, în Luncile Prigoanei, anual se desfăşoară Festivalul ,,Zii Bade cu Fluiera'', în perioada 10 - 20 iulie, un târg unde crescătorii de animale din zonă îşi prezintă produsele, au loc spectacole folclorice, foc de tabără, foc de artificii etc., şi ,,Statu' la vase'', obicei unic în ţară, reînviat în anul 2008, care se desfăşoară în a doua zi de Paşte, tinerile perechi de căsătoriţi mergând la biserica din localitate, unde stau la mese şi primesc diverse daruri de la rude şi prieteni, în special vase.

Ce mai puteţi vedea în comuna Şugag sau în apropierea acesteia? Pe drumul dintre Şugag şi Jina, poate fi admirat un monument ale naturii ,,Pintenii din Coasta Jinei'', o rezervaţie naturală formată din stânci, situată la o altitudine cuprinsă între 700 şi 900 m. Din păcate pentru mine, deşi am traversat drumul dintre Şugag şi Jina, am trecut pe lângă acestea şi nu le-am văzut, nu există panouri care să indice existenţa acestor splendori ale naturii. La aproximativ 7 kilometri de satul Şugag, către satul Tău-Bistra, pot fi văzute alte formaţiuni de stânci şi anume ,,Masa Jidovului'', sau ,,Masa Uriaşului'', ,,Jgheabul lui Costanda'' şi ,,La Grumaz'', însă şi acestea sunt nemarcate, fiind dificilă şi oprirea pentru a le vedea, nu există parcări sau refugii în zonă, aproape toată porţiunea de drum este cu linie continuă, pereţii versanţilor sunt destul de aproape de şosea. Tot pe raza comunei puteţi ajunge la Luncile Prigoanei, Poarta Raiului, Mănăstirea Oaşa, lacurile de acumulare Oaşa şi Tău-Bistra, locuri de o frumuseţe aparte, care îţi rămân în suflet pentru totdeauna.

Cei care doresc să se cazeze în Şugag au de unde alege, sunt oferte de cazare pentru toate buzunarele, pe raza comunei funcţionând peste 30 de pensiuni, hoteluri sau cabane.

Închei aici acest review, nu înainte de a vă recomanda cu căldură să vizitaţi comuna Şugag şi frumoasele sale obiective turistice, locuri de desfătare pentru minte, trup şi suflet.

Vacanţe frumoase vă doresc!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Safta Radu in 07.08.18 18:36:00
Validat / Publicat: 07.08.18 19:37:17
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SEBEȘ [AB].

VIZUALIZĂRI: 5649 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

21 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Safta Radu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P04 Exponate în micul muzeu.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 67000 PMA (din 50 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

21 ecouri scrise, până acum

webmaster26 [07.08.18 20:05:20] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "O zi în Sebeș și împrejurimi, SEBEȘ [AB]" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

Zoazore [07.08.18 20:19:17] »

@Safta Radu: Foarte interesant și frumos muzeul!

O parte din denumiri nu le-am auzit, dar despre patul cu strujae, lepedeu și căpătuie mai auzisem.

Apoi, hârbeica este, la noi, tuciul, iar văluile sunt obielele. Zic bine?

Despre batiste se spune că numărul acestora de pe steag reprezenta numărul mândruţelor pe care le-a avut feciorul înainte de a se căsători.

= asta-i de laudă? Sau de rușine?

Frumoase locuri, frumoși oameni!

webmaster [07.08.18 20:28:05] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

--

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Safta Radu CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.08.18 20:39:18] »

@webmaster: Mulţumesc!

mprofeanu [07.08.18 20:47:12] »

@Safta Radu: Am citit cu plăcere acest review despre o zonă atât de frumoasă și bogată în tradiții. Interesante denumirile populare din muzeu și frumoase sunt și pozele!

Ce păcat că nu știm să apreciem fiecare colțișor al acestei țări, măcar un indicator, o precizare, așa cum bine spuneai...

Poza 20 aș denumi-o: "minune verde"...

Excursii frumoase vă doresc!

Safta Radu CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.08.18 21:32:12] »

@Zoazore: Vălui = obiele, cred, nu mă pricep la d-astea. Cât despre batiste, nu cred că-i o chestie de ruşine, altfel nu mai era vizibilă, nu se mai prindeau batistele pe steag. Tocmai de aceea am menţionat denumirile obiectelor văzute, sunt total diferite de cele din zona mea.

Mulţumesc de vizită şi vot.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Safta Radu CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.08.18 22:33:11] »

@mprofeanu: Valea Sebeşului este o zonă mirifică, din păcate destul de puţin promovată. Aşa este, nu ştim să ne promovăm valorile, nu ştim să ne promovăm uriaşul potenţial turistic de care dispunem. Prin călătoriile mele în ţară am întâlnit cazuri de biserici fortificate închise, mici muzee închise, biserici vechi de sute de ani din zone mai izolate cu lacătul pe uşă etc. Un preot de la o biserică din judeţul Hunedoara mi-a spus odată că nu ţine deschis pentru că oricum nu vine nimeni, deşi lăcaşul de cult are o vechime de cel puţin 250 de ani. La muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel, unicat în Europa, am fost de trei ori, şi de fiecare dată 75% din vizitatori erau străini, şi exemplele pot continua. Asta e, poate viitorul va fi mai luminos...

Mulţumesc pentru vizită şi vot.

Vacanţe frumoase!

Pușcașu Marin [07.08.18 22:57:39] »

@Safta Radu: Am facut o schita dupa descrierea valtorii. Mie mi-a dat unghiul intre fus si paleta de 37 de grade si 11 minute. Poti sa-mi confirmi, te rog?

Lasand gluma de-o parte, frumoase locuri ai vazut.

Si cand locurile vazute sunt frumoase, parca si articolul iese frumos, mai ales ca povestitorul e dibaci .

Toate cele bune.

Safta Radu CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.08.18 23:07:33] »

@ghisor: Salutare!

Eşti cumva inginer şi nu ştiu eu?

Într-adevăr, locurile pe care le-am vizitat sunt foarte frumoase, cu multe obiceiuri şi tradiţii, cu oameni harnici şi frumoşi.

Cât despre frumuseţea articolului şi dibăcia autorului, aici mai trebuie să discutăm, lucrurile nu stau chiar aşa, eşti tu prea generos...

Mulţumesc pentru vizită şi vot.

Pușcașu Marin [07.08.18 23:14:53] »

@Safta Radu: Sunt inginer... acum stii

Restul (despre articol si autor), ramane cum am stabilit.

Nu-s generos, din contra, sunt zgarcit

mihaelavoicu [08.08.18 09:57:51] »

În portul de la P08, s-a prezentat o doamnă la întâlnirea de la Alba Iulia din martie. Era așa frumos!! Și ea, așa frumoasă! Că i-am făcut o poză.

Mulțumesc!

tata123 🔱 [08.08.18 10:28:58] »

@Safta Radu: O zonă împădurită superbă, cu aer curat și miros de conifere. Am urcat de două ori pe DJ 106E între Dobra și Jina pe serpentine amețitoare. Pe această porțiune de șosea este granița dintre județele Alba și Sibiu.

Ajunși sus, la marginea satului Jina, peisajul se deschide spre zări. Păduri întinse pe versanți, pajiști cu flori de câmp, căsuțe cu acoperișuri roșii se desfășoară sub ochii noștri.

Anul trecut cercetând hărțile și fotografiile de pe Internet am identificat în zonă o mănăstire relativ nouă: Mănăstirea Măgura cu o frumoasă biserică de lemn (viziteazaalbaiulia.ro/manastirea-magura).

Mulțumim pentru descrieri.

Zoazore [08.08.18 11:09:05] »

@mihaelavoicu: @Ioana74, cu sotul ei. Sunt din Alba!

Safta Radu CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [08.08.18 12:29:44] »

@mihaelavoicu: Costumul din P08 la care faceţi referire este foarte frumos, dar aş dori să spun altceva: toate costumele populare din toate zonele ţării noastre sunt frumoase. Cred că în materie de tradiţii, obiceiuri şi port popular strămoşii noştri ne-au lăsat o moştenire cu care puţine alte popoare se pot lăuda, obligaţia noastră este să ducem mai departe tot ce ne-a fost lăsat.

Mulţumesc pentru vizită şi vot.

Safta Radu CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [08.08.18 12:42:51] »

@tata123: N-am vrut să mai încarc memoria cititorilor AFA cu numărul drumului judeţean dintre Şugag şi Dobra, ştiam că este DJ 106E, oricum ,,colegul'' Zoazore m-a intitulat într-un review mai vechi ,,domnul GPS''.

Ai dreptate, peisajele care pot fi văzute din drumul judeţean sunt ameţitor de frumoase, dar au fost probleme mari cu căderile de piatră şi pământ de pe versanţi, cel puţin când am trecut eu pe acolo, în urmă cu 3 săptămâni, se circula cu dificultate.

Mulţumesc pentru vizită şi vot.

mihaelavoicu [08.08.18 12:43:06] »

@Zoazore: Mulțumesc! Acum știu. Ștefani.

Zoazore [08.08.18 12:49:21] »

@mihaelavoicu: Da, Ioana Stefani. Si mai era si @elviramvio cu un costum asemanator.

mihaelavoicu [08.08.18 12:58:15] »

@Zoazore: Exact. Și Elvira, la fel. Era superbă!

Dacă te uiți bine, toate costumele noastre sunt frumoase. Ce, al tău, nu era? Aveai și coroniță!! Erai o Zână!

Zoazore [08.08.18 13:04:35] »

@mihaelavoicu: @adri-nico sa traiasca!

Toti am fost frumosi, fiindca ne respectam strabunii!

@Safta Radu: Si ce? Te-ai dezmintit, domnule GPS?

elviramvio [08.08.18 22:55:53] »

@Safta Radu:

Frumos articol.

Să ştii că în tot nordul Munteniei în munte sunt sate de ardeleni refugiaţi din Ardeal. Aproape de casa mea argeşană este Dragoslavele cu această origine iar de aici unii s-au refugiat în Moldova şi au întemeiat acolo cătune ce s-au dezvoltat frumos.

După ultimele tale articole, mi-am lungit lista de plimbări...

Safta Radu CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [09.08.18 10:22:32] »

@elviramvio: Aveţi dreptate, sunt multe locuri din nordul Munteniei unde s-au refugiat mii şi mii de familii de ardeleni. De exemplu, în Dragoslavele au venit cei din zona Braşovului, că erau mai aproape, în Gorj şi Vâlcea au ajuns cei din Alba, Sibiu şi Hunedoara, şi exemplele pot continua.

Spuneaţi ceva de o listă de plimbări, la câte locuri frumoase avem în ţărişoara noastră, ar trebui să avem o listă nesfârşită.

Mulţumesc pentru aprecieri şi pentru vot.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
elviramvio, mihaelavoicu, mprofeanu, Pușcașu Marin, Safta Radu, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Sebeș și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.076691865921021 sec
    ecranul dvs: 1 x 1