ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 17.10.2017
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Brăila
ÎNSCRIS: 17.06.09
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
OCT-2017
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI
PREȚ 11 lei ?
FĂRĂ transport

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Casa Muzeu 'Constantin Brâncuși' [Hobița]

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 5 MIN

Toamna acasă la Brâncuși

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

La invitația unor prieteni nu pot răspunde decât PREZENT! Mai ales că prietenii sunt dintre cei mai buni, că invitația presupunea o excursie de neratat și-o dublă sărbătoare: Nina Safta cea frumoasă și toamna cea bogată. vezi impresii

Nu se putea să nu onorăm așa ceva, așa că vineri, 13 octombrie, pe la 8 și ceva am pornit pe drumul Gorjului, care-i lung (313 km), da-i mai lung al dorului (de ducă, de frumos, de prieteni). L-am făcut în cam 5 ore, cu o scurtă pauză de poze.

Am ajuns, bucuria revederii, pupici, cazare, masa de seară în care mi-a luat o mulțime de timp să dovedesc UN papanaș (sunt imenși și buuuniii, mmmm), am făcut planul de bătaie pe-a doua zi.

Noi am zis Hobița și Cheile Sohodolului, ei au zis Băile Herculane, urmând să ne-ntâlnim seara, s-o pupăm pe Nina.

După un somn bun și odihnitor (cred că putea trece și tancul T-34 și n-am fi auzit), a doua zi am purces la drum. Cap-compas: Hobița.

La doar 3 km de Pensiunea La Moară, ne aștepta un sat de oameni gospodari, curat, luminat de un soare auriu, cald și blând.

De la drumul principal se face o uliță asfaltată la stănga spre Casa – muzeu ”Constantin Brâncuși”. Până-n casă e o parcare generoasă, gratuită. Așa curățenie n-am mai văzut de mult.

Ajungem la muzeu, pășim în curtea largă și, sincer, eu am avut emoții. Pe dreapta, un bloc de marmură roșie ne indică locul vechii case (căși, cum se spune-n zonă).

Curtea este largă, generoasă, curte de oameni cuprinși, gospodari. În sânga, între vișini, e o fantână, apoi băncuțe din trunchiuri de copac pentru odihnă, la umbră de duzi, pruni, printre flori. Acum mai era doar un trandafir roz, ca un omagiu adus toamnei.

În pridvor ne aștepta custodele, o doamnă foarte binevoitoare, gata să dea explicații, să ajute. Intrarea costă trei lei, iar taxa de fotografiere-15 lei. Doamna, noi fiind singurii vizitatori, ne-a spus că putem fotografia gratis. Noi i-am dat 5 lei. Nici ca ea, nici ca noi.

Ne-a văzut interesați și ne-a mai povestit și ea câte ceva.

Casa nu e cea originală, aceea fiind deja distrusă. Aceasta e o reconstituire

ro.wikipedia.org/wiki/Cas ... C3%A2ncu%C8%99i

muzeugorj.ro/muzee-si-cas ... tantin-brancusi

Din pridvor am intrat în prima cameră, cea de locuit, în care sunt mobile și obiecte necesare somnului: lavița (laița) cu lăicer, războiul de țesut, lada de zestre, o sobă un scaun și multe fotografii ale sculptorului în diferite faze ale vieții.

Ușile chenăruite cu sculpturi în lemn, ca funia și dintele de lup, au praguri foarte înalte. ”Să nu iasă căldura și copiii” ne spune doamna. Cam greu pentru picioarele mai... suferind, ca ale mele.

Trecem în cunie, sau bucătărie, unde se află vatra, în jurul căreia sunt adunate obiecte specifice gătitului, mâncatului, dar și alte obiecte. Multe specifice tâmplăriei. Și-un opaiț, sursa de iluminat in anii aceea. Tot aici este și mica măsuță cu trei picioare și scăunelele pe care se strângea familia la masă.

Ultima este celarul, sau cămara, singura care n-are tavan drept și de unde se poate urca în pod. E un fel de magazie-atelier-depozit.

In curte se mai află camera cazanului de țuică și crama. Aici se preluca boasca și se fabrica țuica. Tot aici găsim și buduroaie pentru albine, dar și alte obiecte ceramice sau din lemn, o tivgă pentru păstrat apa.

Tot în curte este pătulul, în care se păstra porumbul și sub care stăteau găinile.

Pe peretele casei, spre pătul, se află ”mașina de spălat” sau pârlău. Un trunchi de copac liber la ambele capete, în care, ne explică doamna, se pinea un strat generos de paie, apoi un rând de rufe, un strat de cenușă, iar rufe și tot așa cam trei sferturi din înălțimea trunchiului. Se turna apoi apă clocotită, se amesteca bine și se lăsa cam 3-4 ore. Apoi se scoteau rufele, se băteau cu maiul, se limpezeau și... gata! Dura cam o zi operația asta. Asta ne-a povestit-o doamna.

Pârlău: dexonline.ro/definitie/p%C3%A2rl%C4%83u.

Tot în dexonline găsim și maiul:

mai (unealtă): Unealtă în formă de ciocan, de obicei de lemn, folosită în dulgherie și rotărie; unealtă de diverse forme, uneori acționată mecanic, folosită la îndesarea betoanelor, terasamentelor etc. Unealtă de lemn de forma unei lopeți cu coada scurtă, cu care se bat uneori rufele când se spală; bătător, bătătoare.

Lopățică cu care se bate pânza (când se înălbește) sau (când se spală); mai.

Pe peretele cramei este un știubei, adică tot un trunchi, folosit la stâns roiurile, care apoi se mută-n buduroaie.

Emoționant și frumos, iar vremea a fost perfectă. Când am plecat noi, sosise un grup de străini. Doamna custode era tare fericită. Și noi. Brâncuși este ROMÂN.

Web, dacă se poate să ilustrăm articolul cu vocea privighetorii Maria Tănase care, într-un moment al vieții, i-a fost muză și iubită lui Constantin Brâncuși:

https://www.youtube.com/watch?v=1GlrisGG0XU

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Zoazore in 17.10.17 21:49:48
Validat / Publicat: 18.10.17 00:34:38
VIZUALIZĂRI: 1162INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÎRGU JIU.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Zoazore); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P05 Poftiți în curte, bucuroși de oaspeți!
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 49700 PMA (din 53 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

22 ecouri scrise, până acum

Safta Radu [18.10.17 05:41:21] »

Frumos review! Imi place cum ai povestit ceea ce ai vazut acolo. In 2011 am fost si eu la Casa Muzeu , ,Constantin Brancusi'', dar nu prea se-nghesuia lumea sa viziteze, dovada ca nu stim sa ne pretuim si mai ales sa ne promovam valorile. Cel putin asa mi s-a parut mie, poate gresesc.

adrianbogdan [18.10.17 07:31:08] »

Zanica mea ma bucur ca ti-a tihnit si ti-a placut in Oltenia si astept Cheile Sohodorului.

Te-am votat ar fi culmea sa nu votez Oltenia si o zana asa de petrecareata.

Imi place ca @Safta Radu se plimba foarte des prin Oltenia de sub munte si acum ti-a dat si tie microbul.

Zoazore [18.10.17 07:42:40] »

@Safta Radu: Nu, nu gresesti! Cand am ajuns noi, tocmai pleca o familie, noi am vizitat singuri si cand am plecat noi, a venit un microbuz. Pacat ca nu se-nghesuie lumea! Sunt locuri frumoase si lucruri interesante pe care noi le lasam sa treaca. Bine ca le pretuiesc strainii.

elviramvio [18.10.17 07:57:31] »

@Zoazore:

Frumoasă plimbare ați făcut! Astept articolul despre Cheile Sohodolului, un loc care mi-a fost foarte drag pe vremea când era sălbatic.

Casa părintească Brâncuși, am vizitat-o fiind în trecere prin zonă, este departe de ce a fost casa reală a familiei și tu știi asta chiar dacă ghida n-a amintit. Din păcate statul a cumpărat și expune o casă ce arată o altă stare materială și chiar culturală dacă pot spune așa, a părinților lui. Privighetoarea, da, l-a iubit mult cu toate că și-a luat de la sculptor ceva vânătăi. Dar asta e viața omului simplu, opera artistului, talentul lui este cu totul altceva.

Zoazore [18.10.17 08:50:17] »

@adrianbogdan: Pai cu-asa companie si pe-o asa vreme nici n-avea ce sa nu-mi placa.

In plus, peisajele si culorile toamnei aproape ca m-au lasat fara cuvinte.

Asa ca, Pitic, n-am avut ce carcoti! Superba zona, frumosi oameni!

Zoazore [18.10.17 08:54:25] »

@elviramvio: Ba da, ghida (impropriu spus ghida) ne-a spus istoria. Am regasit-o-n linkurile de le-am pus in articol.

Cheile m-au fascinat. Trebuie sa-mi aleg cu grija cuvintele, desi nu cred c-am sa pot sa va redau ce-am simtit eu.

Sper ca in seara asta sau maine sa le pornesc! Doar privind pozele pic in visare!

tata123 🔱 [18.10.17 09:43:52] »

@Zoazore: Un loc frumos de vizitat, scăldat în culorile toamnei - felicitări. Ei bine, noi am lăsat Casa memorială „Constantin Brâncuși” de la Hobița pentru altă vizită în zonă, dar m-am bucurat de fotografiile postate.

Nu-i așa că țăranul român a găsit soluții ingenioase pentru rezolvarea tuturor problemelor și treburilor casnice? Principii preluate, în mare parte, de tehnica modernă. Multe din obiectele care apar în imagini le-am văzut și eu de-a lungul anilor la bunici și alți vecini de la țară. Problema e că în ultimii 10-15 ani satul românesc s-a „modernizat” masiv. O fi bine, o fi rău?

Zoazore [18.10.17 10:23:55] »

@tata123: Da, taranul roman e inventiv. Sistemul Yale este, de fapt, inventie romaneasca. La fel da si imbinarea "coada de randunica", fara cuie.

E si bine ca se modernizeaza, ca-si cresc confortul si-si usureaza viata, dar e si rau, ca se pierd traditiile. Si asta-i mare pacat.

Vezi, d-aia n-am ajuns la Ponoare!

doinafil [18.10.17 11:38:17] »

@Zoazore: Draga mea Zozo, dragă! Citindu-ți rândurile și văzând pozele m-a apucat nostalgia după anii copilăriei. Mama era din Gorj, în casa copilăriei (în București, nu la Gorj), am avut, din zestrea mamei, multe din obiectele pozate de tine. Am recunoscut scoarțele oltenești, cu care mama acoperea nu numai patul, dar și pereții, maramele, iile, obiectele din cunie, printre care copăița în care mama frământa aluatul pentru cozonaci, măsuța cu trei picioare și micile scăunele, la care noi fetele, copii fiind, mâncam.

Rar mergeam la bunica, tot mici fiind. Mi-am amintit, văzând ulcioarele pozate de tine, că mergeam și noi să le umplem și, Doamne! , ce bună și ce rece se păstra apa în ele. Aveau pe mânerul tubular un mic orificiu prin care se putea bea apa direct din ulcior, fără cană! Ce vremuri, de mult apuse!!!...

Te felicit pentru articol și pentru că mi-ai adus un zâmbet!

Am votat cu drag!

Zoazore [18.10.17 11:59:32] »

@doinafil: Multumesc mult, Doina, si pentru vizita, si pentru vot.

Uite, de-asta mi-e drag sa scriu: pentru amintiri, pentru prieteni, pentru ecourile voastre cu adaugiri...

Daca ti-am inflorit un zambet, daca ti-am incoltit o lacrima, inseamna ca am ajuns, macar putin, la inima ta. Si, poate, si-a altora.

Aurici [18.10.17 15:40:03] »

@Zoazore: Și eu aștept Cheile Sohodolului, un loc care mi s-a părut ireal și în care speram să mai ajung până acum.

Îmi place toamna din pozele tale și casa țărănească. De curând chiar am avut și eu o chemare și m-am dus să-i cer mamei zestrea pe care am refuzat-o la tinerețe. Și mi le-a dat. Mi-am umplut șifonierul de macate și ștergare, ca cele de prin pozele tale, 14,15,16... Ce-o fi însemnând asta? Ne cheamă din ce în ce mai mult satul...

Zoazore [18.10.17 15:46:07] »

@Aurici: Da, parca si eu am simtit asta!

Cum ziceam mai sus, imi trebuie niste vorbe speciale sa zugravesc Cheile alea! Ai dreptate: par ireale! dar le-oi scoate eu!

krisstinna [18.10.17 16:08:10] »

@Zoazore: Să va fie de bine plimbarea!

Casa asta n-o văzui, noroc cu tine, m-ai luminat

Cum naiba oprea pragul trecerea copiilor? Că mă chinui “să văd” și nu înțeleg. Copiii sunt de neoprit, nu cred că-i putea ține ceva în loc

Și bunicii mei aveau celar, chiar că era pe post de “de toate”, îți prindeai urechile acolo, era o ordine înțeleasă numai de ei

Mmm, mi-e pofta de vin și de murături, ale bunicii, nu ale mele

Zoazore [18.10.17 20:54:11] »

@krisstinna:

Cum naiba oprea pragul trecerea copiilor? Că mă chinui “să văd” și nu înțeleg

În P08 și-n P43 se zăresc o idee pragurile. Mie-mi venea pragul aproape de jumatea țurloiului, cam o schioapă de la gleznă. Copiii fiind mici, nu prea aveau putere să treacă acele praguri. Vorbim aici de cei ce încă nu mergeau bine în picioare.

Ce bine că ai astfel de amintiri...

Mulțumesc pentru urări, vizită și vot!

mishu [23.10.17 19:05:00] »

@Zoazore: In sfarsit am ajuns si eu aici si nu am putut decat sa ma bucur de acesta articol. In urma cu multi, multi ani stiu ca am trecut si eu pe aici cu sora mamei insa amintirile sunt ascunse bine de tot.

Astfel de locuri mi se par minunate mai ales ca ne aduc aminte de originile noastre. Este un loc unde as vrea sa ajung cu familia mea tocmai pentru bucuria de a vedea viata asa cum era ea inainte.

@Krisstinna: Sa stii ca apropo de pragul despre care povesteste Zozo, la fel ni s-a spus si noua la muzeul tarancii, la intrarea in camera exista un prag suficient de inalt si pe care copiii sub trei ani nu puteau sa il treaca si in felul acesta parintii puteau sa-si lase copiii singuri in casa.

Felicitari Zozo pentru articol, votat cu mare drag.

Zoazore [23.10.17 19:12:49] »

@mishu: Bine-ai face să ajungi acolo! Nu știu cum să descriu senzația pe care-am avut-o! Ceva de genul: oamenii au plecat la biserică (era Sf. Paraschiva, 14 oct) și noi, în urma lor, le vizitam casa!

Totul acolo, ca și la muzeul țărăncii, părea viu și funcțional Parcă aștepta mâna stăpânului să pornească munca.

Bine întreținute, curate și cam la locurile lor obișnuite.

mishu [23.10.17 19:15:05] »

@Zoazore: Totol

Zoazore [23.10.17 19:17:11] »

@mishu: Mo-totol, Mișuloca!

mihaelavoicu [26.11.17 11:52:36] »

Mi-ai uns sufletul și mi-ai încălzit privirea cu oalele alea agățate pe pereți. Eu sunt mare amatoare de vechituri ale satului. Am strâns de pe unde am avut ocazia, doar vechi să fie.

Brâncuși a fost un miracol, numai dacă ținem cont de locul de unde a plecat!

Am recunoscut o parte din sculele și fierăria expusă: cântarul tirizie rupt, cântare cu greutatea la un capăt și cârlig la celălalt capăt (aveam în copilărie), apoi niște scărițe pentru urcat pe cal, nu mai zic de războiul de țesut, chit că o fi donație. Iar macaturile... o lumină divină!

Am citit cu mare interes și votez cu mare bucurie.

Zoazore [26.11.17 21:31:03] »

@mihaelavoicu: Tare mă bucur dacă un articol scris de mine stârnește și măcar un ecou în inima cititorului. Și mie-mi place lumea veche a satului.

Îți mulțumesc mult pentru vizită, vot și aprecieri!

roth [11.02.18 09:47:47] »

Fataaa, intai de toate daca erai si tu o gospodina inspirata adunai rufele de pe sfoara ca acum uite ce bine prindeau, unde pui ca nici nu este estetic asa sa le usuce in vazul lumii

Doi, o garmada ulcele si strachini pline de praf... daca ne oferim sa le spalam ni le dau acasa vreo 2--3 zile???

le aducem gigea... parol.

Frumos, constat inca o data ca avem o tara minunata, eu am vazut 2 case memorial doar...

Vacante multe si faine!

Zoazore [11.02.18 10:40:26] »

@roth: Fatăăă, alea nu-s pe frânghie! Ăla-i... dresingul lor! Acolo se țineau hainele ”de sus” sau ”de grindă”, adică hainele ” de bune”, ”de plăcintă”, hainele de sărbătoare.

Blidele erai curate, doar că păreau nespălate, fiindcă multe erau nesmăltuite. Și multe erau noi!

Ți le dădeau acasă, dar... pe bani! Nu mulți, dar bani!

Mulțumesc pentru vizită și vot!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
10 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianbogdan, Aurici, doinafil, elviramvio, mihaelavoicu, mishu, roth, Safta Radu, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0913519859314 sec
ecranul dvs: 1 x 1