Cetatea Cisnădioara și biserica fortificată

TIPĂREȘTE

Fără îndoială, cetatea este cel mai important obiectiv turistic din Cisnădioara, satul așezat în imediata apropiere a orașului Cisnădie.

În ultimul nostru periplu transilvan, cazați la Vila Bel Ami din Șelimbăr, am vizitat și câte ceva din împrejurimi. Așa am ajuns la Cisnădie - orașul fostelor covoare românești, dominat de turla Bisericii Evanghelice fortificate. Pe terasa Restaurantului - Pizzerie "Casa Măgura", savurându-ne cafeaua, am remarcat că doar 4 km ne mai despărțeau de Cisnădioara, parte componentă a orașului, despre care știam că se mândrește cu o măreață cetate situată pe un deal. Puteam rata o astfel de oportunitate?

Am ajuns ușor la Cisnădioara, drumul fiind scurt și foarte bun. Așezarea situată pe o pantă lină, cu case în același stil - cu porți înalte și cu ferestre ascunse după obloane - părea părăsită. În centru, în parcarea aproape goală atunci, am coborât din mașină și am privit în jur. Nimeni. Satul părea pustiu. Doar un indicator ne semnala direcția către Biserica fortificată. Spre sud, pe cea mai mare înălțime, printre arborii înfrunziți, am zărit profilul edificiului istoric.

Lăsând în stânga Pensiunea "Sub Cetate", mai urcând câțiva pași, ajungi la casa de bilete pentru vizitarea Bisericii fortificate Cisnădioara. Doar trei persoane erau acolo atunci când am ajuns noi. Programul de vizitare este 10.00-18.00, iar taxa de intrare este 8 lei/persoană - adulți și 5 lei/persoană - copii. Nu pot trece cu vederea faptul că doamna de la casa de bilete, care ne-a furnizat și alte informații turistice legate de sat, avea acolo două pisicuțe foarte drăguțe și prietenoase cu străinii. Ne-am jucat cu ele atât înainte, cât și după întoarcerea de pe dealul cetății. Pentru cei interesați, mai trebuie să spun că la casa de bilete se găsesc materiale informative și mici suveniruri. Dacă mergeți acolo în zi de vară, e bine să nu uitați apa. Acolo, sus, nu veți găsi nimic.

Urcușul până la cetate nu este nici greu, dar nici tocmai ușor. O alee cimentată, cu trepte din loc în loc, te conduce până la zidurile fortificației. Pe parcurs, vă puteți trage sufletul câteva momente pe băncile amplasate la umbră, la marginea aleii. În urcuș, pe partea dreaptă, veți zări pe coasta dealului împădurit o terasă cu două niveluri, un punct de belvedere la intrarea căruia scrie "Proprietate privată". Obișnuiți să nu încălcăm o proprietate privată, nu am încercat portița, dar pot să vă spun că și din alee, din loc în loc, poți admira și fotografia Cisnădioara, satul din vale.

Sub zidurile cetății, aleea sfârșește chiar la poarta cu întărituri metalice nituite în lemnul masiv. Dincolo de zid, după un scurt urcuș - o fostă scară de piatră tocită de trecerea vremii - suntem pe platoul stâncos, în fața bisericii, singurul edificiu care se mai păstrează integral. Zidul oval, de formă neregulată, înconjoară incinta.

Priveliștea care ni se deschide în fața ochilor este uluitoare: înspre sud și vest Munții Cibinului, iar înspre est, dincolo de orașul Cisnădie și Valea Oltului, falnici, Munții Făgăraș. La baza dealului, lângă Valea Argintului, se întinde satul Cisnădioara - Michelsberg, satul tradițional săsesc pe care ne-am propus să-l vizităm la coborâre. Privind de jur-împrejur am încercat să-mi imaginez un răsărit sau un apus de soare văzut din înălțimile dealului cetății. Cred că ambele oferă imagini uluitor de frumoase, din păcate, cine se poate afla acolo, sus, la primii zori ai zilei sau la asfințit, când soarele scapătă după munți?

Cum și când a fost construită Cetatea Cisnădioara

La fel ca toate celelalte cetăți țărănești din Transilvania, fortificația de la Cisnădioara a apărut din necesitatea apărării bisericii și a țăranilor din sat refugiați din calea invadatorilor care prădau țara - tătari, cumani, turci. Istoria consemnează faptul că în anul 1658 cetatea i-a apărat pe localnicii refugiați din calea turcilor care au incendiat satul, la fel și în anul 1705 când trupele imperiale au devastat așezarea.

Biserica a fost construită în sec. XII și a fost dedicată Sfântului Mihail, fapt care a făcut ca dealul cetății să apară în documentele vremii cu numele de "Mons Sancti Michaelis". Biserica din cetate a fost folosită doar ca biserică de pelerinaj, biserica parohială - de la reformă o biserică evanghelică - aflându-se jos, în mijlocul satului. Din 1940 capela Michaelis adăpostește un memorial al militarilor căzuți în primul război mondial. Plăcile funerare, în număr mare, plasate în absida altarului, au fost strămutate din cimitirul de la Guşteriţa. În prezent, în Biserica Fortificată de la Cisnădioara nu se mai fac slujbe, dar datorită acusticii foarte bune și a aspectului său deosebit, biserica găzduiește uneori concerte și spectacole de teatru.

La baza drumului de strajă, se pot vedea câteva pietre mari, sferice. Acestea erau folosite în caz de asediu. Astăzi ele nu mai folosesc pentru apărare. Perpetuează doar o frumoasă legendă locală care spune că orice flăcău din Cisnădioara, candidat la însurătoare, trebuia să transporte - chiar și numai prin rostogolire - din vale și până sus, la cetate, un astfel de pietroi. În felul acesta, în caz de asediu, proiectilele erau pregătite.

Elemente de stil romanic la biserica din cetate

Planul bisericii din cetate este acela al unei bazilici clasice romanice, cu o navă principală largă și altele două laterale, mai înguste și mai scurte, care se termină cu abside semicirculare. Nava centrală, ca la orice bazilică romanică, este mai înaltă decât cele laterale, ea fiind despărțită de celelalte printr-o pereche de stâlpi pătratici pe care se sprijină câte două arce cu deschidere semicirculară. Nava este iluminată prin ferestre strâmte, semicirculare.

Pe peretele sudic al corului s-a aflat o ușă care ulterior a fost zidită. Privind atent, vei descoperi pe ziduri urme de pictură. O mulțime de cruci de consacrare au fost pictate în mai multe zone ale bisericii.

Portalul de vest - în dreapta ușii bisericii - constituit din patru arce sprijinite pe patru perechi de colonete terminate la partea superioară cu capiteluri sculptate, străjuit în lateral de două arcade oarbe, este considerat foarte valoros fiind o raritate pentru acele vremuri în Transilvania. Deasupra intrării încă se mai pot vedea urme de pictură ornamentală de culoare roșie. Greu, dar încă se mai pot identifica spirale, frunze, capete umane.

Monumentul ecleziastic din dealul Cisnădioarei este remarcabil datorită faptului că el nu a fost modificat de-a lungul timpului, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania.

O istorie mai veche de 800 de ani

După cum spune un document din anul 1223, "muntele Sf. Mihail împreună cu biserica și cu pământul ce ține de el" au fost proprietatea Prepoziturii Sibiu. Aceasta a cedat-o regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) care, la scurt timp, a dăruit-o favoritului său, magistrul Gocelinus. La rândul său, Gocelinus devenit stareț al abației cisterciene Cârța, a donat-o acesteia. În afară de înformațiile de mai sus, importante în istoria cetății, actul din 1223 constituie și prima atestare documentară a Cisnădioarei.

Biserica și cetatea au fost construite - probabil - în perioada 1180-1200 din dispoziția proprietarului de atunci - magistrul Gocelinus. Prin donare, întreaga proprietate (cetatea, biserica, terenurile din jur incluzând și satul) a ajuns în posesia Abației Cârța - o mănăstire de călugări voloni, locuitorii satului devenind iobagi ai mănăstirii. În anul 1474 când Abația Cârța a fost desființată, Cisnădioara împreună cu dealul cetății a revenit Protopopiei Sibiu, până la mijlocul sec. XIX satul continuând să fie o așazare de iobagi.

Timp de secole preoții și locuitorii așezărilor săsești Cisnădie și Cisnădioara au revendicat drepturile de proprietate asupra bisericii din deal. Cu anumite întreruperi, Cisnădie a avut câștig de cauză. Și în ziua de astăzi cetatea cu biserica fortificată aparține de orașul Cisnădie. Cheltuielile de supraveghere și de întreținere sunt finanțate doar din taxele de intrare încasate de la vizitatori.

Final

În scrierea acestor rânduri am folosit unele informații preluate din istoricul Cetății Cisnădioara redactat de comunitatea satului și afișat în interiorul bisericii.

---

VIZUALIZĂRI: 1785 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI