ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 13.10.2019
Avatar iulianic
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
SEP-2019
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Abația Cisterciană Cârța [Cârța]

ADNOTĂRI RUBRICĂ: ro.wikipedia.org/wiki/Aba ... C%C3%A2r%C8%9Ba http://www.comunacarta.ro/despre-comuna/turism

Abația cisterciană Cârța

TIPĂREȘTE URM de aici

Sunt câțiva ani de când Abația cisterciană Cârța figura pe lista mea de opțiuni turistice. Citisem despre ea și așteptam ziua în care să o putem vizita și noi. Aceasta a sosit abia în luna septembrie a anului în curs, lună în care am profitat de faptul că soțul meu avea niște treburi la Sibiu. Când treburile lui erau pe terminate - cu trenul, dar și cu un program turistic bine pus la punct - am ajuns și eu la Sibiu. O noapte la Pensiunea Buon Gusto - Sibiu și alte două la Vila Bel Ami - Șelimbăr au fost suficiente pentru a vizita tot ceea ce-mi pusesem în gând (și pe listă).

În ultima zi, mai înainte de a lua drumul de întoarcere spre București, pe E68, prin Avrig, Porumbacu de Jos, Scoreiu, apoi la stânga, pe DJ 105D, după 3 km am ajuns la Cârța. Nu trebuie să cauți prea mult abația, turnul înalt apărându-ți deodată în fața ochilor, lângă șosea, pe partea dreaptă. Am oprit aproape de gardul obiectivului. Nefiind sezon turistic și nici vreo zi de sărbătoare, erau suficiente locuri de parcare pe ambele părți ale drumului.

Direcționat de o săgeată, soțul meu a alergat la Info-Kiosk pentru a achita taxa de vizitare și pentru eventuale informații în timp ce eu, fascinată, fotografiam din colțul îngrădirii. Fațada vestică a impunătoarei construcții cisterciene este astăzi o ruină înaltă care mai păstrează portalul gotic construit după invazia tătarilor din 1241 și fereastra rozetă de deasupra, acum doar o gaură imensă prin care vezi albastrul cerului. Turnul alăturat, hexagonal, cu câteva ferestruici pentru iluminare, cu acoperiș de țiglă, pare renovat de curând.

Până să revină soțul meu cu vestea că intrarea la Info-Kiosk este încuiată și că alți doi vizitatori plecau resemnați, eu am descoperit poarta de lângă intrarea la Casa parohială. Un afiș mare informa că "Cheia se află la Oficiul parohial sau la Info-Kiosk". Șase numere de telefon puteau fi apelate cu posibilitatea de dialog în principalele limbi de circulație. Tot acolo erau înscrise și taxele de intrare în zona mănăstirii, inclusiv în biserică: 5 lei/persoană - adulți și 2,5 lei/persoană - copii. Bun! Deja era o veste mare, dat fiind că în periplul nostru transilvan ajunseserăm la porțile mai multor biserici evanghelice fortificate, fără nici o posibilitate de contact, pe care - din acest motiv - nu le-am putut vizita și în interior. La Abația cisterciană Cârța nici n-a mai fost nevoie de telefon. Din curtea alăturată, am fost zăriți de o doamnă care a sosit de îndată cu biletele. Am achitat taxa de vizitare și conform indicațiilor, am pătruns în curte nu pe poarta principală, ci pe poarta Casei parohiale aflată alături. Eram singuri și liberi să ne facem propriul traseu.

Poate că trebuie să spun de la început că vizitarea Abației cisterciene Cârța se poate face și fără un ghid specializat și chiar fără o documentare prealabilă. În curte, dar mai ales în biserică, veți găsi panouri explicative - în română, engleză și germană. Unele dintre ele au fotografii și scheme cu săgeți care marchează punctul de interes. Am fotografiat câteva dintre acestea. Imaginile mi-au fost de mare ajutor în reținerea unor amănunte și mă voi folosi de ele în cele ce urmează. Cu fonduri europene, în anul 2013 monumentul a fost consolidat, ruinele curățate, iar traseul de vizitare marcat cu panouri explicative. Mai mult decât atât. În română, germană și engleză, în biserică am văzut "De ce merită vizitată Cârța?" Pentru cei care încă nu au fost acolo, redau cele cinci motive: "Cârța nu este o biserică fortificată săsească - este unica mânăstire cisterciană din RO. Mânăstirea Cârța este construită de călugării Cistercieni din Burgundia. În ruinele bisericii puteți vizita unicul cimitir de soldați germani căzuți în sept. 1916. Cârța are prima biserică ce îmbină stilul romanic cu goticul timpuriu. Prin fonduri UE mânăstirea a fost renovată în 2013 și oferă traseu turistic cu indicatoare."

Pentru că ne aflam în curtea Casei parohiale, vizita noastră a început de aici. Casa parohială - se pare cea mai veche casă locuită din Transilvania - se află pe locul vechii bucătării monahale. Era alimetată cu apă adusă printr-un canal pe care funcționa și o moară cu trei ciocănele. Acest simbol al vremurilor în care abația deținea drepturi unice de morărit încă se mai păstrează. Pe zidul Casei parohiale, se poate vedea placa memorială Viktor Kästner - cunoscut poet sas originar din Cârța, care a locuit și a creat în această casă.

Înainte de a intra în biserică, am poposit câteva clipe în curtea acesteia, lângă monumente funerare atât de vechi încât abia dacă mai poți descifra ceva din inscripțiile lor. Cimitirul ostașilor germani căzuți în 1916 în luptele de la Porumbacu, mutați în 1928 la Cârța, este foarte îngrijit, flori albe și roșii înfrumusețând fiecare mormânt. Un monument dedicat celor jertfiți, dar și statuia legendarului cavaler Roland de Roncevaux, cel care a inspirat epopeea eroică "La Chanson de Roland", pot fi văzute în fața intrării în biserică.

Abația Cârța aparține ordinului cistercienilor înființat de Sf. Bernard la Clairvaux - Franța. Cum se explică expansiunea ordinului cistercienilor spre estul Europei? Ana de Chatillon, prima soție a regelui Béla al III-lea al Ungariei, originară din Franța, a ctitorit la Igriș, în anul 1179 un lăcaș-filială a abației călugărilor cistercieni de la Pontigny. Inițial acesta a fost așezământul unor călugări veniți tot din Franța. În anul 1202 călugării de la Abația cisterciană Igriș au înființat propria filială, Abația cisterciană Cârța. Primul stareț amintit, magistrul Gocelinus, cel care apare și în legătură cu Biserica fortificată de la Cisnădioara, a venit probabil de la Pontigny.

Primele clădiri au fost mai simple, din lemn, după care - prin 1210-1215 - a fost construită o capelă de piatră ale cărei fundații au fost scoase la lumină de cercetările arheologice ulterioare (sec. XX). Construcția propriu-zisă a fost începută ceva mai târziu și s-a realizat în două etape. Începută în stil romanic târziu, cu ziduri înalte de 3-4 m care delimitau curtea interioară, construcția a fost întreruptă din cauza marii invazii tătare din 1241. Lucrările au fost reluate, iar construcția a fost finalizată către sfârșitul sec. XIII, în stil gotic timpuriu. Cistercienii de la Abația Cârța - supuși acum direct Abației cisterciene Notre-Dame de Cîteaux (Abația Igriș nemaifiind refăcută după ce a fost distrusă de tătari), pentru raportul asupra activității lor, din cauza distanței prea mari, se deplasau în Franța doar din patru în patru ani.

Cu modul lor de viață simplu, conducându-se după principiul "ora et labora" - "roagă-te şi munceşte", asanând terenuri mlăștinoase, cultivându-le și construind, mâncând numai legume și din când în când pește, dormind puțin, pe așternuturi de paie, în încăperi neîncălzite, comunicând între ei doar strictul necesar, trudind din greu și rugându-se neîncetat, călugării cistercieni de la Cârța au făcut din abația lor una înfloritoare. În jurul lăcașului construit în formă de cruce, a apărut o așezare numită Kreutz (cruce), ulterior Cârţa. Abația Cârța avea în posesie mai multe sate - unul dintre acestea fiind Cisnădioara cu Cetatea și Biserica fortificată. La numirea sa ca abate la Cârța, magistrul Gocelinus a donat lăcașului întreaga proprietate pe care o primise la rândul său de la regele Andrei al II-lea al Ungariei.

Abația Cârța avea în posesie nu numai sate, ci și ferme mari și întinse plantații de viță de vie de Burgundia. Puterea sa economică și culturală s-a extins cu timpul și pe tărâm politic. Faptul că abația era sub ascultarea papei și nu a episcopului sas de la Sibiu, supus lui Matei Corvin, în timpul abatelui Raimund Barenfuss căruia i se imputa pasiunea pentru cele lumești (vânătoare, vin, etc…) în anul 1474 Matei Corvin a desființat abația cisterciană trecând-o cu toate domeniile și construcțiile sale în posesia Episcopiei Sibiu. În prezent, din impunătoarele edificii de altădată au mai rămas corul în care s-a amenajat (în 1721) biserica pe care o vedem și astăzi.

În Biserica Evanghelică în care se mai oficiază duminica pentru puținii credincioși sași rămași în sat, impresionează altarul baroc (datat 1751) cu Iisus Hristos răstignit pe cruce flancat de statuile Sfinţilor Petru şi Pavel. În partea stângă observăm amvonul, precum și o placă comemorativă a sătenilor-eroi căzuţi sau deportați în cel de-al doilea război mondial. Pentru că unii dintre ei aveau nume asemănătoare, în dreptul lor, în afara anilor de naștere și deces, s-a trecut și numărul de la casă. Mai observăm tabela care indică succesiunea psalmilor cântaţi de enoriaşi în timpul slujbelor.

Am remarcat băncile de lemn pe care erau aranjate cărțile de rugăciuni, dar și bolțile arcuite. Cheia de boltă pentagonală, supraviețuind din prima etapă de construcție, din sec. XIII, păstrează încă chipul Fecioarei Maria încoronată, în chip de împărăteasă a cerurilor.

Biserica Evanghelică de la Cârța posedă două orgi. Le-am analizat cu atenție, convinși că nu deranjăm pe nimeni, noi fiind singurii vizitatori ai momentului. Orga mare, barocă, până la care a trebuit să urcăm o scară destul de abruptă - conform informațiilor de pe panourile din biserică - este datată 1777. În partea superioară sunt menționați alți doi ani - 1867 și 1910, probabil anii în care a fost restaurată. Ambele orgi, cea mică, amplasată jos, în dreapta băncilor credincioșilor, ca și cea mare, de sus, aveau partituri la vedere, deci, cred că sunt funcționale și folosite în timpul slujbelor.

Singuri până la finalul vizitei noastre, am rămas mult timp în curtea vechiului monument admirând și fotografiind ziduri ruinate și rămășițe de simboluri gotice. În spatele bisericii, lângă Info-Kiosk, am descoperit muzeul care, bineînțeles, era închis. Am mai descopertit o terasă și - se pare - un mic restaurant, ambele închise, probabil funcționale doar în sezon turistic. Toaletele erau singurele la care aveai acces. Erau curate și dotate cu tot ceea ce este necesar.

Încheiere

În încheiere vreau să subliniez faptul că ruinele de la Cârța nu sunt cele ale unei biserici evanghelice fortificate așa cum s-ar putea crede, ci sunt ruinele celei mai estice așezări a călugărilor cistercieni, importantă pentru noi cu atât mai mult cu cât este singura de acest fel din țara noastră. Ruinele impresionează încă prin stilul constructiv specific ordinului, asemănător abațiilor cisterciene burgunde din Franța.

În prezent corul și transeptul îndeplinesc rolul de biserică pentru credincioșii sași care mai există în sat.

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de iulianic in 13.10.19 14:25:56
Validat / Publicat: 13.10.19 16:12:42
VIZUALIZĂRI: 372INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ROMÂNIA.
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 38450 PMA (din 41 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

1 ecouri scrise, până acum

webmaster [14.10.19 22:29:09] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
  • Niciun abonat la acest review, încă...
  • Alte impresii din această RUBRICĂ:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

    [C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
    Website Security Test
    pagină generată în 0.107102870941 sec
    ecranul dvs: 1 x 1