ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 07.04.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Oradea
ÎNSCRIS: 28.11.14
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
APR-2016
DURATA: 1 zile
familie cu copii
"ECHIPA" A INCLUS:
1 AD. + 2 COPII

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Valea & Cheile Ampoiței

La pas pe Valea Ampoiței

TIPĂREȘTE

Trăit (bine) fiind 23 de ani, în satul Ighiu, din județul Alba, pe cealaltă culme a Dealului Măgulici (deal pe care se află vestigiile unui vechi castru roman, destinat apărării intrării în Valea Ampoiului – de unde se ajunge mai apoi ușor la resursele de aur de la Roșia Montană, resurse ce trebuiau apărate), cunosc încă din copilărie cele trei pietroaie, denumite Calcarele de la Ampoița.

Coordonatele GPS de pe strada centrală a localității Ampoița, de unde se pot observa Calcarele de la Ampoița sunt : N 46.116634 X E 23.483097.

Sigur că la noi în sat nimeni nu le știe după această denumire, noi le numim “Pietrele lui Bocioc” – nu am nici o idee de unde le vine această denumire. Cel mai probabil, cândva, a existat un Bocioc, pe terenul căruia erau amplasate aceste pietre și iată… denumirea populară...

Noi, copii fiind, dacă aveam chef de joacă, într-o zonă mai specială, nu odată, treceam Măguliciul și una-două eram la “Pietrele lui Bocioc”. Și să vezi mai apoi încercări de escaladă, lapte gros, ascunselea, etc., cum jucam diverse jocuri pe acolo, până-n seară, de ajungeau părinții să se îngrijoreze că nu mai ajungeam acasă (evident că nefiind telefoane mobile pe atunci... n-aveau cum ne contacta :))). Știu… aventuros am fost, aventuros sunt încă :))

După ce am crescut, am văzut pietrele mai ales dinspre cealaltă parte, dinspre Ampoița, când mai mergeam pe acolo la plăcinte (nu poale-n brâu, nu încă :))) și… la balurile ce se țineau acolo…

Atunci, am auzit o legendă, conform căreia, desele și inexplicabilele accidente petrecute în timpul escaladării a acestor pietre, au explicații mistice, deoarece pe acolo, pe vremuri un drac a fost încolțit de niște călugări, care l-au trimis în iad și prin rugăciune au adus acolo cele 3 pietre, pentru a astupa gura iadului… cu ele.

Științific, am aflat zilele trecute că, cele 3 pietre nu se potrivesc de nici un fel în peisaj, nu fac parte din aceeași familie geologică cu dealurile din jur, astfel că, cel mai sigur, acestea, fiind calcaroase, s-au desprins dintr-o falie continentală, s-au format pe un fund de mare și mai apoi, cu mișcările tectonice, au ajuns unde sunt azi.

Cert este că, la 11-12 km. de Alba Iulia, pe DN 74, pe ruta Alba Iulia –Zlatna, se intră în dreapta spre localitatea Ampoița și imediat, pietrele sunt vizibile, deoarece se înalță cu mult deasupra caselor, ori a altor formațiuni naturale din zonă.

Azi, Calcarele de la Ampoița sunt incluse într-o arie naturală protejată, destinată să le protejeze de acțiunea sătenilor, care, cine știe, poate ar fi început să le exploateze….

Dar, să revenim. Calcarele sunt formate din 3 blocuri, primul, cel mai mare are, se spune, 200 metri în diametru și o înălțime de 44 m, cel de-al doilea are 25 metri, iar cel mic 15 m. În calcare, timpul a săpat făgașe, unele foarte mari (știu sigur că ne ascundeam în ele), iar pe vârf, sunt acoperite cu pământ, pe care au prins rădăcini câțiva arbuști răzleți.

În timp, pasionații de escaladă din zonă, au explorat în repetate rânduri aceste calcare și pe vârful celui mai mare, au descoperit vestigii ale unei așezări umane, cel mai probabil, acolo fiind un loc de refugiu al localnicilor, în vremurile de restriște.

Din păcate, eu nu am urcat niciodată pe aceste calcare, deoarece când eram eu copil, nu se știa de escaladă, eram în altă epocă, iar acum… parcă nu mă încadrez profilului unui alpinist. Și n-am nici greutatea recomandată =))

Cele trei pietre, le puteți vedea în P01 și P02.

Peste drum de Pietrele lui Bocioc – Calcarele de la Ampoița, pe un alt deal, se găsește o altă formațiune calcaroasă ce poartă numele de Piatra Boului, cu o înălțime de 45 metri – vezi P03. Respectiva foto am făcut-o din zona școlii generale din sat.

Trecând așadar de cele trei calcare, intrăm în satul Ampoița, unde, la Pensiunea Izvorul Muntelui – cunoscută mai ales drept ’’La Mama Luță’’, se poate mânca foarte bine, cu bucate preparate din ingrediente de la săteni (eu am mâncat acolo doar plăcinte – au fost delicioase) și se poate alege o cazare rezonabilă, la un preț modic...

Dar, după ieșirea din Ampoița și după micul sat Remetea, spre Lunca Ampoiței și Lunca Meteșului, urmărind cursul pârâului Ampoița, pe drumul comunal 68, la vreo 7 km., pe un drum asfaltat absolut rezonabil, ajungem în Rezervația Naturală Cheile Ampoiței.

Cheile Ampoiței le puteți găsi dacă introduceți în navigație următoarele coordonate GPS : N 46.138338 X E 23.392693.

Cheile Ampoiței, sunt foarte puțin cunoscute, inclusiv de localnici (mă refer la cei din zona limitrofă, nu la sătenii din Ampoița) și reprezinta un peisaj geografic în care omul nu pare să-și fi făcut simțită prezența, eu nu am văzut săptămâna trecută urme de exploatare lemnoasă, cu toate că pădurile sunt omniprezente pe acolo.

Relieful accidentat se datorează săpăturilor pe care pârâul Ampoița le-a făcut în timp în calcarele din zonă, stâncile fiind pur și simplu verticale, putând fi abordate doar de alpiniști.

Pe un panou găsit în drum, am găsit, am citit și vă redau și vouă : ”Aria natural protejată Cheile Ampoiței face parte din categoria ariilor natural protejate ce au drept scop protecția și conservarea unor eșantioane representative pentru spațiul biogeografic national, cuprinzând elemente natural cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, fluoristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, recreative, educaționale și turistice”.

În opinia mea, Cheile Ampoiței au o lungime de 5-600 metri, distanță în care nu ai cum să nu te simți copleșit de puterea modelatoare a naturii și de micimea noastră, a tuturor viețuitoarelor, în comparație cu ea. Eu unul m-am simțit minuscul între pereții aia verticali de 2-300 metri înălțime!

Pădurile din zonă, dominate de gorun și frasin, au prin luminișuri adevărate oaze de fructe de pădure, nu odată m-am delectate cu frăguțe sălbatice ce au o aroma de… rai… că nu-i pot spune mai bine :)

În zona Cheilor Ampoiței, există mai multe peșteri, din care cea mai cunoscută este Peștera Liliecilor, peșteră ce este închisă, putând fi vizitată doar cu autorizație specială. Păcat... aș fi vrut să intru în ea...

Am citit despre peșteră pe un panou informativ următoarele : ”Peștera Liliecilor, din Cheile Ampoiței are o dezvoltare de 311 metri și o denivelare pozitivă de 13 metri. Prezintă 2 deschideri, intrarea principală realizându-se printr-un portal larg, promițător. Cu toate acestea, galeria principală se îngustează și conduce spre o sală de 10X12 metri, cu podea ascendentă, care la rândul său continuă spre nord cu o galerie puternic ascendentă, care se termină după 15 metri într-o diaclază cu hornuri înguste. Peștera nu este spectaculoasă, fiind lipsită de formațiuni deosebite. Pe planșeu, și pe pereți predomină argila și guano de la coloniile de lilieci…. Peștera Liliecilor, din Cheile Ampoiței adăpostește următoarele specii de lilieci : liliacul comun mare, liliacul comun mic, liliacul cu aripi lungi, liliacul mare cu potcoavă, liliacul mic cu potcoavă, liliacul mediteranean cu potcoavă, liliacul pitic, liliacul urecheat și liliacul cârn”.

Sincer, nici nu aveam habar că există atâtea specii de lilieci la o aruncătură de băț de locurile mele natale :)

În plimbarea pe care am făcut-o săptămâna trecută și care avea drept punct final stâna de oi a lui Pătru’ (unde trebuia să ducem câteva mioare, pentru că a dat colțul ierbii, nu-i așa?), am trecut și de Cheile Ampoiței și mi-am continuat drumul spre Lunca Ampoiței, iar în drum, am observat o mulțime de pârâie seci, care se umplu de apă și alimentează Pârâul Ampoița doar la topirea zăpezilor, ori când plouă bine, unul singur avea debit de apă în acel moment.

Am găsit și un izvor condus printr-o țeavă până în drum, cât să poată ostoi setea drumeților și niște păduri seculare, zona fiind foarte recomandată pentru liniștea pe care o poți găsi, după o săptămână petrecută în freamătul orașului.

La intrarea în Lunca Ampoiței am luat-o în dreapta, pe lângă frumoasa biserică din sat și ne-am continuat drumul pe un drum forestier, fără asfalt, dar bun, pe care dacă mergi cu grijă nu-ți rupi mașina.

După ce am făcut alți 3-4 km., prin pădurile alea abia ieșite din iarna grea, ce încă nu și-au dezmorțit crengile și nu au revenit încă la viață, urmărind un pârâu amenajat hidrologic (probabil sunt momente când își umflă apele și atunci, poate aduce prăpăd în cale), am ajuns pe niște cărări pe care pur și simplu nu am reușit să mai urc cu mașina, așa că... l-am claxonat una bună pe Pătru’ (apropo, acolo nu funcționează decât actualul Telekom – pe infrastructura fostului Zapp) și cu ajutorul lui, am ajuns, pe jos, cu mioarele, la destinație... la stâna de oi.

În încheiere, vă propun și vouă, celor ce vizitați zona, să luați în considerare că mai există și altceva de văzut, nu numai Cetatea Alba Carolina, respectiv, de ce nu, traseul pe care vi l-am prezentat eu azi, pe Valea Ampoiței este la nu mai mult de 20 km. de Alba Iulia, fiind absolut abordabil cu mașina, sau de ce nu... cu microbuzul până în Ampoița (m-am întâlnit pe traseu de mai multe ori cu astfel de microbuze ce fac naveta între oraș și satele din zonă) și mai apoi, într-o plimbare pe jos...mai ales că vine sezonul cald.

În concluzie, eu AmFostAcolo de mai multe ori, am să mai merg, de câte ori am să am ocazia și vă recomad și vouă, fără rezerve să mergeți... la pas pe Valea Ampoiței.

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de bogumil in 07.04.16 18:15:23
Validat / Publicat: 07.04.16 20:33:14
VIZUALIZĂRI: 4681INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în IGHIU [AB].
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
20 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (bogumil); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P04 La pas pe Valea Ampoiței - pâraie de munte.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 67900 PMA (din 52 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

20 ecouri scrise, până acum

bogumil [07.04.16 21:31:47] »

Rog un webmaster să ataşeze următorul clip video : https://www.youtube.com/watch?v=nRbQOhsTt7Q&nohtml5=False, în care o puteţi vedea pe Mama Luţă, cum face nişte plăcinte pe lespede delicioase.

Şi, am o precizare. Pe Valea Ampoiului, adică şi în zona Ampoiţa, nu sunt moţi. Valea Moţilor începe de la Abrud încolo.

Pe valea Ampoiului sunt mocani, nu moţi!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
webmasterX [07.04.16 21:36:47] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

Michi [07.04.16 21:38:02] »

Al 14-lea vot îţi aparţine. Pe lângă faptul că ai adus la lumină o zonă destul de puţin cunoscută (din ce în ce mai puţine şi la noi), mi-au plăcut trimiterile din text spre fotografii , informaţii documentare şi drumuri.O corectură minoră, poate o mai poţi îndrepta: acolo unde faci trimitere la stâna de oi, apare un releveu de la Lacul Cincis de pe Google Maps.

bogumil [07.04.16 21:54:59] »

Mama Michi, mulţumesc frumos pentru cuvintele alese.

Pe de altă parte, am verificat şi link-ul. Duce chiar deasupra stânii lui Pătru', aşa cum este ea văzută de sateliţi.

Poate ai fost înainte pe google maps în zona Cinciş şi acum, navigatorul te duce tot acolo, pentru că are nişte date în memoria cache.

Poţi încerca un refresh (Ctrl + F5) şi sigur ajungi la Ampoiţa!

-----

L.E. : @webmasterX - Mulţumesc.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Michi [07.04.16 22:10:01] »

@bogumil - Pe mine m-a indus în eroare eticheta din stânga hărţii pe care scria ˝strada Lacului, Cinciş-Cerna, Hunedoara˝. S-a menţinut şi după refresh, probabil a rămas acolo blocată dar... dând click pe clădirea din mijlocul hărţii apare comuna Meteş (Ampoiţa ţine de Meteş) şi coordonatele 46.156016/23.382504. Sorry, dar la pregătirea mea în informatică, e mult şi că dau un click!...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
bogumil [07.04.16 22:14:35] »

@Michi

Eşti exact unde trebuie. Deci, ai dat clik-ul potrivit

zlatna [07.04.16 22:14:51] »

@bogumil: Felicitari pentru articol din partea unui mocan, cum bine ai zis tu. De pietrela de la Ampoita stiam, dar nu l-am vizitat inca. In schimb de cheile Ampoitei nu am auzit. Articolul tau ma face sa fac o vizita in zona, cat de curand. In legatura cu confuzia de unde incepe tara motilor, cred ca de vina e si poarta de lemn din Ampoita unde din cate tin eu minte scrie "Bine ati venit in tara motilor"

bogumil [07.04.16 22:18:07] »

@zlatna

Da, ei pot scrie ce vor, adevărul istoric, ala de pe vremea lui Horea şi Avram Iancu nu-l schimbă un politruc actual. Până după Zlatna, sunt (em) mocani şi cu asta basta.

Merci fain pentru vizită, musai să mergi acolo.

Dar, am uitat să spun în corpul review-ului, vara aveţi grijă la vipere. Nu-s puţine prin zonă!

L.E.: De fapt pe poartă scrie "Poarta Apusenilor", fără vreo referire la moţi sau ţara moţească.

webmaster [07.04.16 22:34:43] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

johnnyredlabel CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.04.16 22:43:28] »

@bogumil -

Trecând așadar de cele trei calcare, intrăm în satul Ampoița, unde, la Pensiunea Izvorul Muntelui – cunoscută mai ales drept ’’La Mama Luță’’, se poate mânca foarte bine, cu bucate preparate din ingrediente de la săteni (eu am mâncat acolo doar plăcinte – au fost delicioase) și se poate alege o cazare rezonabilă, la un preț modic...

Pfff... ce amintiri îmi trezești! Feciorul meu face anul acesta 23 de ani... Când era în clasa a IV-a am mers împreună *cu clasa* exact acolo... Atunci am cunoscut-o de d-na Lili (ea e mama Luță) o femeie deosebită... Doi -trei ani mai târziu, am revenit pentru câteva zile cu familia tot acolo... iar dacă tu ai gustat numai plăcintele, eu aș putea să scriu și eu un review despre omletele cu slană, despre dulceața de casă, despre ciorba deasă... Sau-de ce nu? = despre pălinca primită cadou în prima noapte cînd am poposit acolo, pe care am degustat-o împreună cu un bănățean pribeag...

Iar ca să adaug ceva -interesant zic eu- despre aceste meleaguri minunate pe care le-ai descris-am să amintesc ceea ce mi-a spus *mama Luță * în prima seară cînd i-am fost oaspete...

Noi, pe aici, nu avem nevoie de poliție... părintele (NB. preotul) satului e cel ce reprezintă autoritatea la noi

.

Mulțumesc pentru o seară frumoasă!

bogumil [07.04.16 22:49:12] »

@johnnyredlabel

Vali, citisem pe undeva ca ai fost la Mama Luță. Și, ai cuvântul meu de onoare că m-am gândit la tine când am scris. Mai ales că, acolo unde ești tu acum... niste plăcinte cu curechi (varza), făcute pe lespede, cred că ar valora greutatea lor în aur.

Te îmbrățișez cu mare drag! Să ne vedem sănătoși. Cândva, undeva! Si-om bea si o țuică, asa cum îi spune pe acolo palincii. Din aia de care am mai băut noi doi!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
johnnyredlabel CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.04.16 22:57:28] »

@bogumil - Te cred! Colțul acesta de rai va rămâne veșnic în inima mea, la fel și oamenii care-l păstoresc. Am avut permanent senzația că timpul s-a oprit în loc...

Iar pălinca o vom bea sigur, contează pe asta!

Și eu te îmbrățișez cu drag!

bogumil [08.04.16 06:39:00] »

@johnnyredlabel

Multă mulţămire

@all

Vă mulţumesc că aţi trecut pe aici şi că aţi apreciat această scriere!

roth [08.04.16 11:41:39] »

Placinte, neplacinte eu am o nedumerire:

Din păcate, eu nu am urcat niciodată pe aceste calcare, deoarece când eram eu copil, nu se știa de escaladă, eram în altă epocă, iar acum… parcă nu mă încadrez profilului unui alpinist. Și n-am nici greutatea recomandată

Ai greutatea sub minim sau peste maxim ca nu reiese din continutul textului... e de interes major, fiindca astfel aflu unde ma incadrez... posibil... si eu, cine stie ce gand ma apuca si vreau sus pe stanca?

in rest numai de bine...

bogumil [08.04.16 16:00:12] »

@roth:

Măi, tu, primul user AFA pe care l-am cunoscut în carne și oase, atunci când am stat cu tine și cu @luciaoradea pe terasa de la Perla 1 Mai, m-ai uitat într-atât încât să ai nevoie de precizări suplimentare?

Uite, te las să faci un efort de memorie, că doar ultima dată m-ai văzut la Cinciș și să-ți... dai seama singură.

Cert este că nu ești din aceeași categorie cu mine... Îți lipsesc kile multe

Te pup... de la Oradea!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
roth [08.04.16 19:31:56] »

@bogumil - stiu cine esti... dar faceam si eu conversatie fiindca imi placuse paragraful.

Salutam si te invit la iepuras!!!

Dan&Ema [08.04.16 19:34:23] »

Excelent ghid! Cat am batut eu tara in lung si in lat ba si multe din cotloanele ei, dar pe aici nu am ajuns. Foarte bun articolul. Veritabil ghid! Te felicit!

Astept sa ne fascinezi in continuare!

bogumil [12.04.16 19:38:25] »

@roth

Ştiam că mă (re) cunoşti, mă conversam şi eu de dragul tău . La iepuraş nu poftesc... încă nu ştiu nici eu de ce! Poate la următoarea iniţiaţivă!

@Dan&Ema

Eu am mai spus. Alba are şi altceva de oferit, nu doar cetatea şi staţiunea Arieşeni.

De ex. astăzi am scris (va fi validat în puţin timp, îl găsiţi aici) despre Complexul Turistic Salonti - Draşov, un loc unde putem scăpa de arşiţă, bălăcindu-ne în apa dulce ori... sărată

webmasterX [15.05.17 12:06:54] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «Valea/Cheile Ampoiței» (nou-creată, între timp, pe sait)

webmaster26 [15.05.17 13:19:34] »

@bogumil: Videoclipul cerut acum ceva vreme nu mai este disponibil pe youtube, motiv pentru care ilustrația muzicală a fost ștearsă.

Dacă dorești altă ilustrație muzicală te rog să ne spui!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
bogumil, Dan&Ema, Michi, roth, zlatna
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.115126132965 sec
ecranul dvs: 1 x 1