ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 10.05.2022
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Ghimbav [BV]
ÎNSCRIS: 14.07.11
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
MAY-2021
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Abația Cisterciană Cârța [Cârța]

NB: Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
[fb]
NOU TIMP CITIRE: 11 MIN

Mânăstirea Cisterciană de la Cârța!

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Pentru că în articolul precedent despre Cisnădioara, am pomenit de Mânăstirea de la Cârța, ce ocazie mai bună aș putea să am, să dau o fugă înapoi în timp, în urmă cu doar un an, când Am Fost Acolo și să vă povestesc puțin despre ea.

Am ajuns acolo în mai anul trecut pe când ne întorceam din mini-vacanța de la Deva, despre care v-am povestit foarte multe, dar nu destul, pentru că iată, mai am restanțe.

Unde este mânăstirea? Localizare:

Mânăstirea se află pe malul stâng al Oltului, între orașele Sibiu și Făgăraș.

Dacă e să vii de la Sibiu, cum am venit noi, sunt aproximativ 49 km, iar de vii din Brașov în jur de 100 de km. Din drumul național DN1/E68, se virează la stânga, respectiv dreapta dacă venim din Brașov și satul Cârța este la circa 3 km.

Comuna Cârța este cunoscută în special datorită mânăstirii despre care urmează să vă povestesc, se numește Kerc în limba maghiară, iar sașii, predominenți pe vremuri, îi spun Kerz.

Mânăstirea Cisterciană de la Cârța

Istorie:

Mânăstirea din Cârța, unica mânăstire cisterciană din România, a fost fondată în secolul al XIII-lea, cel mai probabil prin anul 1202, de către călugării cistercieni. Apariția lor este legată de regii Ungariei, prin regele Emeric, iar mai târziu prin regele Andrei al II-lea, care a prevăzut diferite privilegii pentru așezământul de la Cârța.

Mânăstirea de la Cârța era o filie a celei de la Igriș, aflată pe teritoriul Regatului Ungariei. Abația de la Igriș a fost fondată la rândul ei de călugării de la Potigny, din Franța în anul 1179.

Mânăstirea de la Cârța a fost desființată prin ordinul regelui Matei Corvin, la 24 februarie 1474.

Dar pentru a înțelege mai bine totul, trebuie să încep cu ordinul cistercian.

Ordinul cistercian-în latină- Ordo cisterciensis este un ordin călugăresc catolic. Baza ordinului au constituit-o călugării benedictini de la Mânăstirea Citeaux din Burgundia, la sud de Dijon-din Franța.

Călugării din Citeaux conduși de abatele Robert De Molesme au hotărât să respecte cu sfințenie regula Sfântului Benedict, scrisă în anul 540.

„Ora et Labora” - „Roagă-te și lucrează” -a trăi conform valorilor propriei munci. Adică, mâncau și se îmbrăcau doar cu ceea ce ei înșiși produceau.

Numele ordinului provine tocmai de la denumirea în latină a localității Citeaux-Cistercium, cei de la trestie-cistercium însemnând trestie.

Răspândirea în lume a ordinului s-a datorat în mare parte Sfântului Bernard de Clairvaux, călugăr și Conte de Châtillon. Și într-adevăr s-au întins destul de mult, pe teritoriul Portugaliei, Franței, Angliei, Germaniei și Ungariei până la Cârța.

Cistercienii au un stil arhitectural simplu, sobru, inspirat din romanicul matur. Toate acestea le vom revedea și în ruinele mânăstirii de la Cârța.

Nu vreau să vă plictisesc mai mult cu toată această istorie dar pentru a înțelege ceva despre locul acesta este bine să cunoaștem niște elemente de bază. Sigur că puteți găsi tot ce v-am povestit și pe wikipedia, ori dacă aveți suficientă răbdare să citiți de pe pliantele informative din biserică, ori din muzeul ce se află în curtea mânăstirii.

Potrivit cutumelor ordinului cistercian, primele clădiri ale mânăstirii au fost ridicate din materiale perisabile, cel mai probabil- lemn. Datate undeva prin 1205-1206. Ceva ani mai târziu, sunt ridicate zidurile din piatră, la început o capelă-oratoriu.

În 1927, arheologul și istoricul de artă Victor Roth, scoate la lumină fundațiile capelei și zidurile masive din piatră.

După invazia tătară din 1241, un alt arhitect împreună cu meșteri pietrari transivăneni își aduc contribuția pentru reconstruirea mânăstirii, aducând un plus, arta gotică a Transilvaniei secolului al XIII-lea.

Prin secolul al XIV-lea, mânăstirea este din nou distrusă, apoi începe reconstrucția, fără a adăuga însă și fortificații. Asta a însemnat că a fost ușor de atacat în special de turci, care i-au dat foc pe la mijloc de secol XV. Se mai fac ceva reparații, dar foarte curând ordinul este dizolvat, iar abația intră sub protecția orașului Sibiu. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, zidurile și clădirile se degradează tot mai mult, rămânând în picioare doar zidul de est. Astăzi rolul de biserică pentru enoriașii evanghelici o îndeplinește corul și transeptul.

Călugării cistercieni au avut un rol important în dezvoltarea localităților din jur, în colonizarea regiunii, au avut un aport important în agricultură-ei au introdus aici vița de vie și rotația culturilor. Cu toate astea, au adus și ghinion, fiind frecvent atacați de otomani.

Una din legendele locului spune că sătenii speriați de atacul turcilor, s-au refugiat într-o pădure, au tăiat copacii și au înălțat din ei un zid. În fuga lor, au dus și slănina din pod, boflisch, căreia i-au dat foc atunci când s-au apropiat turcii. Mirosul era groaznic, iar ei scârbiți și dezgustați de mirosul animalului impur-cum îl considerau ei-porcul, au plecat, iar lumea s-a salvat. Locul este cunoscut sub numele de Marginea Boflisch.

Dacă e să vorbim despre legende, putem continua, se spune că locul este bântuit de călugării care locuiau în vremurile medievale. Ei posteau aproape tot anul, mâncau frunze de fag fierte și doar câteodată brânză, niciodată carne, doar pește, dormeau laolaltă pe paturi de fân, fără absolut nici o încălzire. Din cauza condițiilor proaste de trai cei mai mulți mureau tineri și erau îngropați în curtea mânăstirii. Se spune că de multe ori, scaunele se mișcă, zidurile vibrează, lucru confirmat chiar și de unii preoți ce au slujit acolo. Poate tocmai din această cauză mânăstirea a fost sursă de inspirație pentru filmul de groază Călugărița, deși filmul a fost turnat în realitate la Castelul Huniazilor, despre care voi povesti în curând.

Adresa:

Cârța, str. Principală nr 110, județul Sibiu

tel 0743168839

Vizita noastră:

A fost într-o duminică de mai, anul trecut, pe când ne întorceam din Deva. Ajunși în sat, am admirat străduțele frumoase, cu case curate și aranjate, împodobite cu ghivece cu flori, copăcei înfloriți. În centrul satului, am parcat, fiind o parcare generoasă, iar privirile ne fug instantaneu către mânăstirea bine împrejmuită cu un gard de lemn. Am văzut că mai sunt și alți turiști, care dădeau ocol gardului. După primele cadre chiar de acolo din parcare, m-am dus direct la portiță, am văzut că e închisă și am sunat la numărul afișat pe poartă. Peste 5 minute a venit părintele, ne-a deschis, am plătit cei 5 ron de bilet- adult. Ne-a dat și câteva indicații, sugerându-ne să intrăm neapărat și la muzeu, unde vom vedea obiecte decorative tradiționale săsești, porturi tradiționale, unelte și lăzi de lemn frumos pictate, un mic muzeu etnografic într-un cuvânt. Ne-a spus că ultimele restaurări s-au făcut în 2013, cu fonduri europene, iar rezultatul este cel vizibil azi.

Am intrat pe portiță în curtea mânăstirii, unde nu poți să nu remarci din prima fereastra polilobată-rozeta-tipic pentru construcțiile cisterciene. Deasemenea, portalul, în stil gotic, pe fațada de vest, ce a fost adăugată abia după invazia tătară din 1241.

„Porta aperta cor magis!”

„Poarta este deschisă, inima și mai mult!”

De cum trecem de portal, intrăm în curtea bisericii, aici pe dreapta se află mormântul soldaților germani căzuți în 1916, în primul război mondial, la Porumbacu. În fapt, aici exista nava principală a bisericii, tavan nu mai există, iar navele laterale se termină într-un mic cor pătrat.

La sud s-a păstrat o singură coloană romanică.

La căpătâiul lor, a mormintelor soldaților mutați aici în 1928, stă statuia lui Roland, erou germanic, simbol al libertății și dreptății, căzut în război cu necredincioșii, în secolul VIII.

Pe bucățile masive de piatră zăresc niște simboluri cisterciene, ce apar și pe afișele din biserică-toiagul păstoresc și Crucea Soarelui.

Abia apoi vom intra în actuala biserică ce servește pe enoriașii evanghelici.

Pe altarul baroc Sfântul Petru și Sfântul Pavel străjuiesc icoana crucificării.

Mă uit în spate, admir orga barocă, este o orgă mecanică din 1777. Arcele bolților se întâlnesc într-o cheie de boltă, cu chipul Fecioarei Maria, ocrotitoarea cistercienilor. Celelalte chei sunt mai simple decorate cu flori de măceș. Între aceste arce sunt ferestre rotunde cu șase lobi care acum au și vitralii.

Băncuțele sunt din lemn, cărțile de rugăciune sunt deschise în pupitrele laterale, de parcă enoriașii tocmai s-au ridicat din bănci.

Este liniște și răcoare, un loc pașnic, binecuvântat, un perfect loc de reculegere. Podeaua scârțâie sub greutatea pașilor noștri, scrutând parcă liniștea...

Mai citesc despre cistercieni, sunt afișe cu multe date despre ei, abia aici și acum am aflat foarte multe lucruri utile și interesante. Îmi plac coloanele vopsite frumos, puțin albastru, puțin roșu și portocaliu, bine îngemănate, atrăgând serios privirile. Marginile sunt aurite.

Ieșim din nou în grădină, iarba verde este impecabil îngrijită, de parcă nici nu-mi vine s-o calc în picioare. Nori jucăuși, alb-gri, creează un cadru perfect, în ton cu locația, ușor misterioasă. În plus floricele colorate, panseluțe gingașe, înviorează aspectul auster al zidurilor, aducând o bucurie privitorilor.

Exteriorul bisericii ne fascinează, în primul rând prin culoare, un gri-cenușiu, mă uit la ferestrele ovale, înalte și înguste și rozete tipice goticului, cu contraforți masivi din piatră.

Turnul clopotniță a fost construit în secolul XV de Andreas Lacidipa, un constructor sibian. În timp de război, turnul era folosit ca punct de observație.

Ajungem în dreptul ruinelor zidurilor masive cenușii, atât de fotogenice încât nu mă opresc din pozat, decât doar să mai admir cerul și dansul norilor. Aici sunt ruinele bibliotecii și ale dormitoarelor.

Parcă aici se vede cel mai bine și frumos combinația perfectă dintre stilul romanic târziu și goticul, în special la portaluri. 2 ferestre gotice cu arc frânt, sprijinit pe o coloană romanică încadrat în arcada romanică. De-a dreptul minunat, un loc romantic aș spune eu, pe care nu trebuie să-l ratezi sub nici o formă.

În partea opusă bisericii este casa parohială, aflată pe locul vechii bucătării, alimentat cu apă proaspătă din izvor, este probabil cea mai veche casă locuită din Transilvania.

Pe un mic pârâu, alături, este o moară mică, adorabilă-moara cu trei ciocănele, simbol al timpului, cu drepturi unice de morărit-meșteșug adus aici tot de cistercieni.

Sigur că mai este și Casa Învățătorului, sau Info-Chioșc, muzeul de care vă spuneam mai devreme, o casă tipic săsească, folosită de învățătorul satului. Ea a fost construită pe locul vechii cantine a mânăstirii. Lângă casă este o terasă, probabil că puteți servi ceva, am înțeles că e vorba despre produse de la Albota, brânză, miere, etc, noi nu am dat pe acolo, dar sunt toalete curate, știu, pentru că acolo am fost.

Există și o mică grădină, cu legume, dar și afin și zmeură.

Concluzie:

Recomand cu drag această vizită, o plimbare foarte plăcută și liniștită. O plimbare parcă în timp și spațiu...

Webmaster, o rugăminte:

https://youtu. be/StGUdUyZyqI

mulțumesc frumos!


[fb]
---
Trimis de maryka in 10.05.22 10:14:06
Validat / Publicat: 10.05.22 12:06:00
VIZUALIZĂRI: 503INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în CÂRȚIȘOARA
  • Alte destinații turistice prin care a fost: Kavala, Volos, Glyfa, Kefalonia, Zakinthos, Meganisi, Lefkada, Corfu, Paxos, Antipaxos, Thassos, Skiathos, Skopelos, Lesvos, Samos, Kos, Chios, Creta, Rhodos, Symi, Kalymnos, Nysiros, Pserimos, Santorini, Patmos.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (maryka); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P07 Ziduri masive, mărturie a vremurilor frumoase. Îmbinare perfectă de stil romanic cu stilul gotic.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 68200 PMA (din 52 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

19 ecouri scrise, până acum

webmaster [10.05.22 12:04:13] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

maryka [10.05.22 12:16:56] »

@webmaster:

Mulțumesc frumos!

Carmen Ion [10.05.22 13:04:10] »

@maryka: Un sat foarte frumos, foarte îngrijit, și un lăcaș de cult cu aspect bizar la prima vedere, rezultatul multor distrugeri. L-am vizitat ultima oară într-un scurt sejur la Sâmbăta și m-a impresionat plăcut.

În completarea informațiilor despre Ordinul Cistercian: acesta funcționează și astăzi. După Revoluția Franceză, când proprietățile monahale au fost confiscate, abațiile cisterciene, ca toate celelalte, de altfel, au intrat în declin, însă spre sfârșitul secolului al XIX-lea au cunoscut un reviriment. Atunci a luat naștere al doilea Ordin Cistercian, pe lângă cel de Cîteau, și anume Ordinul Cistercienilor Reformați de Notre-Dame de la Trappe, numit din 1902” Ordre Cistercien de la Stricte Observance” .

Am avut ocazia să vizitez una dintre abațiilor lor, cea de la Senanque, în Provence: imaginea ei, cu lanul splendid de lavandă în față, este emblematică pentru această regiune din sudul Franței. La Senaque sunt respectate cu sfințenie principiile traiului exclusiv din munca călugărilor: cultivarea lavandei și creșterea albinelor. Biserica e o clădire austeră, fără ornamentații, și se vizitează numai în tururi ghidate. Au un magazin în care comercializează o varietate impresionantă de produse din lavandă și miere, care le aduc veniturile necesare întreținerii mănăstirii.

webmaster [10.05.22 13:08:44] »

Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ

— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [10.05.22 13:58:16] »

@maryka: Acest obiectiv istorico-religios e vizitat de mii de turiști anual fiind integrat în ultimii ani în tot felul de topuri publicate în media privind locurile cele mai frumoase din Sibiu și împrejurimi. Abația cisterciană din Cârța se află la mai puțin de 50 de km distanță de Sibiu.

Eu am vizitat în 2010 Abația de la Cârța (vezi impresii) și observ că lucrurile au evoluat, îngrijirea locului și amenajările sunt excelente. Pot spune că pe atunci se putea urca în turnul cu galerie de strajă, în schimb nu exista muzeul etnografic.

Un material interesant puteți citi aici: albota.sobis.ro/wp-conten ... 0Carta-Kerz.pdf.

Mulțumim pentru prezentare. Frumoase fotografii!

doinafil [10.05.22 17:12:04] »

Interesante și utile informații ne-ai adus, Marika, cu acest articol! La fel și pozele atașate, vorbesc despre vechimea acestui ordin, despre care nu știam așa de multe înainte să citesc articolul. Este prețioasă și completarea din ecoul lui Carmen.

Din păcate - pentru mine - n-am ajuns, încă, prin acele părți de țară. Dacă se va ivi prilejul, nu voi rata să vizitez și eu acest așezământ monahal!

Felicitări pentru articol și...

elenaadinascris / TELEFON [10.05.22 17:26:37] »

Frumos și interesant!

E genul de articol care-ți trezește curiozitatea și te face să-ți dorești să călătorești... 😉

Soțul meu îmi spune că de când petrec mai mult timp pe AFA m-am stricat (de parcă inainte eram perfectă!). 😅😜

Sufăr de cea mai gravă boala: vreau să calatoresc intr-una!

Felicitări pentru destinație și articol!

Rodel [10.05.22 19:53:29] »

Așteptam impresiile tale din periplul transilvănean. Abația de la Cârța este un loc deosebit, încărcat de istorie, emoționant. Ai descris bine acest lăcaș făcând și o scurtă incursiune în istoria acestui ordin călugăresc, mai puțin cunoscut față de alte ordine.

Felicitări pentru impresii și poze!

maryka [10.05.22 19:57:55] »

@webmaster:

Mulțumesc mult!

maryka [10.05.22 20:08:08] »

@Carmen Ion:

Mulțumesc mult pentru aprecieri și vot, ca și pentru completările foarte importante. Recunosc că nu am știut mare lucru despre acest ordin și mânăstire, dar am citit multe informații ulterior. Nici asta nu știam că ordinul încă mai funcționează sub alt nume. Știu că vă place Franța, mă bucur că ați ajuns și la această mânăstire, dar până atunci, așa cum spune părintele în filmuleț, pentru a vedea o mânăstire cisterciană putem trage o fugă aici la Cârța.

Toate cele bune, să vină vara cu multe călătorii frumoase!

maryka [10.05.22 20:14:37] »

@tata123 🔱:

Mulțumesc mult pentru aprecieri, vot și pentru completări.

Da, am observat că lumea devine tot mai interesată de astfel de obiective, mai ales dacă sunt și mediatizate, cunoscute. Într-adevăr, locul este foarte atent îngrijit, ca de altfel și satul, care m-a cucerit, dar realizez pe zi ce trece că evoluăm spre bine în această privință. Am fost recent în multe sate, transilvănene și nu numai și pot spune că am fost plăcut surprinsă de foarte multe locuri frumoase. Dacă și drumurile ar fi mai bune...

Despre poze, ce să zic, mulțumesc mult, dar pot spune că m-a ajutat natura-norii jucăuși și primăvara!

maryka [10.05.22 20:19:03] »

@doinafil:

Mulțumesc mult! Mă bucur că v-a plăcut și sunt convinsă că veți ajunge și acolo dacă vă doriți. Nu este greu de ajuns, este aproape de drumul național, la doar 3 km abatere. Cândva veți avea un drum prin zonă și atunci puteți profita. Așa s-a întâmplat și la noi, obiective interesante sunt multe în zonă și ce n-am realizat anul trecut am bifat anul acesta. Dar despre astea urmează să povestesc.

Toate cele bune vă doresc, sănătate și călătorii minunate!

maryka [10.05.22 20:25:28] »

@elenaadina:

Ehei, ce boală domnească! cred că de asta suferim mulți de pe aici!

Mă bucur că ți-a plăcut acest loc atât de liniștit și frumos, merită cu prisosință o vizită, mai ales că poți anexa acestui obiectiv și altele de prin zonă.

Mă gândesc că ideal e să fie și vreme bună, dacă plouă nu te poți bucura de frumusețea curții și a grădinii. Dacă mai e și primăvară, tabloul este și mai complet!

Îți doresc să fii sănătoasă și să poți călători liber acolo unde poftești, unde vrea inima și sufletul!

maryka [10.05.22 20:31:15] »

@Rodel:

Mulțumesc mult! Da, periplul meu de anul trecut s-a completat în acest an, voi mai povesti în perioada următoare. Mi-a plăcut tare mult acest lăcaș, prin biserică și ceea ce a mai rămas din mânăstire emană așa o stare de bine... am văzut schițele fostei mânăstiri în muzeu și am admirat tot complexul, măreția și simplitatea.

Recomand cu căldură o vizită, este o altfel de deconectare!

Vă îmbrățișez cu drag!

irinad [10.05.22 21:49:45] »

@maryka: Cam târziu m-am adunat şi eu acasă, citisem un pic din articol mai devreme, în cursul zilei, după care am fost nevoită să întrerup, reluând abia de curând lecturarea. Recunosc că şi eu mă număr printre cei care nu ştiau mare lucru despre acest obiectiv foarte interesant, despre istoria acestui ordin, însă mă bucur că m-ai luminat întrucâtva cu acest articol. Nici nu am ajuns acolo până acum, deşi în apropiere, la Sibiu, am fost, însă ştiu că de voi mai ajunge, va fi un loc care merită atenţie, un loc în să merg cu inima deschisă. Este adevărat că Ardealul cu satele sale reprezintă o adevărată comoară.

Felicitări, aştept să văd care este următorul subiect despre care vei scrie şi să te citesc.

Te îmbrăţişez cu drag! Noapte liniştită!

maryka [11.05.22 08:07:56] »

@irinad:

Draga mea, sigur vei ajunge mai devreme sau mai târziu prin zonă și atunci vei putea vizita acest loc interesant. Dacă și vremea ajută, atunci e și mai bine. Noi speram din tot sufletul să nu înceapă ploaia anunțată pentru ziua vizitei noastre și așa a fost. Pentru că în exterior ar fi de văzut aproape tot și nu îți recomand pe ploaie.

Să știi că nici eu n-am știu aproape nimic de ordin, dar am aflat acum cu ocazia vizitei acolo, în plus părintele paroh, care apare și în filmuleț este dedicat, povestind cu atâta însuflețire și nouă, că pur și simplu ne-a stârnit curiozitatea.

Mulțumesc pentru cuvintele frumoase, îți doresc o zi frumoasă, te pup cu drag!

elenaadinascris / TELEFON [11.05.22 12:33:23] »

@maryka: 🙏😚👍

Michi [11.05.22 13:51:20] »

@maryka: Ca să vă dau un exemplu cum ne erau spălaţi creerii în vechiul regim. Am făcut stagiatura 3 ani la C. Ch. Victoria din oraşul cu acelaş nume aşezat la câţiva km de Cârţa. Cum nu aveam nicio distracţie, sâmbăta după amiază şi duminica, sindicatul organiza atât ieşiri la iarbă verde cât şi mers la cabanele din munţii Făgăraş, unde se lăsa cu chef şi băutură. Niciodată nu am auzit de abatia cisterciană care pe atunci nici nu era semnalizată pe şosea. Am descoperit-o într-un review al lui Dragoş, din 2014 (după peste 50 de ani) şi pot spune că m-a emoţionat într-atât, încât am vizitat-o de 3-4 ori. Mulţumesc pentru interesantele completări din review.

maryka [11.05.22 15:30:05] »

@Michi:

Fiind un obiectiv religios, îmi pare „firesc” că nu era promovat atunci. E posibil că și starea de degradare era mai accentuată, însă după, v-ați luat revanșa. Mă bucur că v-am adus-o din nou în atenție, cine știe, poate mai aveți ocazia s-o vedeți.

Este foarte adevărat că nici eu nu auzisem despre Cârța, mai precis despre mânăstire până nu m-am „întâlnit” cu AFA! Deși stau relativ destul de aproape.

Important este că Am Fost Acolo și ne-a plăcut!

Vă doresc toate cele bune și multă sănătate pentru a mai putea face plimbări frumoase!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, elenaadina, irinad, maryka, Michi, Rodel, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.12037396431 sec
ecranul dvs: 1 x 1