ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 21.10.2019
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
AUG-2019
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Valea & Cheile Ampoiței

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Țara de Piatră – calcarele din zona Valea Ampoiului - Ampoița - Zlatna

TIPĂREȘTE

Așezați pe băncile de lemn ale vagonului, Moții priveau munții. Erau colțuroși, prăpăstioși, acoperiți de zăpadă, într-o parte și alta a drumului, tari, de gresie, formați din stânci aspre și învălmășite. Moții îi priveau. Tăcuți, pe gânduri, cu fruntea încruntată, pleoapele lor se închideau și se deschideau, lăsând să se strecoare munții înăuntru, în fâșii subțiri, ca și cum ar fi fost o băutură rară pe care ar fi vrut să o guste cât mai îndelung. Erau Moți cari se întorceau din câmpie. Nu priveau munții. Îi sorbeau încet printre pleoape. Așa îi vede Geo Bogza pe Moții care călătoreau cu mocănița spre Abrud și pe care îi imortalizează în lucrarea „Țări de piatră, de foc și de pământ”.

În drum spre inima Țării Moților ne-am abătut/oprit în câteva locuri unde pintenii calcaroși au străpuns scoarța terestră și au rămas ca niștre străjeri albi în marea de verde. Nici nu ieșim bine din municipiul Alba Iulia că înălțimile împădurite se ridică pe ambele laturi ale șoselei DN 74. Între Ampoița și Zlatna aveam să descoperim peisaje miraculoase, o simbioză între piatră, vegetație și construcții antropice.

Relieful carstic este considerat cel mai spectaculos tip de relief petrografic, calcarele detașându-se cu precădere. Carstul e foarte fragmentat, Apusenii concentrând o mare parte din cei peste 2800 km2 de relief carstic prezenți în România. Nenumărate sunt formele de relief calcaros, denumirile lor fiind cumva necunoscute celor care nu sunt interesați de domeniu: doline, polii, uvale, avene, olistolite, sorburi, sohodoluri, lapiezuri, speleoteme.

Calcarele de la Ampoița

Prima formațiune calcaroasă vizitată am găsit-o pe un drum lateral care duce spre satul Ampoița, la circa 1 km distanță de șoseaua națională. Rezervația naturală e formată din trei mari blocuri de calcar, izolate (olistolite), întinse pe o suprafață de câteva sute de metri pătrați. Cel mai mare „pietroi alb” are 200 m în diametru și 44 m înălțime, fiind urmat de frații săi de 27 m și, respectiv 15 m înălțime. Înconjurate de fânețe și arbuști masivele de calcar sunt accesibile pedestru pentru cine dorește să privească lumea de sus, noi le-am privit cu respect de jos. Cu ochii după peisaje inedite am observat prin sat alte câteva mici stânci albe și garduri de piatră.

Piatra Corbului

Revenim în drumul național și după vreo 3 km parcurși pe lângă râul Ampoi găsim un alt reprezentant al reliefului calcaros – un martor de eroziune interesant ca aspect: o „felie” verticală formată din straturi de calcar fosilier sedimenat. Cu o înălțime de vreo 14 m felia de calcar răsare pe neașteptate pe versant. Se poate urca dealul abrupt și alunecos până lângă formațiune, acolo găsim un panou explicativ și o băncuță de lemn pe care ne putem odihni și admira împrejurimile.

De altfel, pe marginea drumului național, în preajma locului de unde pot fi admirate aceste monumente ale naturii sau de unde pornește poteca de acces, sunt amplasate de către Consiliul Județean Alba panouri informative trilingve cu relații de bază despre obiectiv.

Piatra Boului

După o curbă, privind înapoi, zărim prinsă între arbori o nouă mostră geologică – un bloc calcaros sub forma unei creste zimțate. De la depărtare pare mare, vă închipuiți ce imens este când ajungi la baza celor 45 m de piatră. Oprim autoturismul, mergem la panoul informativ care ne arată o distanță de circa 1500 m până la stânca calcaroasă întinsă pe circa 0,6 hectare. Un drum de pământ pornește către Piatra Boului, sus pe stâncă fiind așezată o cruce.

Întreaga zonă e presărată cu urme ale omului preistoric, cercetările arheologice atestând numeroase așezări ale culturii materiale Coțofeni (academia.edu/5879147/Eneo ... nglish_summary_). Astfel de așezări au fost cercetate la Ampoița, Poiana Ampoiului sau Meteș unde predomină locuințele de tip colibă (împletituri din nuiele lipite cu lut) având mici terase plane în față sprijinite pe borduri de bolovani, precum și cele gen bordeie cu vatră interioară.

Piatra Varului

Mai parcurgem alti 1,3 km până la următorul panou explicativ și vedem o nouă piatră albă ițindu-se din mijlocul vegetației. Este vorba despre Piatra Varului, suprafața de 0,20 hectare fiind declarată rezervație naturală în 1999. Blocul de calcar e situat la aproximativ 400 m de șosea în linie dreaptă, are o formă piramidală și o înălțime de 48 m.

Piatra Bulbuci

Cea mai mare formațiune stâncoasă de pe Valea Ampoiului este situată în apropierea orașului Zlatna, pe un deal de lângă satul Feneș. Blocul de calcar are 78 m înălțime și ocupă 0,32 hectare fiind înconjurat de pajiști și arbuști. Noi am observat steiul de calcar de pe dealul de vis-a-vis într-un feeric piesaj montan. Piatra e accesibilă pe o potecă, mai multe trasee de alpinism și escaladă sportivă sunt prezente în zona blocului de stâncă. Rezervația naturală cuprinde și împrejurimile Pietrei Bulbuci existând posibilități de campare în preajma blocului de calcar.

Calcarele de la Valea Mică

Vis-a-vis de Piatra Bolboci se deschide un drum de 1 km spre satul Valea Mică, aici găsim alte formațiuni calcaroase cu impact vizual mare. Ajungem în sat și descoperim trei blocuri albe care se înalță printre casele localnicilor. Două dintre blocuri sunt despărțite de pârâul Valea Mică formând niște chei în miniatură; rotunjite de intemperii cele două stânci au înălțimi cuprinse între 12 și 16 m; probabil că în vechime formau un singur bloc, tăiat în mii de ani de cursul apei. Al treilea bloc de calcar e măreț, un adevărat turn de cetate atingând circa 30 m înălțime. Pilonul alb este supranumit „Degetul lui Dumnezeu”.

Lângă formațiunile stâncoase se înalță biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” (1828), moștenitoare a patrimoniului spiritual și cultural al fostei Mănăstiri Bulzi dărâmată de generalul Bucow în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea. Se pare că în grotele de la baza pilonului de calcar au trăit câțiva călugări, după desființarea brutală a ansamblului monahal.

Am parcurs câțiva pași pe jos prin liniștea satului urmărind cu ochii linia pietrelor albe, observând de aici chiar și Piatra Bulbuci. Ultimele două formațiuni calcaroase din listă beneficiază de panouri informative pe marginea drumului național.

Alte obiective.

După desele opriri la pietrele albe de pe Valea Ampoiului traversăm orașul (fost) industrial Zlatna pe șoseaua de centură și ne îndreptăm spre Abrud. La circa 9 km distanță se află satul Botești și la marginea drumului național, sub poale de pădure, răsare un castel de cărămidă roșie. Este castelul de vară al prim-ministrului Ion Gigurtu (a condus guvernul doar 2 luni în vara anului 1940).

Construită între 1936-1939 reședința de fară a familiei Gigurtu e tributară stilului arhitectural neoromânesc, cu accente moldovenești. Mi-a plăcut foișorul cu arcade trilobate, am admirat ancadramentele ferestrelor și structura fațadelor.

Castelul apare în scene din filmul de război „Noi, cei din linia întâi”, peliculă regizată de Sergiu Nicolaescu (alba24.ro/foto-pretul-cel ... tna-602381.html).

Concluzii. Poarta de intrare în Țara Moților, această Vale a Ampoiului are farmecul său propriu prin verdele intens al vegetației pigmentat ici-colo de albul stâncilor de calcar. Ne-am oprit la fiecare obiectiv prezentat mai sus și am apreciat pitorescul peisajelor și măiestria Naturii. Atracții naturale importante, diversele formațiuni calcaroase pot constitui pauze relaxante în drumul spre Apuseni.

Alegeri inspirate!

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de tata123 in 21.10.19 10:34:55
Validat / Publicat: 21.10.19 11:05:20
VIZUALIZĂRI: 329INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în IGHIU [AB].
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 52700 PMA (din 39 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

webmaster [21.10.19 11:15:17] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

-

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

zlatna [21.10.19 13:40:40] »

Atât pot spune despre acest articol, ACASA.

Felicitări.

Yolanda [22.10.19 07:37:52] »

@tata123: Care este starea acestui castel Gigurtu, se poate vizita sau e închis, lasat în paragina?

Felicitari pentru articol, un subiect interesant.

zlatna [22.10.19 10:31:01] »

@Yolanda: până vă răspunde colegul @tata123 vă raspund eu fiind din localitate.

Castelul nu se poate vizita, este lăsat în paragină. In timpul filmărilor la " Noi cei din linia întâi" castelul a fost avariat. S-a promis că se vor remedia toate distrugerile dar nu s-a făcut nimic. După revoluție castelul a fost scos la vânzare de către Consiliul județean și cumparat de un investitor italian. Acesta a reparat o parte din acoperiș apoi a abandonat totul.

In momentul de față castelul este iarăși de vânzare.

Este incercuit cu un gard de sârmă și nu se poate ajunge la el.

abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [22.10.19 20:08:02] »

Unii adaugă la lista atracțiilor Ampoiului și vinul de Șard. De, după facultăți!

La glosarul ăla carstic mai adaugă un termen: „klippe”. Așa se mai numesc olistolitele (stîncile izolate, rupte din masivul de origine și transportate în zone străine). Un cuvînt cu posibilități literare, cu valențe stilistice. Marcian Bleahu chiar și-a intitulat capitolul despre ele, din cartea sa științifico-turistică „Dincolo de peisaj”: „Klippele de neuitat”. (Acolo zice, printre altele, că termenul „olistolit” este mai nou, pe vremea lui se folosea acest „klippe” importat din germană - așa că socotesc potrivit să îl amintesc aici, ca să îi mai lungesc viața).

O singură dată am mers pe șoseaua aia, coborînd spre Alba Iulia. Castelul Gigurtu e o apariție neașteptată și impresionantă pe marginea șoselei. Bineînțeles, cunoscînd istoria unor astfel de clădiri pe vremea comunistă, îți imaginezi lejer că acolo a fost fie vreun sanatoriu, fie vreo colonie muncitorească.

tata123 [23.10.19 10:46:54] »

@zlatna: Mulțumesc pentru aprecieri. Îmi dau seama că aceste locuri reprezintă pentru tine zona în care ai copilărit și sper că îți provoacă amintiri plăcute. Mi-a plăcut mult aces areal verde, presărat cu înălțimi domoale și steiuri albe de calcar.

@yolanda: Castelul familiei Gigurtu se ține încă bine „pe picioare”. Așa cum a precizat și @zlatna accesul e interzis, un gard de sârmă ghimpată înconjoară locul. Reședința de vară e scoasă la vânzare pe site-ul unei mari case de licitații la un preț de 295.000 euro (evaluarea fiind undeva la 400-500.000 de euro). Mulțumesc pentru cuvintele frumoase.

@webmaster: Mulțumesc pentru desemnarea drept MG și încadrarea articolului la categoria IS.

tata123 [23.10.19 10:55:32] »

@abancor: Mulțumesc pentru completările utile. Pentru mulți din noi termenii utilizați în domeniul geologic sunt aproape necunoscuți. Totuși atunci când ne aplecăm asupra unui subiect descoperim informații noi și chiar dacă nu le reținem pe toate cu altă ocazie când vom auzi acele cuvinte ne vom aduce aminte din ce domeniu sunt.

În privința castelului de vară de la Botești am citit că a fost pe rând sediu al unei societăți miniere, a unei școli, apoi tabără de vară și, în final, a aparținut unei unități militare. Poate că tocmai utilizarea clădirii (cu toate inerentele distrugeri la interior) a menținut-o pe linia de plutire. Să vedem ce se va întâmpla în continuare...

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
tata123, Yolanda, zlatna
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.111015796661 sec
ecranul dvs: 1 x 1